Liderul USR a anunțat că va cere partidului să organizeze alegeri interne pentru șefia partidului. Până atunci i-a în calcul ca funcția de președinte interimar să fie predată lui Dominic Fritz, care a câștigat un nou mandat de primar al Timișoarei.

Cătălin Drulă, atac voalat la Nicușor Dan

Cătălin Drulă și-a anunțat demisia de la șefia USR în urma rezultatelor dezastruoase obținute la alegerile locale și europarlamentare. El a fost ales preşedinte USR în 10 iulie 2022.

„Rezultatul alegerilor este sub aşteptările pe care le-am avut. (…) Îmi asum acest rezultat şi voi convoca în USR alegeri pentru un nou preşedinte în cel mai scurt timp. Avem oameni şi lideri puternici care pot duce mai departe această construcţie. Mă gândesc aici la Dominic Fritz, un om care a câştigat decisiv votul în Timişoara şi a arătat că PSD şi PNL pot fi înfrânte”, a declarat Cătălin Drulă.

Liderul USR a mai menționat că nu i s-a cerut să plece de la șefia partidului, dar a ținut să transmit câteva săgeți către Nicușor Dan, care s-a poziționat ca independent.

„Eu cred că în democraţie, rezultatele se obţin prin organizare. Şi democraţie fără partide politice nu s-a inventat. Am auzit pe cineva spunând că e vremea independenţilor. Fără organizare nu poţi obţine rezultate. Forţele răului în România sunt bine organizate. Forma de organizare într-o democraţie se numeşte partid politic. Îi înţeleg pe oameni că sunt dezamăgiţi de politică şi că caută soluţii de tipul „Albă ca Zăpada”. Ele nu există în realitate. Rezultate în politică se obţin prin structură, prin ierarhie, prin oameni care au o gândire şi o susţinere comună. Încurajez oamenii să voteze în continuare partidele politice”, a declarat dezamăgit Cătălin Drulă. În plus, a mai menționat că nu va candida la alegerile prezidențiale din septembrie 2024.

Articolul Cătălin Drulă și-a anunțat demisia de la șefia USR apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Mai mult, spune Ștefan Pălărie, legea împarte România între iobagii care muncesc legat de glie, zilnic până la 65 de ani şi privilegiaţii, excepţionalii, superbii, specialii, care pot să iasă la pensie la 45 de ani şi care astăzi câştigă cele mai mari zece pensii din România, peste 45.000 de lei până la 70.000 de lei”.

Pensiile speciale costă bugetul de stat 12 miliarde de lei anual, în timp ce România se împrumută din ce în ce mai mult, din ce în ce mai scump. Cu toate acestea, Senatul României a adoptat, în urma reexaminării, legea pensiilor speciale, prin punerea acesteia în acord cu decizia Curții Constituționale. Noua formă a legii crește impozitarea pensiilor speciale la 20%.

Ce spun senatorii despre modificările aduse la legea pensiilor speciale?

Curtea Constituţională a României a decis pe 2 august să retrimită în parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale. Comisiile de specialitate ale Parlametului au depus o serie de amendamente asttfel încât proiectul de lege să respecte Constituția României.

Lucian Romașcanu, liderul senatorilor PSD, a anunțat de la tribuna Senatului că prin această lege „trebuie protejaţi banii din PNRR şi se creează un sistem de pensii corect în România”. Totodată, a dat vina pe USR care trebuia să rezolve problema cu pensiile speciale „atunci când era la putere”.

La rândul lui, senatorul USR Ștefan Pălărie a atras atenția că actuala formă a legii pensiilor speciale este „mult mai îngăduitoare decât permite CCR”. Dar că împarte România între „iobagi – românii obişnuiţi cu pensii calculate pe baza contributivităţii şi speciali – cu pensii mult mai mari”. Senatorul USR Irineu Darău şi-a exprimat nemulţumirea că guvernul nu oferit un impact bugetar al legii şi că unele măsuri incluse legea pensiilor speciale intră în vigoare peste 5 ani.

Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, a transmis că Curtea Constituțională a Românieinu permite tăierea bruscă a pensiilor. Dar nu a ezitat să-i acuze pe senatorii USR de demagogie şi ipocrizie. În plus, senatorul Daniel Fenechiu a menționat că PNL va continua să susţină ca pensiile să fie calculate pe principiul contributivităţii.

