Cea mai mare sumă provine din datoriile către stat ale marilor contribuabili. În urmă cu aproximativ o lună, premierul Nicolae Ciucă i-a somat pe marii contribuabili să-și plătească datoriilor către stat.

Liberalul Lucian Ovidiu Heiuș și-a dat demisia

Liberalul Lucian Ovidiu Heiuș a fost numit în funcție de șef al ANAF la data de 5 mai 2022. A promis că va reforma ANAF din temelie, însă a eșuat. Acesta își dorea digitalizarea într-un ritm alert. Dar când și-a anunțat demisia a spus că regretă că nu poate duce până la capăt proiectele începute.

În urmă cu două luni, liberalul Lucian Ovidiu Heiuș spunea că „Guvernului se așteaptă ca noi să asigurăm resursele financiare necesare ca statul să funcționeze. Și să reușim să ne încadrăm în acel deficit de 4,4% din PIB, stabilit prin Planul de convergență. (…) eu mi-aș dori ca procesul de reformă, inclusiv partea de digitalizare, să se realizeze într-un ritm cât mai alert și cât mai accentuat. Și nu finalizarea lui să fie 2025-2026, așa cum este prevăzut în PNRR, ci poate să încercăm să o decalăm. Poate cu vreun an de zile, dacă am reuși, ar fi un lucru extraordinar”, spunea Lucian Heiuș.

Estimări eronate sau datorii neplătite?

ANAF ar fi înregistrat o gaură de aproape 9 miliarde de lei în primele cinci luni din an, potrivit zf.ro. Adică diferenţa între cât a estimat că va încasa şi cât a încasat efectiv. Dacă s-ar continua tendinţa, gaura pe tot anul ar urma să fie de aproape 22 miliarde de lei. Cea mai mare gaură, de 8,5 miliarde de lei, provine din zona marilor contribuabili.

Potrivit zf.ro, consultanţii fiscali sunt de părere că nu poate fi vorba de faptul că marile companii nu şi-au plătit contribuţiile. Ci de faptul că estimarea ANAF de la început de an a fost greşită, mai ales de la companiile din energie, care nu au mai înregistrat profiturile de anul trecut şi nu au mai plătit taxe excepţionale pe aceste profituri.

Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetară pentru primele patru luni ale acestui an. Cifrele arată că veniturile nete ale guvernului din TVA s-au prăbuşit în aprilie. La trei luni din an, încasările din TVA creşteau cu 9%, o creştere oricum sub inflaţie şi creşterea consumului. În aprilie însă, încasările din TVA au fost de 7 miliarde de lei, mai mici cu 14% faţă de aprilie 2022.

Premierul Ciucă a cerut colectarea datoriilor de la marii contribuabili

Premierul Nicolae Ciucă i-a somat pe marii contribuabili să-și plătească datoriile către stat. Se întâmpla pe 23 aprilie 2023. Atunci spunea că deficitul de colectare din primele trei luni ale anului se datorează faptului că marii contribuabili nu și-au plătit datoriile.

„Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac apel public către marii contribuabili să își plătească datoriile către stat și în același timp dau o sarcină instituțiilor statului să facă în așa fel încât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu și să asigure colectarea acestor venituri”, anunța premierul Nicolae Ciucă.

Tot atunci le-a cerut șefilor de la Finanțe să se ocupe de colectarea sumelor restante la bugetul de stat. „Sunt elemente pe care le-am discutat cu domnul ministrul Câciu, cu șeful ANAF Heiuș, cu șeful de la marii contribuabili Mișa, cu șeful de la Vamă Mihei. Toți acești conducători de instituții trebuie să înțeleagă că este nevoie de o coordonare foarte bună între instituții. Dar în același timp și de o coordonare și de un dialog cu cei care lucrează în mod nemijlocit. Este o problemă a noastră, a Guvernului, pe care o rezolvăm”, spunea premierul Nicolae Ciucă.

Articolul Liberalul Lucian Ovidiu Heiuș și-a dat demisia de la șefia ANAF apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a anunțat că va sesiza Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție și Poliția Română pentru a investiga această speță controversată. Dar până acum nu a făcut nici o sesizare.

Complexul Astoria Snagov, vândut de lichidator

Complexul Astoria Snagov a fost preluat de Societatea Feroviară de Turism de la Căile Ferate Române în anul 2003. Însă, dreptul de proprietate asupra terenului de peste 20 de hectare a rămas la CFR, companie în subordinea Ministerului Transporturilor. Între timp, Societatea Feroviară de Turism (SFT) a intrat în insolvență, apoi în faliment. Motiv pentru care bunurile SFT au fost scoase la vânzare de lichidatorul Iorgulescu Gabriel.

