Președintele Slovaciei, Zuzana Caputova, a anunțat că guvernul va fi format de președintele partidului care va câștiga alegerile parlamentare. Partidul fostului premier Robert Fico a obţinut 23,3% dintre voturile expirmate şi a devansat Partidul Slovacia Progresistă (PS), susţinut de 17,03% dintre alegători, după numărarea a 99,43% dintre buletinele de vot.

Partidul lui Robert Fico a câștigat alegerile parlamentare

Slovacia, țară cu o populație de 5,4 milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene și NATO, și-a desemnat reprezentanții în urma alegerilor parlamentare. Partidul lui Robert Fico a câștigat alegerile parlamentare, dar analiștii se tem că apropierea acesutuia de Rusia ar pune în pericol parcursul țării la nivel european. În timpul campaniei electorale, Robert Fico, fostul premier pro-rus al Slovaciei, a atacat atât Uniunea Europeană, NATO și minoritățile sexuale. Campania electorală agitată, a fost marcată de o importantă dezinformare în mediul online. Tot în campania electorală, partidul populist SMER-SD a promis că va opri ajutorul acrodat Ucrainei dacă va câștiga alegerile.

În urma alegerilor parlamentare, SMER-SD a câștigat alegerile cu 23,3% dintre voturile expirmate. Partidul Slovacia Progresistă (PS) a obținut puțin peste 17,03% dintre voturile alegătorilor. Preşedinta slovacă Zuzana Caputova declara că va însărcina să formeze viitorul Guvern pe şeful partidului care învinge în alegeri, indiferent de „preferinţa sa personală” în calitate de fostă membră a PS.

Vorbind după victoria sa, Fico a spus că „va face tot ce îi stă în putere pentru a demara discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina.

Pro-rusul Robert Fico ar putea fi desemnat să formeze guvernul Slovaciei

Partidul lui Robert Fico a câștigat alegerile, dar pentru a forma Guvernul are nevoie de ajutorul partidelor mici pentru a forma o coaliție majoritară. Noul Guvern îl va înlocui pe cel al coaliţiei de centru-dreapta, aflat la putere din 2020. Guvern care a fost schimbat de trei ori în trei ani, dar care a furnizat ajutor militar şi umanitar Ucrainei.

Coaliția condusă de Robert Fico ar putea fi formată din partidele Hlas-SD (15,43%), condus de Peter Pellegrini, un fost preşedinte al Smer-SD şi sucesorul lui Robert Fico în postul de şef al Guvernului, în 2018. Un alt partid de centru care ar putea adera la coaliție este Olano (9,34%), dar și Mişcarea Creştin-Democrată (KDH, 7,14%), Libertate şi Solidaritate (SaS, libéral, 5,64%) şi Partidul Naţional Slovac (SNS, 5,8%).

Hlas-SD a apărut în 2020, în urma unei scindări a Smer, la doi ani după plecarea lui Robert Fico din postul de premier în urma asasinării jurnalistutlui de investigaţie Jan Kuciak şi a logodnicei acestuia.

Guvernul condus de SMER – SD ar putea avea consecințe grave pentru regiune

Un guvern condus de SMER – SD ar putea avea consecințe grave pentru regiune. Slovacia s-a numărat printre puținele țări europene care sprijină sancțiunile dure ale UE împotriva Rusiei. Totodată, a donat Ucrainei o cantitate mare de echipament militar. Dar toate acestea se vor schimba cel mai probabil în timpul noului guvern condus de Robert Fico. Liderul partidului SMER – SD i-a acuzat pe „naziștii și fasciștii ucraineni” că l-au provocat pe președintele rus Vladimir Putin să lanseze invazia. Aceasta este narațiunea falsă pe care Putin a folosit-o pentru a-și justifica invazia.

În timp ce era în opoziție, Fico a devenit un aliat apropiat al prim-ministrului Ungariei Victor Orban. Mai ales când a fost vorba de critici la adresa Uniunii Europene. Există speculații că, dacă se întoarce la putere, Fico și Orban s-ar putea asocia și ar putea crea obstacole pentru Bruxelles. Dacă partidul de guvernământ Lege și Justiție din Polonia reușește să câștige un al treilea mandat la alegerile parlamentare poloneze de luna viitoare, acest bloc ar putea pune grave probleme UE, dar ar deveni și mai puternic.

Robert Fico a fost prim-ministrul Slovaciei timp de mai bine de un deceniu. Mai întâi între 2006 și 2010 și apoi din nou din 2012 până în 2018. În martie 2018 a fost forțat să demisioneze în urma protestelor generate de uciderea jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová. Jan Kuciak a scris despre corupția în rândul elitei țării, inclusiv a persoanelor conectate direct cu Fico și partidul său SMER.

Articolul Partidul lui Robert Fico a câștigat alegerile parlamentare în Slovacia. Un guvern condus de SMER – SD ar putea avea consecințe grave pentru regiune apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Donald Tusk, fostul premier al Poloniei și președinte al Consiliului European, a preluat conducerea Platformei Civice și speră că va putea decide viitorul Poloniei în Uniunea Europeană.

