RelatedPosts
Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia, parte din Tezaurul Dacic, au fost furate din Muzeul Drents, aflat în orașul olandez Assen, acolo unde avea loc expoziția „Dacia – Regatul Aurului și Argintului”. Jaful ca-n filme a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, la ora 3:45, și a durat în jur de 3 minute. Hoții au aruncat în aer un zid exterior, apoi au mers direct la vitrinele în care erau expuse cel patru piese de patrimoniu. Mașina pe care au folosit-o în jaf a fost găsită arsă la marginea orașului.
Autoritățile din Olanda au cerut ajutorul INTERPOL pentru a da de urma hoților și recuperarea tezaurului dacic. În paralel, la București, Poliția Română a anunțat că a deschis un dosar penal pentru furtul Tezaurului Dacic de la muzeul din Olanda.
Muzeul Național de Istorie a României, proprietarul Tezaurului Dacic, a anunțat că toate piesele trimise în Olanda au fost asigurate. Marcel Ciolacu, premierul României, a anunțat că a format o celulă de criză, iar Corpul de Control se va duce în control la Ministerul Culturii pentru a verifica documentele în baza cărora au fost trimise obiectele de patrimoniu la muzeul din Olanda.
Coiful de aur de la Coțofenești, expus și furat din Muzeul Drents
Muzeul Drents a organizat expoziția „Dacia – Regatul Aurului și Argintului”. Deschiderea oficială a expoziției a avut loc pe data de 7 iulie 2024 și urma să se închidă în data de 26 ianuarie 2025. Dar cu o seară înainte de închiderea oficială a expoziției, Muzeul Drents a fost jefuit. Informațiile făcute publice de poliția olandeză arată că în dimineața zilei de sâmbătă, 25 ianuarie 2025, la ora 3:45 a avut loc o explozie la Muzeul Drents. Imaginile surprinse pe camerele video arată că trei bărbați au deschis o ușă exterioară. Apoi au aruncat în aer un zid interior. Hoții au intrat în muzeu și au furat Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice. Toate din aur! Brațările dacice provin de la Sarmizegetusa Regia.
Potrivit unui comunicat de presă al poliției olandeze, în urma exploziei clădirea muzeului a fost avariată. „Nimeni nu a fost rănit și nimeni nu a fost încă arestat. Luăm în calcul că sunt mai mulți suspecți”, conform comunicatului. În plus, anchetatorii olandezi au cerut sprijinul INTERPOL în această investigație.
Harry Tupan, directorul Muzeului Drents, a spus în urma jafului că „este o zi neagră pentru Muzeul Drents din Assen și Muzeul Național de Istorie a României din București. Suntem puternic șocați de evenimentele de aseară de la muzeu. În cei 170 de ani de existență, nu a existat niciodată un incident atât de important”.
Cât valorează Coiful de aur de la Coțofenești?
Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, a ținut o conferință de presă pentru a justifica cum au ajuns 673 de bunuri arheologice din metale prețioase, inclusiv Coiful de aur de la Coțofenești și cele trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia, la Muzeul Drents. Comorile dacice provin din 15 muzee din România. Acesta a explicat că muzeul olandez este unul „extrem de modern și dinamic”. Apoi a mai spus că Muzeul Drents este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda. Ulterior a mai precizat că expoziția „Dacia – Regatul Aurului și Argintului” a fost vizitată de 77.000 de vizitatori.
Toate cele 673 de expuse în Olanda au fost asigurate pentru o sumă de peste 30 de milioane de euro. „Asigurarea generală, pe care o pot dezvălui, se cifrează la peste 30 de milioane de euro pentru toată expoziția. (…) Asiguratorul este o mare companie olandeză. Vă asigur că asiguratorul a făcut toate cercetările necesare pentru a se convinge că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe perioada expunerii”, a spus directorul Ernest Oberländer Târnoveanu. Nu vrut să precizeze la ce valoare a fost asigurat Coiful de aur de la Coțofenești.
Marcel Ciolacu a înființat o „celulă de criză” pentru Tezaurul Dacic
Marcel Ciolacu, actualul premier al României, a anunțat că la nivelul Guvernului a fost înființată o „celulă de criză”. În plus, a mai anunțat că a trimis Corprul de Control la Ministerul Culturii. De ce? Pentru a verifica toată documentaţia privind expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents.
„Am discutat cu ministrul Predoiu să trimitem de urgență în Olanda o echipă de polițiști criminaliști care să lucreze alături de autoritățile olandeze în ancheta desfășurată pentru recuperarea tezaurului românesc. Și am cerut ca experții români să se deplaseze de urgență în Olanda și să asigure aducerea în țară cât mai rapidă a celorlalte piese de patrimoniu care au făcut obiectul acestei expoziții”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu.
Jaful de la Muzeul Drents, spune premierul Marcel Ciolacu, trebuie soluționat cu celeritate pentru a nu deveni „combustibil pentru propagarea a tot felul de teorii ale conspirației de către cei care vor să obțină capital politic facil”. Într-un final a dat asigurări că Tezaurul Dacic se va întoarce în România.
Cum arată Coiful de la Coțofenești?
Coiful de aur de la Coțofenești, parte a tezaurului României, a fost descoperit în 1928 în Poiana Coțofenești, din județul Prahova. Datele oferite de istorici arată că acest Coif de la Coțofenești este datat din prima jumătate a secolului al IV-lea î.e.n. A fost îngropat ca piesă singulară pe teritoriul unei aşezări geto dacice aparţinând celei de a doua vârste a fierului (La Tène). Coiful de la Coțofenești este realizat integral din aur și cântărește 770 de grame. Însă îi lipsește partea superioară a calotei.
Istoricul și arheologul Dumitru Berciu descrie Coiful de aur de la Coțofenești în lucrarea „Arta traco-getică”. Acesta are formă de bonetă conică, partea superioară, lipsă, fiind similară coifului de argint de la Agighiol, astfel că acoperea toată fruntea personajului respectiv. Coiful de la Coțofeneșt are o calotă de aur împodobită cu şapte rânduri paralele de nasturi conici radiaţi. Pe marginea inferioară are un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri.
Cea din faţă reprezintă o pereche de ochi proeminenţi. „Ochiul este amigdaloid, iar pupila este redată printr-un dublu cerc” –, cu sprâncene duble şi întoarse. „Modelarea ochilor este excepţional de exagerată, ea accentuându-se şi prin cele două răsuciri, nenaturale, ale sprâncenelor. Prin aceasta se sublinia şi mai mult caracterul convenţional, apotropaic al coifului”, menționează Dumitru Berciu.