În primăvara anului 2021, lichidatorul Iorgulescu Gabriel a anunțat că va organiza o licitație publică cu strigare pentru vânzarea bunului Complex Astoria Snagov. La licitația a participat doar firma Simart Arhitecture SA, controlată de Marius Gaga, care a adjudecat clădirile pentru suma de 5,127 milioane de lei. Sumă ce reprezenta 60% din valoarea evaluată a clădirilor.

Firma câștigătoare a solicitat lichidatorului să facă formalitățile pentru a înscrie bunurile la Direcția de taxe și impozite locale. Dar și să le intabuleze la Cartea Funciară. Totodată, a fost intabulat și dreptul de superficie „doar pentru terenul aflat sub construcțiile achiziționate în cadrul licitației, respectiv 28.658 de metri pătrați”, susține lichidatorul.

Complexul Astoria Snagov are peste 205.000 metri pătrați

Terenul de sub clădirile cumpărate de firma lui Marius Gaga face parte dintr-o suprafață compactă de 205.146 metri pătrați. Pe acest teren se întinde întregul Complex Astoria Snagov. Conform extrasului de Carte Funciară, toate curțile și construcțiile au o suprafață de 97.401 mp, una dintre păduri are 85.165 mp, iar cealaltă 13.309 mp. Suprafața apelor stătătoare este de 8.821 metri pătrați.

Din Cartea Funciară rezultă că dreptul de superficie a fost intabulat pentru întreaga suprafață în favoarea firmei lui Marius Gaga. Și nu doar pentru terenul de 28.658 mp aflat sub clădirile cumpărate la licitație. Mai mult, firma lui Marius Gaga susține oficial că nu s-a constituit nici un drept de superficie. Și doar a fost transmis dreptul de superficie existent pentru terenul de sub clădirile cumpărate.

Ministrul Grindeanu a spus că va sesiza Parchetul General, DNA, Poliția…

Regionala Căi Ferate București, din subordinea CFR, susține că nu a încheiat nici un acord, protocol sau convenție cu deținătorul construcțiilor în vederea acordării dreptului de superficie. Motiv pentru care a făcut plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea. Anchetatorii de la Buftea au transmis plângerea pentru investigații la Biroul de Investigare a Fraudelor a Poliției Române.

În urma declanșării unui scandal public pe acest subiect, ministrul Sorin Grindeanu a anunțat pe pagina sa de Facebook că va solicita instituțiilor statului să cerceteze afacerea „Complexul Astoria Snagov”.

„Înțeleg că există un anumit interes al unor ziariști pentru un aparent caz Astoria. Deduc și că acești reprezentanți ai presei încearcă să arunce unele bănuieli asupra mea. Tocmai pentru a nu mai exista îndoieli, anunț că voi solicita instituțiilor abilitate ale statului să cerceteze situația și să ia măsurile legale care se impun. Poliția, Parchetul General, DNA….oricare dintre aceste instituții vor avea sprijinul meu, ca ministru al Transporturilor, pentru aflarea adevărului. Dacă există vreo infracțiune, cei vinovați trebuie să platească! Indiferent de numele lor și de perioada în care au fost în funcție”, a menționat Sorin Grindeanu. Dar ministrul Sorin Grindeanu nu a întreprins nici un demers în acest sens până acum.

Cine este Marius Gaga, fost membru PDL?

Marius Simion Gaga s-a ocupat de afaceri imobiliare până în aprilie 2009, atunci când a devenit funcționar public. Tot în aprilie 2009, președintele ANAF Sorin Blejnar a scos la concurs funcța de șef al Corpului de Control. Pentru această funcție, Marius Gaga a susținut un concurs deși nu avea experiență în administrația publică.

Înainte de a prelua această funcție importantă, Marius Gaga a fost membru al Partidului Democrat Liberal – filiala Sector 5. Acolo se ocupa de relația cu oamenii de afaceri. Ulterior, în anul 2011, s-a suspendat din funcția de conducere pe termen nelimitat. Apoi a fost adjunctul Direcției Generale a Finanțelor București, în subordinea căruia se afla Contribuabilii Mijlocii.

Afaceri imobiliare de milioane, conduse din Dubai

Marius Gaga a dezvoltat proiectul rezidențial Cartierul Solar din Berceni, proiect început în anul 2015. An în care s-a retras din administrația fiscală. Proiectul cu 963 de apartamente a beneficiat de o investiție estimată la 45 milioane de euro. Cartierul Solar l-a realizat împreună cu afaceristul Lucian Zlate. Dezvoltarea Cartierului Solar a fost realizată prin firma Ad Astra Partners care are doi administratori: Ionuț Decebal  Coțofană și Valentin Puiu Grecu, fost consilier județean în Giurgiu și membru PNL.