Claudiu Târziu, liderul senatorilor AUR și candidat la alegerile europarlamentare din 2024, consideră că proiectul de lege cu amendamente este mai bun. În acest context, senatorii AUR au acordat un vot politic de încurajare.

Legea pensiilor speciale ar putea fi modificată de abia în 2028

Reforma pensiilor speciale îi avantajează în mod direct pe magistrați. Cele mai importante modificări se vor aplica peste 20 sau chiar 40 de ani, atunci când vârsta de pensionare a magistraților va crește la 60 de ani sau 65 de ani.

Senatorul USR Irineu Darău le-a spus senatorilor că „amânați cu 4 ani orice modificare privind pensiile speciale. Trebuie să înțeleagă toată lumea asta, ce înseamnă 4 ani – 2028. Dacă dvs. credeți că ieșim de aici din Parlament cu un pachet de legi care vor păcăli Comisia Europeană, vă înșelați”.

Acesta a mai afirmat că „coaliţia PSD-PNL a mers chiar mai departe decât cere Curtea Constituţională, amânând până la finalul anului 2028 orice mică reformă, orice mică schimbare în ceea ce priveşte pensiile speciale. Practic, coaliţia oferă cinci ani întregi tuturor oamenilor care visează la pensii speciale să iasă la pensie pe vechile reguli, iar în anexe de zeci de pagini PSD şi PNL au propus o etapizare, în unele cazuri pe 20-30 de ani, timp în care pe anumite aspecte nici măcar nu ne vom apropia de eliminarea pensiilor speciale”.

USR atrage atenţia că, în lipsa unei reforme reale a sistemului de pensii, a calculării tuturor pensiilor pe baza principiului contributivităţii şi a creării unui sistem de pensii echitabil, corect şi sustenabil, există riscul major ca jaloanele din PNRR să nu fie respectate, iar România să piardă 1,4 miliarde de euro.

Ce amendamente favorizează magistrații și cum vor fi impozitate pensiile speciale?

Senatorii au decis ca, începând cu 1 ianuarie 2024, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.

Noua formă a proiectului de lege prevede ca pensiile de servicu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.

Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

• 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta.

• 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

• 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

• 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Articolul Pensiile speciale, protejate de coaliția PSD – PNL. Magistrații se vor putea pensiona la vârsta de 60 de ani de abia peste 40 de ani apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Principalul său contracandidat ar putea fi Gabriela Firea, fostul edil al Capitalei, care în prezent este suspendată din toate funcțiile de conducere de la PSD în urma scandalului legat de aziele groazei.

Cum arată calculele lui Nicușor Dan pentru Primăria Capitalei?

Primarul Nicușor Dan a participat la evenimentul „Străzi Deschise – Bucureşti promenadă urbană”, organizat pe strada Pucheni din Sectorul 5 al Bucureștiului. Acesta a spus că vrea să continue proiectele începute în primul mandat, dar la fel ca ceilalți politicieni a dat vina pe greaua moștenire.

„Eu îmi doresc foarte mult, da, pentru că, în opinia mea, abia am aşezat nişte mecanisme. Am astupat nişte găuri şi abia a început să funcţioneze mecanismul. Sunt lucruri pe care le-am început şi pe care aş vrea să le terminăm, de exemplu, liniile de tramvai”, a spus primarul Nicușor Dan despre planurile sale de viitor.

Primarul Capitalei a explicat cum arată calculele pentru alegerile locale din București de anul viitor. „Este o ecuaţie foarte, foarte simplă în Bucureşti. De când alegerile se fac într-un singur tur, dacă dreapta candidează separat, câştigă PSD. Dacă dreapta candidează cu candidat unic, câştigă dreapta. În 2020, a fost o presiune din partea publicului de dreapta care voia un candidat unic, lucrul ăsta, sunt optimist, că se va întâmpla şi anul viitor”.

Nicușor Dan va candida ca independent la alegerile locale din 2024

Nicușor Dan va candida ca independent la alegerile locale din 2024 pentru un nou mandat de primar general. Deși speră ca în spatele lui să se alinieze cât mai multe partide de dreapta pentru a avea o șansă reală la câștigarea alegerilor.

