RelatedPosts
Pensiile speciale sunt protejate de coaliția PSD – PNL. Opoziția acuză că modificările aduse legii pensiilor speciale sunt de formă, iar unele măsuri se vor aplica peste 40 de ani. De abia în anul 2063, magistrații vor ieși la pensie la vârsta de 60 de ani. Senatorul USR Ștefan Pălărie a declarat în plenul Parlamentului că discutăm despre o lege care, deși se află în lista de reforme PNRR, protejează pensionarii speciali.
Mai mult, spune Ștefan Pălărie, legea împarte România între iobagii care muncesc legat de glie, zilnic până la 65 de ani şi privilegiaţii, excepţionalii, superbii, specialii, care pot să iasă la pensie la 45 de ani şi care astăzi câştigă cele mai mari zece pensii din România, peste 45.000 de lei până la 70.000 de lei”.
Pensiile speciale costă bugetul de stat 12 miliarde de lei anual, în timp ce România se împrumută din ce în ce mai mult, din ce în ce mai scump. Cu toate acestea, Senatul României a adoptat, în urma reexaminării, legea pensiilor speciale, prin punerea acesteia în acord cu decizia Curții Constituționale. Noua formă a legii crește impozitarea pensiilor speciale la 20%.
Ce spun senatorii despre modificările aduse la legea pensiilor speciale?
Curtea Constituţională a României a decis pe 2 august să retrimită în parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale. Comisiile de specialitate ale Parlametului au depus o serie de amendamente asttfel încât proiectul de lege să respecte Constituția României.
Lucian Romașcanu, liderul senatorilor PSD, a anunțat de la tribuna Senatului că prin această lege „trebuie protejaţi banii din PNRR şi se creează un sistem de pensii corect în România”. Totodată, a dat vina pe USR care trebuia să rezolve problema cu pensiile speciale „atunci când era la putere”.
La rândul lui, senatorul USR Ștefan Pălărie a atras atenția că actuala formă a legii pensiilor speciale este „mult mai îngăduitoare decât permite CCR”. Dar că împarte România între „iobagi – românii obişnuiţi cu pensii calculate pe baza contributivităţii şi speciali – cu pensii mult mai mari”. Senatorul USR Irineu Darău şi-a exprimat nemulţumirea că guvernul nu oferit un impact bugetar al legii şi că unele măsuri incluse legea pensiilor speciale intră în vigoare peste 5 ani.
Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, a transmis că Curtea Constituțională a Românieinu permite tăierea bruscă a pensiilor. Dar nu a ezitat să-i acuze pe senatorii USR de demagogie şi ipocrizie. În plus, senatorul Daniel Fenechiu a menționat că PNL va continua să susţină ca pensiile să fie calculate pe principiul contributivităţii.
Claudiu Târziu, liderul senatorilor AUR și candidat la alegerile europarlamentare din 2024, consideră că proiectul de lege cu amendamente este mai bun. În acest context, senatorii AUR au acordat un vot politic de încurajare.
Legea pensiilor speciale ar putea fi modificată de abia în 2028
Reforma pensiilor speciale îi avantajează în mod direct pe magistrați. Cele mai importante modificări se vor aplica peste 20 sau chiar 40 de ani, atunci când vârsta de pensionare a magistraților va crește la 60 de ani sau 65 de ani.
Senatorul USR Irineu Darău le-a spus senatorilor că „amânați cu 4 ani orice modificare privind pensiile speciale. Trebuie să înțeleagă toată lumea asta, ce înseamnă 4 ani – 2028. Dacă dvs. credeți că ieșim de aici din Parlament cu un pachet de legi care vor păcăli Comisia Europeană, vă înșelați”.
Acesta a mai afirmat că „coaliţia PSD-PNL a mers chiar mai departe decât cere Curtea Constituţională, amânând până la finalul anului 2028 orice mică reformă, orice mică schimbare în ceea ce priveşte pensiile speciale. Practic, coaliţia oferă cinci ani întregi tuturor oamenilor care visează la pensii speciale să iasă la pensie pe vechile reguli, iar în anexe de zeci de pagini PSD şi PNL au propus o etapizare, în unele cazuri pe 20-30 de ani, timp în care pe anumite aspecte nici măcar nu ne vom apropia de eliminarea pensiilor speciale”.
USR atrage atenţia că, în lipsa unei reforme reale a sistemului de pensii, a calculării tuturor pensiilor pe baza principiului contributivităţii şi a creării unui sistem de pensii echitabil, corect şi sustenabil, există riscul major ca jaloanele din PNRR să nu fie respectate, iar România să piardă 1,4 miliarde de euro.
Ce amendamente favorizează magistrații și cum vor fi impozitate pensiile speciale?
Senatorii au decis ca, începând cu 1 ianuarie 2024, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.
Noua formă a proiectului de lege prevede ca pensiile de servicu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.
Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
- 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta.
- 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
- 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
- 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
- 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
- 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