Protest masiv împotriva guvernului polonez, organizat de opoziție

Opoziția din Polonia, condusă de Donald Tusk, a organizat un protest masiv împotriva guvernului polonez în speranța că va câștiga alegerile parlamentare care vor avea loc peste două săptămâni.

„Când văd aceste sute de mii de chipuri zâmbitoare, simt că se apropie un moment decisiv în istoria ţării noastre”, a declarat la începutul marşului Donald Tusk, potrivit Agerpres. În fața mulțimii adunată în piața centrală din Varșovia, Donald Tusk a spus că „se apropie marea schimbare. Acesta este un semn al renaşterii Poloniei”. Fostul premier al Poloniei a numit protestul „marșul unui milion de inimi”, pe care îl consideră unul diintre cele mai mari evenimente din istoria modernă a Poloniei.

La „Marșul unui milion de inimi” și-a anunțat prezența și Lech Walesa, fostul președinte al Poloniei și laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1983. Primarul orașului Varșovia, Rafal Trzaskowski, a ținut să critice la rândul său guvernul. „Toată lumea investeşte în locuri de muncă, în lupta împotriva schimbărilor climatice. Iar nouă ni s-au refuzat aceşti bani pentru că cineva a decis să distrugă democraţia în Polonia”, a spus primarul Rafal Trzaskowski.

Premierul Mateusz Morawiecki avertizează că Tusk va „schilodi” Polonia

Politico titrează că acest protest masiv împotriva guvernului polonez trebuia să ridice moralul susținătorilor opoziției și să arate că PiS, partidul aflat la putere din 2015, poate fi învins. Dar starea de spirit a manifestanților a fost mult mai sobră, deși Dondald Tusk vorbe despre sutele de mii de chipuri zâmbitoare.

De cealaltă parte, liderii PiS s-au aflat la Katowice, capitala minieră a Poloniei, pentru a avertiza asupra pericolelor care se vor abate asupra statului dacă Donald Tusk va câștiga alegerile parlamentare.

„Dacă reușim să învingem, îl vom alunga pe Tusk. Unde? La Berlin”, a anunțat prim-ministrul Mateusz Morawiecki, abordând o temă populară PiS conform căreia Tusk este în concordanță cu Germania pentru a „schilodi” Polonia. Apoi l-a numit pe Tusk „soțul politic” al fostului cancelar german Angela Merkel.

Articolul Protest masiv împotriva guvernului polonez, organizat de opoziție cu două săptămâni înaintea alegerilor parlamentare apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Parlamentarii europeni au cerut Comsiei Europene să sancționeze România, Polonia și Ungaria pentru încălcarea drepturilor persoanelor LGBTIQ.

Rezoluție adoptată cu 387 de voturi pentru

Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ. Prin acest document statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să recunoască în mod uniform căsătoriile și parteneriatele legale între persoanele de același sex.

Conform rezoluției, căsătoriile sau parteneriatele înregistrate într-un stat membru ar trebui să fie recunoscute în toate statele membre în mod uniform. Iar soții și partenerii de același sex ar trebui tratați în același mod ca și cei de sex opus. Rezoluția a fost adoptată cu 387 de voturi pentru, 161 împotrivă și 123 abțineri.

Parlamentul European subliniază că acești cetățeni ar trebui să își poată exercita pe deplin drepturile. Inclusiv dreptul la liberă circulație, oriunde în Uniunea Europeană.

Cazul „Coman & Hamilton”

Adrian Coman şi Robert Clai Hamilton s-au căsătorit în 2010, în Bruxelles. Ei au cerut ca uniunea lor să fie recunoscută şi în România, fiind vorba despre cetăţeni europeni cu drepturi egale. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis pe 5 iunie 2018, răspunzând unei întrebări adresate de CCR, că un cuplu căsătorit format din două persoane de același sex este recunoscut ca atare în orice țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește libera circulație.

Comisia Europeană a declanșat în toamna anului 2020 o procedură de pre-infringement împotriva României. Motivul? România nu respectă decizia CJUE în cazul „Coman & Hamilton”.

Parlamentarii europeni recomandă Comisiei Europene să ia măsuri împotriva României, în cazul în care guvernul nu actualizează legislația națională pentru a reflecta această hotărâre.

Măsuri împotriva Ungariei și Poloniei

Europarlamentarii îndeamnă prin rezoluția adoptată ca toate statele UE să accepte ca părinți legali adulții menționați în certificatul de naștere al unui copil.

„Deputații doresc ca familiile LGBTIQ să aibă dreptul la reîntregirea familiei ca și cuplurile de sex opus și familiile acestora. Pentru a se asigura că copiii nu devin apatrizi atunci când familiile lor se mută într-un alt stat membru, eurodeputații susțin că familiile ar trebui să beneficieze de același tratament în întreaga UE”, se menționează într-un comunicat de presă al Parlamentului European.

Parlamentul European a luat act de discriminarea cu care se confruntă comunitățile LGBTIQ din Polonia și Ungaria. Europarlamentarii vor ca UE să sancționeze cele două state prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, măsuri judiciare, instrumente bugetare.