„Mi-e greu să cred că nu voi candida ca independent peste un an. Independent de partide, coaliţii. Voi candida independent”, a declarat Nicușor Dan. Un candidat independent care speră să aibă susţinerea cât mai multor partide de dreapta.

„Este o fragmentare pe partea dreaptă şi niciunul dintre partide, singur, cel puţin cu candidaţii pe care îi ştim astăzi, nu are vreo şansă să câştige. Dacă întrebaţi publicul de dreapta, el îşi doreşte ca dreapta, cu un candidat sau altul, să continue să guverneze local în Bucureşti. Anul viitor o să fie mai multe rânduri de alegeri, partidele nu şi-au terminat strategiile. Există discuţii (…) probabil că la începutul anului viitor o să ştim mai bine”, a mai menționat edilul Nicușor Dan.

Edilul Nicușor Dan a pierdut încrederea bucureștenilor

Ultimele sondaje de opinie arată că bucureștenii și-au pierdut încrederea în primarul Nicușor Dan. Conform unui sondaj CURS de la începutul lunii septembrie, 72% dintre respondeți au foarte puțină, puțină sau deloc încredere în Nicușor Dan. Doar 26% au însă încredere în el. În timp ce primarii Daniel Băluță, Robert Negoiță și Cristian Tudor Popescu se bucură de o încredere mult mai mare din partea bucureștenilor. În timp ce, Gabriela Firea, principalul contracandidat de până acum al primarului Nicușor Dan se bucură de o încredere de doar 23%.

Referitor la un posibil contracandidat, Nicuşor Dan a declarat că „PSD a fost un dezastru pentru Bucureşti, în ultimii 12 ani, înainte de mandatul ăsta”. Acesta ar fi singurul argument al primarului pentru existența unui candidat unic de dreapta. Până în prezent doar două partide și-au anunțat susținerea pentru Nicușor Dan: USR și PMP. Edilul ar putea fi susținut și de Forța Dreptei, micul partid al lui Ludovic Orban.

Partidul Național Liberal, condus de Nicolae Ciucă, pare că nu îl mai susține deocamdată pe Nicușor Dan. Însă liberalii ar putea face o alianță cu PSD pentru a avea un candidat unic. În cazul unei astfel de alianțe, Nicușor Dan nu arm ai avea nici o șansă la alegerile locale din 2024, dar, spune edilul, va candida indiferent de contracandidați și alianțe politice.

Articolul Nicușor Dan va candida ca independent la alegerile pentru Primăria Capitalei apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Dacian Cioloș și-a dat demisia de la șefia USR în ianuarie 2022, la doar câteva luni după ce a câștigat alegerile interne. El i-a acuzat pe liderii vechiului USR că îl sabotează prin stoparea proiectelor pe care încerca să le promoveze.  

Cătălin Drulă, președintele USR, i-a transmis lui Dacian Cioloș că a încălcat promisiunile făcute în anul 2019 românilor.

Partidul REPER, săgeți otrăvitoare către conducerea USR

Dacian Cioloș a câștigat alegerile pentru șefia USR anul trecut, la începutul lunii octombrie. Atunci l-a învis pe contracandidatul său, Dan Barna. După ce a câștigat alegerile, Dacian Cioloș a anunțat că va lucra împreună cu Dan Barna pentru binele partidului. Dar dragostea dintre taberele celor doi lideri ai USR a durat doar trei luni.

Președintele USR Dacian Cioloș a anunțat la începutul anului că liderii vechiului USR îi sabotează proiectele. Apoi, USR a început să se destrame treptat. De atunci a lucrat la conturarea unui nou partid politic. A avut nevoie de aproape șase luni pentru a înființa Partidul REPER – Reînnoim Proiectul European al României.

„Din păcate, conducerea actuală a USR a îndepărtat partidul treptat, dar sigur de valorile și promisiunile cu care noi, eurodeputații aleși pe lista Alianței 2020 USR PLUS, am cerut și obținut votul a 2 milioane de cetățeni români în campania electorală din 2019. Nu vedem la conducerea USR nici dorința, nici maturitatea de a accepta greșelile trecutului și de a schimba o direcție care duce partidul spre irelevanță politică”, potrivit unei declarații comune a celor cinci europarlametari.

