Cum arată Statutul Profesorului în viziunea ministrului Daniel David? Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a prezentat o viziune proprie asupra sistemului de învățământ românesc care prevede creșterea salariilor până la modul în care ar trebui să se facă titularizarea profesorilor. De exemplu, salariul pentru profesori ar trebui să fie atractiv și să crească în funcție de indicatorii de performanță.
Titularizarea cadrelor didactice în acest moment are avantaje și dezavantaje. Conform ministrului Daniel David, avantajele legate de stabilizarea cadrelor didactic ear trebui păstrate. Însă dezavantajele sunt legate de procedura birocratică a examenului.
Cum arată Statutul Profesorului – capitolul Salarizare
Ministrul Daniel David a anunțat că în perioada următoare se lucrează la Statutul Profesorului, care urmează să cuprindă o nouă viziune asupra carierei profesorului. „Trebuie regândit rolul profesorului în societate, pentru a încuraja cei mai buni absolvenți de studii superioare să-și dorească să devină profesori”, a spus ministrul Daniel David. Cum arată Statutul Profesorului promovat de ministrul Educației?
Primul capitol este legat de salarizarea profesorilor. „Salariul ar trebui să pornească de la nivelul salariului mediu pe economie la nivel de debutant și să crească apoi în funcție de vechime/grade didactice (cel puțin în corelare cu salariile din sănătate, prin anii de studiu/școală). Salariul trebuie anual raportat la atingerea unor standarde prestabilite de calitate (ex. printr-un Plan individual de carieră). Peste salariul de bază, în funcție de o serie de indicatori de performanță – cu indicatori de excelență și de incluziune –, asumați prin Planul individual de carieră, veniturile trebuie diferențiate”, se menționează în raportul ministrului.
Însă creșterea salarială și a veniturilor trebuie dublată de responsabilitate crescută.
- Trebuie stabilite standarde minimale de atins pentru obținerea salariului din grila de salarizare. § Indicatorii de calitate pentru veniturile diferențiate trebuie să includă atât indicatori educaționali de performanță/progres (ex. examene naționale, olimpiade), cât și indicatori educaționali de incluziune (ex. abandon școlar, recuperări remediale, progres).
- Numărul de ore de predare/evaluare din norma didactică să fie cel puțin la nivelul mediei europene. § Activitățile asociate celor opt (8) ore zilnice trebuie să se desfășoare în școală – pentru a crea medii educaționale active între profesori și elevi, între profesori și colegii lor profesori și între profesori și părinți – sau, ca excepții, în alte condiții similare (ex. bibliotecă) aprobate de școală.
Formarea profesorilor trebuie regândită
Din punctul de vedere al ministrului Daniel David, masteratul didactic trebuie să fie gândit, astfel încât să încurajeze continuarea studiilor și în masterat/doctorat de specialitate. „Predarea la nivel de liceu ar trebui să presupună și existența unui masterat de specialitate. De asemenea, formarea continuă trebuie făcută riguros, nu ca o formă fără fond pentru obținerea de certificate și credite pe hârtie. O echipă a ministerului lucrează deja la un proiect în baza acestor principii generale”, se menționează în raportul citat.
Mai mult, oportunitățile de evoluție în carieră, nu doar didactică, trebuie relaționate și cu profesionalizarea funcțiilor de management educațional.
Cum arată Statutul Profesorului – Angajarea în sistemul educațional
În acest moment sistemul de titularizare are avantaje și dezavantaje. Avantajele principale se referă la stabilizarea cadrelor didactice și la flexibilizarea transferurilor în acest cadru. Aceste avantaje trebuie păstrate. „Dezavantajele sunt legate de procedura birocratică a examenului, care, adesea, trebuie repetată prea des de către unii candidați care nu obțin titularizarea și de faptul că pozițiile de perioadă determinată nu sunt protejate prin calitatea actului educațional al celui care ocupă postul și nu se pot transforma în poziții pe perioadă neterminată în baza calității actului educațional al celui care ocupă postul”, a spus ministrul Daniel David.
În condițiile în care sistemul educațional suferă (și va suferi și mai mult în anumite domenii – ex. științe) de absența cadrelor didactice calificate și de calitate, sistemul actual nu este unul adecvat.
Sistemul propus aici menține avantajele existente, elimină dezavantajele și aduce elemente suplimentare de calitate și descentralizare decizională cu responsabilizarea unităților școlare. Ideea centrală este că pozițiile pe perioadă determinată, care nu sunt rezervate în condițiile legii, se tratează în logica tenure-track, acestea putând deveni poziții pe perioadă nedeterminată în funcție de viabilitatea lor și de calitatea cadrului didactic (evaluată complex de beneficiarii principali!).
Examen național pentru licențierea în învățământ – prima etapă
Principiile de bază sunt următoarele (vor fi operaționalizate printr-o procedură detaliată a ministerului, unde lucrurile se mai pot nuanța/adapta):
- În etapa I, ministerul organizează anual un examen național pentru licențierea în învățământ.
- Toți candidații care obțin cel puțin nota 7 devin licențiați în cariera didactică, conform legii, și au automat dreptul de a ocupa un post pe durată nedeterminată în sistem. Examenul nu trebuie repetat, admiterea în cariera didactică se face o singură dată.
- Licențiații pot participa ulterior, în orice moment al carierei, la concursurile pentru posturile disponibile, organizate de unitățile școlare. Concursurile se pot organiza la nivelul unității școlare sau într-un centru de concurs care reunește mai multe unități școlare care nu au resursele necesare organizării concursurilor.
- Toate posturile disponibile în unitățile școlare, pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu normă didactică completă sau cu minimum 50% din norma didactică completă, se anunță public de către minister.
- Posturile libere pe perioadă determinată pot să fie rezervate în condițiile legii sau nerezervate (tenure-track).
- Posturile care nu sunt anunțate ca disponibile la concurs nu se bugetează dacă apar ulterior, decât în situații excepționale (ex. ieșirea legală din sistem).
- Licențiații care obțin post pe perioadă determinată își păstrează postul dacă viabilitatea acestuia este prelungită anual de către unitatea școlară, cu condiția unei evaluări interne, organizată după o metodologie cadru stabilită de minister, dacă acesta devine viabil prin prisma criteriilor pentru posturile pe perioadă nedeterminată.
- Cei angajați pe perioadă nedeterminată (titulari) sunt evaluați pe baza unor standarde minimale la fiecare 5 ani. Un calificativ nesatisfăcător pentru cadrul didactic va conduce la parcurgerea unor formări obligatorii gratuite, finalizate cu o evaluare riguroasă – dacă această evaluare nu este trecută în timp de doi ani, contractul nu va mai fi pe perioadă nedeterminată.
Etapa II a examenului național pentru licențierea în învățământ
- În etapa a II-a, posturile neacoperite în prima etapă de licențiații se scot la concurs și pot participa toți cei care la examenul de licențiere în cariera didactică au luat nota între 5 și 6,99 în ultimii 3 ani, ocupându-le în regim de suplinitori.
- Posturile rămase neacoperite și după etapa a II-a sunt oferite în regim de plata cu ora de fiecare unitate școlară, după o procedură ce va fi stabilită de minister. interne pozitive, organizată după o metodologie cadru stabilită de minister. o Licențiații care obțin post pe perioadă determinată – tenure-track – își păstrează postul pe perioadă nedeterminată, cu acordul unității școlare, în baza unei evaluări