RelatedPosts
Avionul prezidențial folosit de Nicolae Ceaușescu a fost donat Muzeului Național al Aviației Române de americanul Brian Hyndman, care l-a cumpărat în cursul acestui an la o licitație organizată de Artmark.
În urmă cu 53 de ani, președintele Nicolae Ceaușescu a aprobat achiziționarea a șase avioane turborectoare de tipul BAC-111 de la compania englezească British Aircraft Corporation – BAC, considerate la aceea vreme avioane europene „cu cel mai mare succes comercial”. Achiziția era grevată de un acord prin care firma BAC se obliga să construiască în România, în cooperare, alte două tipuri de avioane.
Totodată, membrii Comitetului Executiv au fost de acord „să se ducă discuţii neoficiale pentru obţinerea licenţelor de fabricaţie în România a unui tip de avion cu reacţie pentru dotarea forţelor aeriene militare”.
Avionul prezidențial a fost vândut la licitație
Avionul ROMBAC 1-11, cu numărul de înmatriculare YR-BRE, a fost avion prezidențial între 1986 și 1989. Casa de licitații Artmark l-a scos la vânzare în urma lichidării patrimoniului fostei întreprinderi de stat Romavia.
„Datorită extremei sale rarități și însemnătății pentru istoria tehnică a României, avionul a fost clasat în patrimoniul cultural național mobil, categoria tezaur, prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2609/11.02.2021, beneficiind de regimul legal special prevăzut de Legea nr. 182/2000 pentru protejarea patrimoniului cultural național mobil. Vânzarea are caracter de lichidare, avionul fiind pus în licitație în cadrul lichidării patrimoniale a fostei întreprinderi de stat Romavia”, se menționa pe site-ul Artmark.
Prețul de pornire al licitației a fost de 25.000 de euro și a fost achiziționat de americanul Brian Hyndman. Ulterior, americanul Brian Hyndman a cedat aeronaval în mod gratuit, sub forma unui contract de sponsorizare, Muzeului Național al Aviației Române.
Ministerul Apărării Naționale a transmis public că „având în vedere că avionul, clasat ca bun cultural mobil de tezaur naţional de Ministerul Culturii, nu poate deveni operațional, Statul Major al Forţelor Aeriene va asigura măsurile necesare în vederea preluării, întreţinerii şi conservării aeronavei. Ceremonia de predare-primire care a avut loc în Baza 90 Transport Aerian.
Made in Romania
Avionul prezidențial a fost construit în 1986 la Întreprinderea de Avioane București, actuala Romaero, după licența avionului englez mediu curier BAC 1-11, avion proiectat la începutul anilor ’60 și produs între anii 1963-1982 de compania British Aircraft Corporation.
Acesta are o lungime de 32,61 m; LA (lățimea fuselajului): 3,2 m; LA (anvergura aripilor): 28,5 m; l: 7,47 m; G (fără încărcătură): 27,4 t; G (maximă acceptată la decolare – pasageri, marfă, combustibil): 47,4 t motorizare: două turboventilatoare cu dublu flux Rolls-Royce Spey Mk 512-14DW capabile de o forță de împingere de 6.000 kgf, greutate maximă: 47.400 kgf, viteza maximă cu 119 pasageri: 870 km/h, autonomia: 3.500 km.
Întreprinderea de Avioane București a finalizat primul avion ROMBAC 1-11, cu numărul de înregistrare YR-BRA, în luna august 1982 și a fost prezentat presei și oficialităților române la 27 august 1982. Primul zbor oficial de prezentare al acestui avion în fața conducerii statului a fost executat la 20 septembrie 1982, pe aeroportul Băneasa. Zborul inaugural cu pasageri al avionului ROMBAC 1-11 a avut loc la 28 ianuarie 1983, pe ruta București-Timișoara, iar prima cursă externă a acestui aparat fiind efectuată la 23 martie 1983 pe ruta București-Londra. Înainte de 1989, Întreprinderea de Avioane București a construit 9 aparate de acest tip, fiind singurul avion comercial cu reacție din Europa comunistă, cu excepția URSS.
Ceaușescu a cumpărat avioane pentru TAROM
România, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, a început negocieril pentru achiziția de avioane turboreactoare din Marea Britanie, de la compania British Aircraft Corporation – BAC, în anul 1967.