Aceștia susțin că nu mai vor să gireze refuzul de a atrage şi promova competențe (oameni și idei) și de a dezvolta organizația. „Vedem un cerc restrâns de membri care își consolidează puterea internă prin mijloace politice neconforme cu valorile noastre și ale electoratului reformist din România. Acest electorat aşteaptă răspunsuri”, spun cei cinci eurodeputați.

Partidul REPER: „guvernarea PNL-PSD nu reprezintă”

Partidul REPER este o nouă inițiativă politică de dialog și interacțiune cu societatea și comunitatea de afaceri, care să adune resurse umane și soluții pentru crizele și provocările reale actuale din societatea românească: costul și calitatea vieții, securitatea energetică şi alimentară, statul de drept şi respectul pentru justiție, transformarea climatică și digitală, susțin la unison cei cinci eurodeputați.

„Am înțeles nemulțumirile susținătorilor noștri, vedem că guvernarea PNL-PSD nu reprezintă o soluție”, spun fondatorii partidului REPER. „Nu există o alternativă reală în actualele partide de opoziție. Avem responsabilitatea de a crea această alternativă şi am decis înființarea partidului REPER, pe care îl vom construi împreună cu cei care se vor alătura acestui demers”, spun cei 5 eurodeputați.

Pe pagina partidului REPER, www.partidulreper.ro, inițiatorii admit că există în societate dezamăgire și neîncredere în partidele politice.

Partidul REPER: Manifest

Partidul REPER a publicat un manifest pe pagina partidului pe care îl redăm integral:

• Puterea de cumpărare a fiecăruia dintre noi scade în fiecare zi. Bunăstarea promisă nu a devenit realitate decât pentru foarte puțini.

• Nu s-au găsit soluții pentru cei mai expuși sărăciei. Nu există un sprijin real pentru a face față creșterii prețurilor la alimente, la energie, la combustibil, la transport.

• Nu are nimeni un plan pentru antreprenori, pentru cei care creează sau dezvoltă o afacere în România.

• Nu vedem un ajutor real pentru copii, tineri, pentru familii sau pentru pensionari.

• O criză alimentară mondială provocată de război bate la ușă și nu discută nimeni despre soluții reale, pe termen lung, pentru agricultorii şi consumatorii români.

• Războiul de la granițele României e un pericol direct și real, dar nu suntem pregătiți să facem față amenințărilor complexe pe care le aduce, de la securitate energetică la atacurile împotriva democrației, de la atacuri hibride şi dezinformare la redesenarea granițelor.

• Avem bani europeni pentru a ne reveni dintr-o pandemie fără precedent, dar îi ignorăm. Tot pandemia ne-a arătat din nou slăbiciunea teribilă a sistemului de sănătate. 

• România educată nu există nici pe hârtie și nici în școlile din această țară. România are, totuși, resurse pentru toți cetățenii ei.

• Trăim o perioadă de incertitudine.

• Trebuie să depășim această perioadă împreună. Avem nevoie de siguranță, de solidaritate, de încredere, de răspunsuri convingătoare la problemele cu care ne confruntăm, explicate cu înțelegere, cu calm şi optimism.

• Avem nevoie de o țară în care oamenii să nu se mai simtă pe cont propriu.

• Avem nevoie de oameni politici care să facă aceste lucruri, care să fie în contact cu cetățenii, să spună lucrurilor pe nume, să asculte, să ofere soluții.

• Avem nevoie de realism și de pragmatism.

Articolul Partidul REPER, noua formațiune politică înființată de Dacian Cioloș apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Nicușor Dan a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei cu susținerea PNL și USR. Le-a promis bucureștenilor că va fi un altfel de primar. Însă a eșuat în administarea municipalității. Acum vrea să mărească prețul gigacaloriei de la 164 de lei la 280 de lei. Asta în contextul în care foarte mulți bucureșteni nu au apă caldă și căldură în locuințe.

„Propunerea pe care am făcut-o consilierilor generali a fost ca, începând de la 1 decembrie 2021, preţul pe care bucureştenii să îl plătească pentru gigacalorie să fie 280 de lei, TVA inclus. Această propunere a rezultat dintr-o discuţie cu consilierii din majoritate. A fost îmbrăţişată de PNL şi PMP, nu şi de către USR, iar PSD s-a pronunţat public împotriva măririi tarifelor. Până la o hotărâre de Consiliu General, care să stabilească tarifele pentru populaţie, bucureştenii vor plăti cât plătesc din 2011. Adică 164 de lei pe gigacalorie”, a spus primarul Nicușor Dan.

