Regina Elisabeta a II-a a murit la vârsta de 96 ani, după ce condus Marea Britanei timp de 70 de ani. După moartea reginei, fiul ei cel mare, Charles, fostul prinț de Wales, va conduce țara aflată în doliu ca noul rege și șef de stat peste 14 tărâmuri ale Commonwealth-ului.
Nepotul ei, Prințul William, este și el la castelul Balmoral, locul în care Regina Elisabeta a II-a a murit. În timp ce Prințul Harry se îndreaptă spre Balmoral. Regina Elisabeta a II-a a ajuns pe tron în anul 1952.
„London Bridge” este numele de cod al unei operațiuni de amploare pentru primele zece zile de după moartea Reginei Elisabeta a II-a. Planul riguros prevede sarcini clare atât pentru cabinetul de miniștri, cât și pentru Prințul Charles, cel care ar urma pe tronul Marii Britanii.
Regina Elisabeta a II-a, cunoscută în familie ca Lilibet
Regina Elisabeta a II-a s-a născut Elizabeth Alexandra Mary Windsor, în Mayfair, Londra, la 21 aprilie 1926. Puțini ar fi putut prevedea că va deveni monarh. Dar în decembrie 1936 unchiul ei, Edward al VIII-lea, a abdicat de la tron pentru a se căsători cu americanca Wallis Simpson. Tatăl Elisabetei a devenit regele George al VI-lea și, la vârsta de 10 ani, Lilibet, așa cum era cunoscută în familie, a devenit moștenitoarea tronului.
După ce a împlinit 18 ani, Elizabeth a petrecut cinci luni la Serviciul Teritorial Auxiliar și a învățat abilități de bază de mecanică a motoarelor și de conducere. „Am început să înțeleg spiritul de corp care înflorește în fața adversității”, și-a amintit ea mai târziu, potrivit BBC.
În timpul războiului, ea a făcut schimb de scrisori cu vărul ei al treilea, Filip, Prințul Greciei, care slujea în Marina Regală. Romantismul lor a înflorit și cuplul s-a căsătorit la Westminster Abbey pe 20 noiembrie 1947. Atunci prințul a luat titlul de Duce de Edinburgh.
Mai târziu, ea l-a descris drept „puterea și șederea mea” prin 74 de ani de căsnicie, înainte de moartea lui în 2021, la vârsta de 99 de ani.
Regina Elisabeta a II-a a murit la vârsta de 96 de ani
În 1951, sănătatea lui George al VI-lea s-a deteriorat iar Elizabeth l-a însoțit frecvent la evenimentele publice. Când ea a vizitat Canada și l-a vizitat pe președintele Harry S. Truman la Washington, DC, în octombrie 1951, secretarul ei privat, Martin Charteris, ducea cu el o declarație de ascensiune în cazul în care regele ar fi murit în timp ce ea era în turneu.
La începutul anului 1952, Elizabeth și Philip au plecat într-un turneu în Australia și Noua Zeelandă prin Kenya. La 6 februarie 1952, tocmai se întorseseră la casa lor kenyană, Sagana Lodge, după o noapte petrecută la hotelul Treetops. Atuncia sosit vestea despre moartea regelui și, în consecință, a accesiunii imediate a Elisabetei la tron. Philip a dat vestea noii regine. Martin Charteris i-a cerut să aleagă un nume regal; a ales să rămână Elizabeth, „bineînțeles”.
Mandatul reginei Elisabeta a II-a ca șef de stat a cuprins austeritatea postbelică, tranziția de la imperiu la Commonwealth. Dar și sfârșitul Războiului Rece și intrarea Regatului Unit în – și retragerea din – Uniunea Europeană. Regina Elisabtea a II-a a murit la vârsta de 96 de ani, după 70 de ani de domnie.
Operațiunea London Bridge
Gazeta Bucureștilor a scris că după moartea Reginei Elisabeta a II-a se va activa operațiunea London Bridge. Documentele despre această operațiune au fost obținute de Politico. Acestea arată că autoritățile din Marea Britanie vor intra în alertă instantaneu. Fiecare instituție va trebui să respecte cu stricțe atribuțiile prevăzute în plan. Evenimentul va beneficia de un nivel de securitate fără precent. Pe de-o parte serviciile de securitate se vor ocupa de demnitarii veniți din întreaga lume. Pe de altă parte, Marea Britanie va avea de gestionat fluxul mare de oameni care vor dori să fie prezenți la funerarii. Autoritățile se așteaptă ca traficul să fie efectiv paralizat din cauza numărului mare de oameni.
Planurile arată că premierul britanic și cabinetul său vor ajunge lângă sicriul Reginei Elisabeta a II-a la St. Pancras, în timp ce noul rege, Charles, se va angaja într-un turneu în Marea Britanie în zilele de dinaintea înmormântării.