Articolul Parlamentarii europeni cer recunoaşterea statutului parental pentru persoanele LGBTIQ apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ironia face ca premierul Florin Cîțu să se laude că nivelul de trai al românilor a crescut, deși prețurile alimentelor de bază și inflația au crescut. Uniunea Europeană plasează România pe primul loc la rata riscului de sărăcie.

Premierul Florin Cîțu nu știe cât costă o pâine

Premierul Florin Cîțu a fost întrebat cât costă o franzelă sau o sticlă de ulei, în contextul în care susținea că salariile în România au crescut, chiar dacă a crescut și inflația. Liberalul a răspuns sec: „Nu mănânc pâine”. Dar a ținut să se laude că peste 1% dintre români au salarii de peste 3.000 euro.

Uniunea Europeană atrage atenți în raportul privind rata și pragul de sărăcie din care rezultă că România se află pe primul loc la nivel european. „În nouă state membre, și anume România (23,6 %), Bulgaria (23,4 %), Lituania (22,9 %), Letonia (22,1 %), Spania (21,6 %), Estonia (21,0 %), Italia (20,3 %), Grecia (20,2 %) și Croația (20,0 %), s-a considerat că o cincime sau mai mult din populație este expusă riscului de sărăcie”, se menționează în raport.

Dan Vîlceanu, gafă la Finanțe

Premierul Florin Cîțu l-a numit pe prietenul său Dan Vîlceanu, un traseist politic, la conducea Ministerului Finanțelor Publice. La prima conferință de presă a fost întrebat cât este salariul minim net pe economie? Ce a răspuns ministrul Dan Vîlceanu: „Este în jur de 1.600 lei …și ceva”.

Când reporterul i-a spus că, de fapt, este 1.386 lei, ministrul a replicat: „E 2.380, cred, salariul minim… Da, 2.300 salariul minim brut. Deci nu are cum să fie 1.300, dar, mă rog”.

Salariul minim net în România este de 1.386 lei pentru cei fără studii sau experiență. Pentru absolvenții cu experiență de un an salariul minim net pe economie este de 1.413 lei. Valoarea brută a salariului minim pe economie este de 2.300 de lei. Salariul minim net în construcții este de 2.362 lei.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, afirma, pe 12 mai, că România are aproximativ 1,6 milioane de lucrători care au salariul minim pe economie, numărul acestora fiind de cinci ori mai mare decât în urmă cu cinci ani.

Ce face Guvernul pentru cei aproximativ 1,6 milioane de români care lucrează pe salariul minim pe economie? Răspunsul în aflăm tot de la premierul Florin Cîțu!

„Prin implementarea programului de guvernare și prin aceste investiții am creat locuri de muncă. Rata șomajului scade. Asta facem, oportunități”, a declarat premierul Florin Cîțu.

Articolul Premierul Cîțu nu știe cât costă o pâine, iar ministrul Vîlceanu nu știe cât e salariul minim net pe economie apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Liberalul Dan Motreanu susține că Comisia Europeană a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 11 state UE pentru netranspunerea la termen în legislația naționala a Directivei (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. „Termenul pentru transpunerea Directivei a fost 1 mai 2021.Directiva este un act legislativ care stabilește un obiectiv pe care trebuie să îl atingă toate statele membre UE. Fiecare dintre ele are însă libertatea de a decide asupra modalităților de îndeplinire a obiectivului stabilit”, a anunțat liberalul într-o postare pe pagina de Facebook.

Adoptată în aprilie 2019, Directiva (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale are scopul de a proteja micii fermieri prin remedierea dezechilibrelor din lanțul de aprovizionare cu alimente creat de marii operatori/cumpărători în defavoarea partenerilor comerciali cu o putere slabă de negociere, precum fermierii individuali și micii fermieri.

Potrivit deputatului european, prin aceste practici, marii cumpărători au pus presiune și au scăzut constant prețurile plătite micilor fermieri, în timp ce prețurile la raft pentru consumatorul final au rămas neschimbate, în special pentru produsele perisabile precum legumele și fructele.

„Pentru a corecta aceasta situație, Directiva (UE) 2019/633 va asigura protecția fermierilor împotriva a 16 practici comerciale neloiale impuse unilateral de marii cumpărători, interzicându-le pentru prima dată la nivelul UE.

Printre aceste practici se enumeră: plățile întârziate și anulările de ultim moment ale comenzilor pentru produsele alimentare perisabile, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor, obligația furnizorului de a plăti pentru produsele irosite și refuzul de a se angaja la contracte scrise”, a mai adăugat acesta în postarea sa.

Conform directivei, fermierii și furnizorii mici și mijlocii, precum și organizațiile care îi reprezintă, vor avea posibilitatea de a depune plângeri împotriva unor astfel de practici din partea cumpărătorilor lor. Statele UE trebuie să instituie autorități naționale desemnate care să trateze plângerile. Confidențialitatea va fi protejată, pentru a evita orice posibile represalii din partea marilor cumpărători.

Articolul Fermierii români trebuie protejați de practicile neloiale din sectorul agroalimentar apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.