Cum justifică Nicușor Dan creșterea prețului?

Edilul Nicușor Dan a explicat că propunerea de 280 de lei pe gigacalorie se bazează pe trei aspecte. În primul rând s-a ţinut cont de creşterea de preţ pe care o suportă de la 1 noiembrie şi cetăţenii care au centrale individuale. Primarul a admis că există o diferenţă în ce priveşte calitatea serviciilor oferite prin cele două sisteme.
„Acest 280 de lei pentru bucureştenii care sunt conectaţi la sistemul centralizat este mai puţin decât plătesc bucureştenii care au centrale individuale”, a spus el.

Al doilea aspect luat în calcul a fost că tariful care nu s-a mai mărit din 2011. Atunci preţul gigacaloriei suportat de către bucureşteni a fost stabilit la 164 de lei, dintr-o valoare totală de 320 de lei.

„Azi, preţul de furnizare a gigacaloriei este 980 de lei şi este total disproporţionat să avem 164 de lei raportat la 980 de lei”, spune primarul.

Al treilea element avut în vedere a fost preţul gigacaloriei suportat de populaţie în alte oraşe din ţară. Nicuşor Dan a evidenţiat că, înainte de scumpiri, preţurile în alte oraşe erau cuprinse între 200-280 de lei pe gigacalorie, în condiţiile în care în Bucureşti preţul suportat de populaţie era 164. În prezent, în oraşele care au actualizat preţurile, acestea au valori cuprinde între 350-500 de lei. Primarul a mai spus că a solicitat susţinerea Guvernului în ce priveşte subvenţia la căldură.

Articolul Nicușor Dan, primarul General, vrea să scumpească gigacaloria pentru bucureșteni apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Dacian Cioloș l-a refuzat pe premierul desemnat Nicolae Ciucă

Cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Palatul Cotroceni, președintele USR Dacian Cioloș a avut o întâlnire cu premierul desemnat Nicolae Ciucă. După discuția dintre fostul și actualul premier desemnat, Dacian Cioloș a spus că sentimentul său este acela că a fost „o întâlnire mai mult de formă”.

Dacian Cioloș a spus că Nicolae Ciucă i-a prezentat mandatul de a căuta o majoritate sau o susţinere în Parlament. Pentru un guvern minoritar şi un program de guvernare de criză.

„Poziţia noastră este neschimbată şi am comunicat asta domnului premier desemnat. Din punctul nostru de vedere, dacă asta ar fi fost soluţia pentru România, un guvern minoritar şi un program de criză, acest lucru putea fi deja decis în urmă cu o săptămână, că noi am făcut o propunere în Parlament. Din ceea ce mi-a spus domnul Ciucă, nu sunt mari diferenţe între ceea ce noi am propus săptămâna trecută în programul de guvernare şi ceea ce intenţionează să propună guvernul dânsului”, a declarat Dacian Cioloș.  

El a adăugat că i-a explicat premierului desemnat că, în aceste condiţii, USR nu poate să susţină un guvern de criză.

Nicolae Ciucă a spus la rândul său că „USR nu susţine un guvern minoritar”. Dar că „există o soluţie, şi anume aceea a refacerii coaliţiei”.

Întâlnire de taină

În urma negocierilor eșuate, Nicolae Ciucă împreună cu Florin Cîțu, noul președinte al PNL, s-au dus la Palatul Cotroceni. Acolo s-au întâlnit cu președintele Klaus Iohannis care le-a trasat noi sarcini. Refacerea coaliției cu USR, potrivit Digi 24.

Conform lui Dacian Cioloș, USR s-ar întoarce în coaliție dacă se respectă patru condiții. „Calendar de reforme, buget și linii de finanțare, reguli clare de funcționare a coaliției și noi am propus să reluăm discuția de la o structură a guvernului așa cum a fost stabilită la începutul coaliției”, a declarat Dacian Cioloș.

Refacerea coaliției nu este însă acceptată, deocamdată, de Florin Cîțu. El speră să fie desemnat premier în locul lui Nicolae Ciucă.