Afaceriștii Marius Gaga și Lucian Zlate și-au mutat domiciliul în Dubai în anul 2017. Doi ani mai târziu, Marius Gaga a început un nou proiect imobiliar în cartierul Crângași, pe locul fostei fabrici de mobilă Sivarom. De data aceasta, ansamblul rezidențial Aqua City, cu peste 2.000 de apartamente. Investiția estimată în acest proiect a fost de peste 100 de milioane de euro. Dezvoltarea proiectului s-a făcut prin intermediul firmei Simart Arhitecture, fosta Simart Costrucții, firmă prin care s-au cumpărat clădirile din Complexul Astoria Snagov.

Articolul Complexul Astoria Snagov: teren de 20 de hectare, dat în folosință unei firme controlate de Marius Gaga, fostul șef al Corpului de Control al ANAF apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Aproape 400 de transportatori din Timișoara, Arad și Oradea protestează împotriva Guvernului Cîțu și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, condusă Mirela Călugăreanu, pentru că vor să impoziteze retroactiv, pe ultimii cinci ani, diurnele primite de șoferii români.

Transportatorii consideră că supra-impozitarea apărută ad-hoc printr-o reinterpretare a legii, împinge spre faliment sectorul transporturilor rutiere din România, singura industrie în care capitalul românesc reprezintă peste 98% și care reușește să se claseze pe al treilea loc la nivelul Uniunii Europene.

Peste 40.000 de companii românești din transport sunt afectate de această decizie controversată.

Diurnele nu se impozitează în UE

Dorin Jurjuț, vicepreședintele Asociației Patronale a Transportatorilor Europa 2002, susține că diurnele nu se impozitează în nici un stat al Uniunii Europene. Agenția Națională de Administrare Fiscală, condusă Mirela Călugăreanu, consideră că diurnele sut venituri salariale și trebuie impozitate ca atare.

,,Suntem împinși spre faliment, prin reinterpretarea diurnei ca venit salarial și solicitându-ne sume pentru ultimii 5 ani, sub amenințarea sechestrului și a închiderii companiilor’’, spune Dorin Jurjuț.

În urma deciziei Agenției Naționale de Administrare Fiscală de a impozita diurnele, transportatorii au ajuns într-o situație disperată. Adrian Pop, președinte APTE 2002, susține la rândul său că firmele de transport cu capital românesc sunt efectiv mutilate

Impozitarea retroactivă pe ultimii cinci ani este considerate de transportatori un impozit inventat de autorități pentru a face rost de bani la buget. „Impozite inventate care, în condițiile unor marje de profit de 2,5%-3% pe an, echivalează cu profitul pe 20 de ani. În mod real, aceste sume nu pot fi plătite și nici nu trebuie plătite, întrucât diurnele nu se impozitează nicăieri în Uniunea Europeană’’, susține Adrian Pop.

40.000 de companii afectate

Cei doi reprezentanți ai asociației susțin că transportatorii au declanșat proteste pentru că își văd amenințate locurile de muncă. Aceștia susțin că decizia de impozitare retroactivă afectează 40.000 de compani de transport românești și pune în pericol peste 300.000 de locuri de muncă. „Pe de altă parte urmărește, de facto, o naționalizare a patrimoniului companiilor românești de transport, în beneficiul altor economii naționale”, susține Dorin Jurjuț.

El a mai spus că împingerea companiilor de transport spre faliment va duce la disparția a sute de mii de locuri de muncă și va conduce la scumpiri în lanț.

Sectorul transporturilor rutiere din România este reprezentat de 40.000 de companii care angajează peste 300.000 de persoane și care contribuie printr-un excedent de balanță comercială sectorial anual de peste 5 miliarde de euro la diminuarea dezechilibrelor economice din România.

„Având în vedere ramificațiile pe orizontală a industriei transporturilor rutiere (industria auto, leasing, service-uri, consum, contribuții la buget etc), contribuția reală a sectorului transporturilor din România depășește 10% din PIB în timp ce angajează aproape 8% din forța de muncă”, susțin reprezentanții asociației.

Guvernul refuză dialogul și nu își manifestă în mod real responsabilitatea față de sectorul transporturilor din România, susțin reprezentanții transportatorilor.

Articolul 400 de transportatori protestează la Arad și Oradea împotriva impozitării retroactive a diurnelor primite de șoferi apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.