RelatedPosts
Virusul West Nile a provocat moartea unul bărbat de 63 de ani, din județul Dolj. Alte trei cazuri de infectare cu virusul West Nile au fost raportate în Bacău, Olt și București.
Institutul Cantacuzino a confirmat existența țânțarilor care transmit virusul West Nile în mai multe zone din Capitală, în special în centrul orașului. Avertismentul a fost lansat încă de la începutul lunii iulie, dar primarul General Nicușor Dan a refuzat să aloce fonduri suficiente pentru dezinsecția Bucureștiului. Virusul West Nile afectează sistemul nervos central și poate provoca encefalită și meningită.
Sănătatea publică, pusă în pericol
Primăria Municipiului București (PMB), condusă de Nicușor Dan, trebuia să înceapă dezinsecția, dezinfecția și deratizarea Capitalei încă din luna martie. O directivă în acest sens i-a fost transmisă de Direcția de Sănătate Publică București. Dar primarul Nicușor Dan pare că a ignorat-o atunci. El era preocupat de întocmirea bugetului anul și de împărțirea banilor pe căprării. Nu îl interesa sănătatea publică la nivelul Capitalei.
În tot acest timp Bucureștiul s-a umplut de țânțari, căpușe și șobolani. De abia după ce bucureștenii au început să se revolte pe rețele sociale, edilul Nicușor Dan a început să miște.
Pe 19 mai 2021, a decis să aloce 16,7 milioane lei pentru serviciile de dezinsecție, dezinfecție și deratizare a Bucureștiului. Adică, jumătate din suma solicitată de Compania Municipală Eco Igenizare, firma municipalității care prestează aceste servicii. Dar a fost prea târziu. Bucureștiul era deja cucerit de țânțari!
Dezinsecția, dezinfecția și deratizarea a început efectiv la jumătatea lunii iunie. Cu o întârziere de peste trei luni și jumătate. Timp în care Bucreștiul a ajuns raiul țânțarilor. Incompetență sau inconștiență, cert este că s-a pus în pericol sănătatea publică la nivelul Municipiului București.
Ciclul de înmulțire la țânțari
Ciclu de înmulțire al țânțarilor este la șapte zile, a spus Alexandru Badea, unul dintre specialiștii în domeniul serviciilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare. „O femelă țânțar depune în jur de 250 de ouă. Dacă am avea un milion de femele de țânțari la nivelul unui sector, după o săptămână numărul acestora ar ajunge la aproximativ 250 de milioane de țânțari. După o altă săptămână, ar fi încă 250 de milioane de țânțari înmulțit cu 250 de ouă ne-ar da 62,5 miliarde de țânțari”, a explicat expertul Alexandru Badea, ciclul de înmulțire al țânțarilor.
Acestea sunt calculele minime pentru două cicluri de înmulțire ale țânțarilor la nivelul unui sector. Numărul țânțarilor cresc exponențial cu cele 14-15 cicluri de înmuțire cuprinse în perioada 1 martie – 15 iunie 2021.
Pentru combaterea eficientă a țânțarilor trebuie să se facă dezinsecție în mod repetat, conform ciclului de înmulțire al țânțarilor, susține expertul.
Institutul Cantacuzino a confirmat existența virusului West Nile
La scurt timp după începerea dezinsecție, Institutul Cantacuzino a primit primele probe de țânțari colectate conform procedurii de compania municipalității Eco Igenizare. Rezultatul a fost dezastruos pentru primarul Nicușor Dan.
Institutul Cantacuzino a confirmat prezența virusului West Nile în probele colectate din zona Splaiul Independenței. Virusul West Nile a fost identificat la țânțarii din zona cuprinsă între Eroilor și Universitate, parcurile Cișmigiu și Izvor, dar și în cartierul Crângași.
Primul deces în Dolj. Cazuri în București, Bacău și Olt
Primarul Nicușor Dan susținea la finalul lunii iulie a acestui an că „nu există încă persoane îmbolnăvite, chiar dacă țânțarul există”. Chiar dacă atunci era aparent liniștit, Institutul Național de Sănătate Publică i-a arătat efectul măsurilor luate cu întârziere. O persoană din București a fost infectată cu virusul West Nile. Până acum!
Anunțul a fost făcut de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică care a început supravegherea infecției cu virusul West Nile la nivel național pe 7 iunie 2021.
De atunci „până la data de 2.09.2021 s-au înregistrat 4 cazuri de infecţie cu virusul West Nile, din care la un caz a survenit decesul”.
Cazurile s-au înregistrat în judeţele: Bacău (1 caz), Olt (1 caz), Dolj (1 caz) şi în Bucureşti (1 caz). Este vorba de un pacient din categoria de vârstă 40-49, 1 din categoria de vârstă 70-79 și 2 din categoria de vârstă 60-69.
Simptome în cazul infecției cu virusul West Nile
Virusul West Nile (WNV) este transmis de țânțari infectați la om prin mușcătură. Centrul de Control și Prevenire a Bolilor din SUA menționează că nu există vaccinuri pentru prevenire sau medicamente pentru tratarea virusului West Nile la oameni. Majoritatea persoanelor infectate cu virusul West Nile nu se simt rău. Dar 1 din 5 din cazuri persoanele infectate prezintă febră sau alte simptome.
Aproximativ 1 din 150 de persoane infectate dezvoltă o boală gravă, uneori fatală, cum ar fi encefalita sau meningita. În cazul acestor persoane virusul West Nile afectează afectează sistemul nervos central.
Simptomele bolii severe includ febră mare, cefalee, rigiditate a gâtului, stupoare, dezorientare, comă, tremurături, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, amorțeală și paralizie.
- Boala severă poate apărea la persoanele de orice vârstă; cu toate acestea, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire severă dacă sunt infectate.
- Persoanele cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul, diabetul, hipertensiunea arterială, bolile de rinichi și persoanele care au primit transplanturi de organe, sunt, de asemenea, expuse unui risc mai mare.
- Recuperarea după o boală severă poate dura câteva săptămâni sau luni. Unele efecte asupra sistemului nervos central ar putea fi permanente.
- Aproximativ 1 din 10 persoane care dezvoltă boli severe au afectat sistemul nervos central și mor.
Recomandări făcute de Institutul Național de Sănătate Publică
- să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;
- să utilizeze substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor;
- să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă (prin plase de protecţie la ferestre);
- să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei;
- să îndepărteze recipientele de apă stătută şi gunoiul menajer din gospodărie.