„PNL a arătat responsabilitate, a arătat flexibilitate, a arătat dorința de a rezolva această criză politică. PNL a venit și a schimbat mandatul, din propunerea de președinte al PNL- premier, a venit cu un alt candidat. Este ceea ce spuneau și cei de la PSD și cei de la USR”, a spus Florin Cîțu.

Articolul Premierul desemnat Nicolae Ciucă, trimis de Klaus Iohannis să refacă alianța cu USR apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Spartanii au fost cu siguranţă printre cei mai faimoşi războinici ai lumii antice, dar nu același lucru se poate spune despre USR. Istoria arată că regele spartanilor Leonida, alături de 300 de războinici, au pierdut lupta cu persanii după ce au fost trădați. Se simte Dan Barna trădat de partidul său la fel ca spartanii?

Dan Barna caută „respect”

Dan Barna, propus ministru de Externe în guvernul cu care USR a mers în Parlament, a făcut o declarație prin care compară USR cu spartanii. El a precizat că USR e singurul partid responsabil din această criză politică. Justificare lui este dată de faptul că USR e singurul partid care a venit cu o propunere de premier. Premierul desemnat Dacian Cioloș și-a asumat guvernarea.

„Cei 300 de la Sparta nu aveau nicio șansă în fața armatei lui Xerxes, dar faptul că ei au stat acolo în trecătoare și au murit luptând pentru cetatea lor a făcut să fie respectați și să arate că se poate. Dacă și noi ne punem palma la spinare, România nu mai are nicio șansă. USR mâine arată exact asta – capacitatea și caracterul de a înfrunta această criză”, a spus Dan Barna la B1 TV.

Vicepreședintele USR, Dan Barna, a declarat că „ceea ce vă spun e un lucru foarte clar pe care, din fericire – și am văzut niște sondaje – românii îl văd foarte limpede. Există un partid care-și asumă guvernarea în situație de pandemie. Ăla e USR și premierul desemnat e Cioloș. Ideea că ne dăm și noi deoparte că ce-o să zică, o să comenteze un analist sau altul… România are nevoie de guvernare azi. Opiniile, procesele, amenințările dacă se iau măsuri dure pot fi făcute după ce trecem de criză. Hai să ieșim din criză, ăsta e mesajul.”

Articolul Dan Barna compară USR cu spartanii apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Interimar la șefia Camerei Deputaților

Deputatul PNL Florin Roman a fost desemnat președinte interimar al Camerei Deputaților pentru o perioadă de două săptămâni. Decizia a fost luată de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor care s-a întrunit pentru a lua act de demisia lui Ludovic Orban. El și-a dat demisia de la șefia Camerei Deputaților după ce a pierdut alegerile pentru șefia PNL în favoarea lui Florin Cîțu. Deputatul PNL Florin Roman a fost unul din susținătorii premierului demis Florin Cîțu.

După vacantarea funcției, Biroul Permanent a decis să îl numească interimar pe deputatul Florin Roman. Decizia a fost votată de șapte deputați. Alți cinci nu și-au exprimat votul, deși au fost prezenți.

„Interimatul presupune în primul rând ceea ce se va întâmpla mâine şi poimâine în Parlament. Împreună cu colegii de la Senat avem un Birou Permanent la ora 18,00, unde vom aproba calendarul audierilor în comisii. ”, a declarat Roman la Parlament, la finalul şedinţei Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor.

USR vrea bunăvoință și responsabilitate

Deputatul Ionuţ Moşteanu, purtătorul de cuvânt al deputaților USR, a declarat că votul USR pentru această propunere are ca explicaţie faptul că partidul îşi doreşte stabilitate şi responsabilitate.

„Nu vrem să avem blocaje administrative. Am dat dovadă de înţelepciune, noi, cei de la USR şi am acceptat ca domnul Florin Roman, vicepreşedinte al Camerei din partea PNL, să preia interimar funcţia de preşedinte al Camerei. Este un semn că USR îşi doreşte stabilitate. Ne dorim funcţionarea acestei instituţii şi a fost un semn de bunăvoinţă pentru a vedea, în zilele următoare, bunăvoinţă şi responsabilitate”, a declarat Ionuț Moşteanu.

Întrebat dacă USR va avea propunere de preşedinte al Camerei, Ionuţ Moşteanu a spus că acest lucru se va întâmpla când va fi clară o nouă majoritate.

