RelatedPosts
Consumul de grăsimi poate crește colesterolul, înfunda arterele și poate contribui la riscul de accident vascular cerebral și alte forme de boli ale inimii, ca să nu mai vorbim de obezitate, diabet, cancer și o mulțime de alte afecțiuni.
Cu toate acestea, tipul de grăsime, nu cantitatea, pare să fie de vină atunci când vine vorba de accident vascular cerebral.
Consumul de grăsimi pe bază de plante scade riscul de accident vascular cerebral, potrivit unui studiu prezentat la American Heart Association Scientific Sessions 2021.
Grăsimile vegetale reduc accidentele vasculare cerebrale
Studiul arată că persoanele care au consumat grăsimi vegetale au cu 12% mai multe șanse de a scăpa de un accident vascular cerebral. Pe de altă parte, persoanele care au consumat cantități mai mari de grăsimi saturate de origine animală au avut cu 16% mai multe șanse de a suferi un accident vascular cerebral în comparație cu cei care au consumat cantități reduse de grăsimi.
„Descoperirile noastre indică tipul de grăsime și diferitele surse alimentare de grăsime sunt mai importante decât cantitatea totală de grăsime din dietă în prevenirea bolilor cardiovasculare, inclusiv a accidentului vascular cerebral”, a spus autorul principal Fenglei Wang, un post-doctorat în departamentul de nutriție de la Harvard, în timpul conferinței.
Tipuri de grăsimi alimentare
Avem nevoie de grăsime pentru a supraviețui. Grăsimile ajută la absorția vitaminelor din alimente, să mențină hormonii în funcțiune, să construiască celule, să ofere energie și să țină de cald.
Dar grăsimile nesaturate care provin din legume, nuci și pește gras sunt cele care pot scădea nivelul colesterolului.
Sursele majore de grăsimi vegetale se regăsesc în uleiul de porumb, uleiul de șofrănel, uleiul de floarea soarelui, uleiul de soia, uleiul de canola și uleiul de măsline, care sunt bogate în acizi grași mononesaturați, susține Alice Lichtenstein, directorul Laboratorului de Nutriție Cardiovasculară de la Universitatea Tufts din Boston, citată de CNN.
„Acestea sunt tipurile de uleiuri care ar trebui folosite pentru prepararea alimentelor”, a spus Alice Lichtenstein.
Grăsimile saturate provin în special din carnea roșie
Grăsimile saturate nu sunt în general la fel de sănătoase. Grăsimile saturate provin de obicei din carne roșie și procesată și tind să fie solide la temperatura camerei.
Studiul a inclus carne de vită, porc, miel, slănină, cârnați, bologna, hot dog, salam și alte cărnuri procesate.
„O reducere moderată a consumului de carne roșie și procesată în cadrul unui model de alimentație sănătoasă poate reduce mortalitatea totală cu 13%. Mortalitatea cauzată de boli de inimă cu 14% și mortalitatea prin cancer cu 11%. Totodată, riscul de diabet de tip 2 se reduce cu 24%”, a spus dr. Frank Hu, președinte al departamentului de nutriție la Școala de Sănătate Publică Harvard TH
Grăsimea din lactate, înghețată și smântână, nu a fost asociată cu un risc mai mare de accident vascular cerebral, potrivit studiului. A existat o dezbatere continuă în rândul cercetătorilor în nutriție cu privire la rolul produselor lactate în dietă. Concluzia a fost că acestea reprezintă o sursă majoră de calciu.
Studii pe termen lung
Studiul a analizat timp de 27 de ani datele de la aproape 120.000 de asistente medicale și profesioniști din domeniul sănătății care fac parte din două dintre cele mai lungi studii nutriționale din Statele Unite: Studiul de sănătate a asistentelor și Studiul de urmărire a profesioniștilor din sănătate.
Studiul este observațional, astfel încât rezultatele nu pot stabili o legătură cauză-efect între consumul de grăsimi și riscul de accident vascular cerebral, ci doar o asociere. Alte limitări ale studiului includ o populație predominant albă (97%) și faptul că oamenii și-au raportat singuri obiceiurile alimentare la fiecare patru ani.
Cu toate acestea, rezultatele sunt în concordanță cu cercetările anterioare care arată beneficiile dietelor pe bază de plante versus animale.
„Caracteristicile cheie ale unui model de dietă sănătoasă pentru inimă sunt echilibrarea aportului de calorii cu necesarul de calorii”, a spus Lichtenstein.
