RelatedPosts
Cinematograful București, unul dintre cele mai importante simboluri ale culturii cinematografice din Capitală, a fost scos la vânzare pentru suma de 4,9 milioane de euro. Fostul cinematograf „Trianon”, singurul cinema cu două etaje de balcoane, funcționa într-o clădire de pe Bulevardul Regina Elisabeta.
Clădirea cinematografului a fost construită în anul 1884 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, dar în prezent a ajuns o ruină. Cu o istorie bogată, acest cinematograf a fost un punct de referință pentru cinefili, oferind proiecții de filme românești și internaționale. Din 2004 nu s-a mai proiectat nici o producție cinematografică.
Cinematograful București în perioada interbelică: un templu al filmului european
Bucureștiul, în perioada interbelică, era considerat „Micul Paris” datorită arhitecturii sale impresionante și influențelor occidentale, iar cinematografia ocupa un loc central în viața socială a orașului. Cinematograful București era unul dintre cele mai elegante și moderne cinematografe din Capitală. Tindea să devină una din principalele atracții ale orașului. Construit în stil art deco, specific marilor cinematografe europene ale vremii, acesta impresiona prin designul său rafinat, scaunele confortabile din catifea și un ecran de dimensiuni impresionante pentru acea epocă.
În acei ani, cinematograful București proiecta atât filme internaționale, cât și producții autohtone. Marile studiouri europene, precum UFA din Germania sau Pathé din Franța, își aduceau producțiile în România, iar publicul putea vedea filmele celor mai celebri actori ai vremii, precum Greta Garbo, Marlene Dietrich sau Charlie Chaplin.
De asemenea, cinematograful București a jucat un rol esențial în promovarea primelor filme românești. Printre producțiile autohtone care s-au bucurat de succes se numărau:
- „Independența României” (1912) – primul lungmetraj românesc, deși mut, era încă difuzat în perioada interbelică datorită succesului său.
- „Manasse” (1925) – unul dintre primele filme românești care au abordat teme sociale și a fost primit foarte bine de critici.
- „Lia” (1927) – o poveste romantică filmată cu mijloace tehnice avansate pentru acea vreme.
Publicul bucureștean era extrem de receptiv la aceste filme, iar cinematograful București devenise un loc de întâlnire pentru intelectuali, artiști și iubitori de film.
O experiență de lux pentru cinefili
În perioada interbelică, mersul la cinema era considerat un eveniment social important. Spre deosebire de zilele noastre, când vizionarea unui film este accesibilă oricui, în anii ’30, o ieșire la cinematograful București presupunea o ținută elegantă, iar publicul era format în mare parte din membri ai înaltei societăți.
Seara începea cu o scurtă prezentare a filmului și, uneori, cu un program artistic – fie un recital de muzică clasică, fie un număr de cabaret. Atmosfera era una sofisticată, iar cinematograful era locul ideal pentru a socializa și a discuta ultimele noutăți culturale.
Un detaliu interesant este că, în această perioadă, filmele erau adesea acompaniate de muzică live. Întrucât cinematografia sonoră nu se răspândise complet până la sfârșitul anilor ’20, multe proiecții din anii ’30 beneficiau de acompaniament orchestral sau de un pianist care interpreta teme muzicale în funcție de scenele filmului.
Epoca comunistă: Cinematograful București și filmele românești
După instaurarea regimului comunist, cinematograful București a devenit un punct central pentru industria filmului românesc. Aici aveau loc premierele celor mai importante filme realizate în studiourile Buftea, iar publicul umplea sala la fiecare proiecție. Filme celebre precum „Mihai Viteazul”, „Dacii”, „Păcală” și „Nea Mărin Miliardar” au fost vizionate de mii de spectatori în această sală istorică.
Declinul cinematografului și impactul multiplexurilor
După anii ’90, cinematograful București a început să piardă din popularitate, pe măsură ce cinema-urile moderne și multiplexurile au preluat industria de film. Lipsa investițiilor în tehnologie și modernizare a dus la o scădere semnificativă a numărului de spectatori, iar cinematograful a intrat într-o perioadă de declin. Cu toate acestea, evenimentele culturale, festivalurile de film și proiecțiile speciale au menținut vie tradiția acestui loc.
Cinematograful București, monumentul istoric aflat în stare de abandon și degradare
Compania Quadratum Architecture a prezentat un proiect pentru cinematograful Bucureti, monument istoric de importanță locală, aflat în stare de abandon și degradare.
„Restaurarea, reabilitarea şi modernizarea clădirii Cinematografului Bucureşti pune adevărate provocări de ordin tehnic întrucât, pentru o bună funcţionare în conformitate cu normele în vigoare (accesibilitate, protecţie în caz de incendiu), având în vedere şi existenţa unei săli aglomerate, şi pentru asigurarea funcţionalităţii şi viabilităţii economice în operare după implementarea proiectului, sunt necesare lucrări ample de consolidare, dar şi remodelare volumetrică interioară, prin crearea unui subsol suplimentar unde vor exista spaţii tehnice care să deservească construcţia”, se menționează pe site-ul quadratum.ro.
Imobilul, cu un procent de ocupare al terenului de 100%, fără a dispune de spaţiu pentru adunarea utilizatorilor de tip foyer, are nevoie de astfel de spaţii suplimentare. Unica opţiune este cea de creare a unor terase succesive şi extinderea pe înălţime. Având în vedere înălţimea actuală a clădirii, de aproximativ 15.00 ml, flancată de două alte clădiri cu înălţime de aproximativ 22.00 – 25.00 m (Fostul Palat Adevărul – clădire aflată în execuţie – cu funcţiune mixtă de birouri şi spaţii de conferinţe, respectiv Cercul Militar), dar având în vedere şi funcţiunile zonei, crearea unei curţi urbane prin terase succesive, suprapuse a fost gestul firesc în intervenţie.
Un element caracteristic, propus spre conservare şi restaurare este reprezentat de luminătorul istoric, decorat cu un filigran de lemn montat pe plasă, al cărui acoperiş retractabil se deschidea în istoria clădirii, iar balcoanele de la ultimul nivel erau deschise şi cinematograful devenea, similar spaţiilor din vecinătate, o grădină-cinema, un spaţiu hibrid.