Articolul Deputatul PNL Florin Roman, interimar la șefia Camerei Deputaților apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Candidat la funcția de premier

Președintele Klaus Iohannis a decis să-l desemneze candidat pentru funcția de premier pe Dacian Cioloș. „Formațiunile politice au venit cu diferite abordări, cu diferite propuneri, așa cum reprezentanții acestor formațiuni le-au prezentat și opiniei publice. Din toate aceste propuneri, eu am reținut una, pe care o voi și pune în practică, și anume am decis să desemnez pentru poziția de candidat la funcția de Prim-ministru pe domnul Dacian Cioloș”, a declarat Klaus Iohannis.

În urma acestei nominalizări, Dacian Cioloș a spus că este „o onoare și o mare responsabilitate pentru care suntem pregătiți, așa cum am și anunțat încă de la plecarea USR din guvern.”.

Dacian Cioloș a anunțat că va fi o ședință a conducerii USR pentru a stabili echipa de negocieri și mandatul de a forma cât mai rapid un guvern.

„Președintele Klaus Iohannis mi-a cerut în această seară să formez un nou guvern. (…) Liniile principale sunt gestionarea pandemiei, explozia prețurilor la energie și reformele din PNRR”, a anunțat Dacian Cioloș, candidat la funcția de premier.

Cioloș a susținut ieșirea de la guvernare

Europarlamentarul Dacian Cioloș a insistat ca USR să iasă de la guvernare, după ce premierul Florin Cîțu l-a demis pe ministrul Justiției Stelian Ion. Ulterior USR împreună cu AUR au depus o moțiune de cenzură împotriva guvernului care a ajuns la Curtea Constituțională. Nu a mai fost votată. PSD, principalul partid din opoziție, a depus o altă moțiune de cenzură care a dus la demiterea guvernului Cîțu. Moțiunea de cenzură a PSD a fost votată de 283 de parlamentari, inclusiv de cei de la USR și AUR.

Liberalii nu au desemnat nici un premier

În urmă cu trei zile, liberalii au anunțat Florin Cîțu este propunerea cu care vor merge la Palatul Cotroceni. Anunțul a fost distribuit pe rețelele sociale de toți miniștrii liberali. La scurt timp după acest anunț, liberalii s-au răzgândit. Astfel, încât, au ajuns la concluzia că nu vor nominaliza nici o persoană la funcția de premier. Însă, tabăra lui Ludovic Orban, a anunțat că vor strânge semnături de la parlamentarii liberali pentruca acesta să fie desemnat premier. Nici această inițiativă nu a fost dusă la bun sfârșit.

După ce Dacian Cioloș a fost desemnat candidat la funcția de premier, Florin Cîțu a anunțat că a luat „act” de propunerea lui Iohannis.

„De astăzi, responsabilitatea lui Dacian Cioloș, ca premier desemnat, este una imensă. Are acum posibilitatea să negocieze cu partidele care au susținut moțiunea de cenzură (PSD și AUR), pentru a forma majoritatea necesară învestirii unui guvern stabil. PNL va discuta cu domnul Cioloș, după ce acesta va găsi soluția unei majorități împreună cu aliații săi de la moțiunea de cenzură, PSD și AUR. Mâine PNL va discuta situația politică la zi într-o ședință BPN”, a spus Florin Cîțu.

PSD vrea anticipate

Marcel Ciolacu, liderul PSD, a susținut că partidul pe care conduce nu va propune nici un nume pentru funcția de premier. El insistă, cel puțin teoretic, pentru declanșarea alegerilor anticipate.

„România se află într-o criză socială, într-o criză economică și într-o criză sanitară profundă. Fără o majoritate consistentă, România nu va putea depăși această criză. Ori se creează o majoritate pentru un eventual guvern, ori se va crea o majoritate pentru alegerile anticipate. Din punctul nostru de vedere, al PSD, se va crea o majoritate pentru alegeri anticipate. Nu credem că se va putea crea în acest moment o majoritate”, a spus Marcel Ciolacu după ce a ieșit de la consultări.

AUR l-a propus pe Călin Georgescu

George Simion, copreședintele AUR, a susținut înainte de a intra la consultări cu președintele Klaus Iohannis că va propune un premier independent.