Un an mai târziu, la 15 februarie 1968, Nicolae Ceauşescu a discutat şi aprobat în şedinţa Comitetului Executiv al CC al PCR „achiziţionarea din Anglia, până în anul 1970, a şase avioane turboreactoare de tipul BAC-111; încheierea acordului cu firma BAC pentru construirea în România, în cooperare, a avionului de tip «Islander» (6-10 locuri) şi a avionului (turbopropulsor, cu două motoare – n.red.) de tip BAC 201 (30-50 locuri)”. Totodată, membrii Comitetului Executiv au fost de acord „să se ducă discuţii neoficiale pentru obţinerea licenţelor de fabricaţie în România a unui tip de avion cu reacţie pentru dotarea forţelor aeriene militare”, menționează dr. Petre Opriș într-un articol publicat în Jurnalul Național.
În acelaşi timp, compania BAC s-a angajat să comande la firma „Britten-Norman” 215 avioane bimotoare „Islander BN-2”, cu 9 locuri. Acestea urmau să fie asamblate în România, iar vânzarea lor pe alte pieţe era asigurată de partea engleză timp de cinci-şase ani între1968-1973.
Primele zboruri pentru TAROM
Primul zbor al unui avion BAC 1-11 destinat companiei TAROM, din seria 424 EU, a avut loc la 23 ianuarie 1968. Acesta avea două motoare Rolls-Royce Spey 25 Mk. 511 şi a fost livrat companiei TAROM la 14 iunie 1968, fiind înmatriculat YR-BCA. Următoarele cinci avioane BAC 1-11 din aceeaşi serie au fost recepţionate de autorităţile române până la sfârşitul anului 1969.
În perioada 1972-1982, firma britanică a realizat încă 35 de avioane BAC 1-11, cele mai multe fiind cumpărate de compania TAROM în anul 1975. Cele cinci aparate din seria 525 FT au fost livrate în anul 1977. Ulterior, România a cumpărat încă 2 avioane din seria 525 FT şi unul din seria 487 GK (versiune cargo), compania TAROM primindu-le în 1981-1982. Până în anul 1983 au fost realizate în uzinele din Marea Britanie 235 de aparate, după care producţia a încetat.
Ideea lui Nicolae Ceauşescu de a dezvolta industria românească de aviaţie s-a conturat în anii ’70 în mod exponenţial. Astfel, în 1975 a fost înfiinţată întreprinderea „Turbomecanica” din Bucureşti pentru fabricarea sub licenţă a motoarelor Rolls Royce Viper (Mk 632 şi 633), necesare avioanelor IAR-93 B, precum şi a motoarelor Turmo IV C pentru elicopterele IAR-330 „Puma”. În 1980 a demarat programul de realizare a motoarelor Rolls Royce Spey 512-14 DW pentru avioanele ROMBAC 1-11 (BAC 1-11 seria 500), iar din 1987 au început livrările de motoare Rolls Royce Viper Mk 632-41 pentru aparatele de şcoală IAR-99.
Accidente aviatice
La 7 decembrie 1970, primul avion BAC 1-11 care a intrat în dotarea companiei TAROM (YR-BCA) s-a prăbuşit din cauza vizibilităţii reduse în apropierea aeroportului Mihail Kogălniceanu, în cursul manevrelor de aterizare. Aparatul efectua curse regulate între România şi Israel. Avionul a decolat de pe aeroportul Lod, de lângă Tel-Aviv, şi s-a îndreptat spre Bucureşti cu 20 de pasageri la bord şi 7 membri ai echipajului. Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile (ceaţă), piloţii aparatului nu au primit aprobarea de aterizare pe aeroporturile Otopeni şi Băneasa şi au fost redirecţionaţi spre aeroportul de lângă Constanţa. În accidentul respectiv şi-au pierdut viaţa 15 pasageri şi trei membri ai echipajului.
Alte două accidente în care au fost implicate aparate BAC 1-11 din dotarea companiei TAROM au avut loc la 30 decembrie 1995 (YR-BCO) şi 7 iunie 1997 (YR-BCM), fără să se soldeze cu pierderi de vieţi omeneşti. În primul caz, aparatul (din seria 525 FT) asigura curse regulate între Bucureşti-Otopeni şi Istanbul. Accidentul s-a produs la aterizarea pe aeroportul „Kemal Atatürk” din Istanbul, în condiţii meteorologice nefavorabile (lapoviţă şi vânt puternic). În al doilea caz, avionul implicat într-un accident (aparatul era tot din seria 525 FT) asigura curse regulate între Bucureşti-Otopeni şi capitala Suediei. Accidentul s-a produs la aterizarea pe Aeroportul Arlanda, de lângă Stockholm.