„AUR propune premier independent, care să facă tranziția către alegeri anticipate. În momentul ăsta am purtat discuții și cu celelalte formațiuni, nu există o altă majoritate parlamentară. Dar AUR își oferă sprijinul pentru stabilitate. Noi ne dorim un premier independent precum Călin Gerorgescu, așteptăm și celelalte formațiuni să vină cu nume pe care-l să-l agreem”, a declarat George Simion.

Articolul Dacian Cioloș, desemnat candidat la funcția de premier de președintele Klaus Iohannis apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, după ce Guvernul Cîţu a fost demis prin moţiune de cenzură, că ceea ce caracterizează cel mai bine România de azi este cuvântul „criză”.

Moțiunea PSD susținută de USR și AUR

Moțiunea de cenzură „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!”, a fost iniţiată de 157 de parlamentari PSD. Pentru a fi adoptată, moţiunea trebuie să întrunească 234 de voturi „pentru”. Parlamentarii USR și AUR au anunțat că vor susține moțiunea. Cele două partide împreună cu AUR aveau 280 de parlamentari. Preşedintele PNL, premierul Florin Cîţu, a informat că parlamentarii liberali vor participa la dezbaterea din Parlament a moţiunii de cenzură, dar nu vor vota.

Florin Cîțu: „USR și-a bătut joc de sistemul de sănătate”

Marți, 5 octombrie 2021.Dezbaterea moțiunii de cenzură trebuia să înceapă la ora 12.00 în Parlamentul României. După 16 minute de întârziere, senatorul PSD Lucian Romașcanu a citit textul moțiunii de cenzură.

Patru minute mai târziu, Dan Barna a anunțat că Dacian Cioloș este propunerea de premier a USR PLUS.

Premierul Florin Cîțu a început să vorbească la ora 12.25. „Astăzi a murit moralitatea. Dragi români, ați fost trădați. USR votează alături de PSD, se poate să fie mai josnici de atât liderii USR? S-au aliat cu socialiștii și neofasciștii”, spunea premierul. Apoi a reluat mesajele împotriva USR.

„USR și-a bătut joc de sistemul de sănătate. Au avut bani, au avut tot ce au dorit, dar nu au pregătit valul 4. Este un atentat la sănătatea românilor, un gest criminal”, a mai spus Florin Cîțu.

Ulterior a fost contrat de Marcel Ciolacu, președintele PSD. Acesta i-a spus premierului că „nu sunteți fantastic, nu sunteți wow, sunteți doar rupt de problemele oamenilor. Ați ajuns cel mai detestat om din România”.

Controversatul deputat Pavel Popescu a spus că liberalii nu vor ieși de la guvernare. „Nu ieșim de la guvernare, o să muriți cu noi de gât aceia care rezistați la reforme pentru că e nevoie ca România să fie guvernată” – unde ești Daciane?”, a spus Pavel Popescu.

Guvernul Cîțu a picat cu 281 de voturi „pentru”

Cu câteva minute înainte de ora 15.00, votul s-a încheiat. Deputatul AUR George Simion a anunțat 281 de voturi pentru moțiune. Rezultatul oficial a confirmat numărătoarea paralelă. Acesta este cel mai mare număr de voturi strâns vreodată în România la o moțiune de cenzură.

Președintele și-a adus aminte de pandemie

În iunie 2021, președintele Klaus Iohannis spunea că vaccinarea a fost un succes. „Practic am oprit pandemia”, spunea președintele. De atunci au trecut aproape patru luni, iar președintele s-a înșelat din nou.

După ce a aflat de rezultat moțiunii de cenzură, în urma căruia guvernul Cîțu a picat, președintele Klaus Iohannis a spus: „Trist, dar adevărat, cuvântul care caracterizează cel mai bine România de astăzi e cuvântul criză. Suntem într-o criză a sistemului de sănătate publică. Suntem în plină pandemie. Valul patru ne-a lovit şi ne-a lovit rău. Suntem într-o criză a preţului la energie, una europeană şi globală”.

Apoi a spus că „de lucru ar fi suficient pentru politicieni să rezolve problema pandemiei, a preţurilor la electricitate, dar ce s-au gândit unii dintre politicienii noştri, să mai atragă o criză, una a guvernării”.

Articolul Guvernul Cîțu a picat la moțiunea de cenzură depusă de PSD apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.