Prin înregistrarea în contabilitate a contractului fictiv, Dragoș Anastasiu a comis o serie de infracțiuni prevăzute în legislația românească, de la evaziune fiscală la spălarea banilor. Dar a scăpat de toate aceste capete de acuzare atunci când Dragoș Anastasiu și asociatul său, Cristian Băciucu, au depus un denunț la DNA împotriva inspectoarei Angela Georgeta Burlacu, de la ANAF.            

Poreclit Elon Musk de România, Dragoș Anastasiu pare susținut în continuare de premierul Ilie Bolojan, deși președintele Nicușor Dan a transmis că „e o problemă mare”.

De ce Dragoș Anastasiu a plătit „taxă de protecție” la ANAF?

Angela Georgeta Burlacu, o funcționară ANAF, a fost condamnată în 2023 pentru că a primit peste 150.000 de euro, în decurs de 8 ani, de la firma Touring Europabus Romania SRL. O șpagă disimulată sub forma unui contract de consultață. Însă, cu cinci ani înainte de a fi condamnată, Dragoș Anastasiu și asociatul său, Cristian Băciucu, s-au dus la DNA pentru a depune un denunț împotriva Angelei Georgeta Burlacu. Nu se știe de ce au depus denunțul! Dar dacă nu îl depuneau pentru a se salva, Dragoș Anastasiu și Cristian Băciucu, în calitate de patroni ai firmei Touring Europabus Romania SRL, puteau fi acuzați de evaziune fiscală, spălarea banilor sau chiar și grup infracțional organizat.

De ce? Pentru că au înregistrat în contabilitate un contract fictiv, în baza căruia au făcut plățile în cuantum de 150.000 de euro.

Instanța de judecată a reținut că din declaraţia Dragoș Anastasiu, coroborată cu declarațiua lui Cristian Băciucu, rezultă că „inculpata i-a solicitat perfectarea contractului la valoarea unei prestaţii lunare de 2000 Euro în scopul depăşirii neregulilor evidenţiate de inculpată cu ocazia controlului. Relaţii în legătură cu pretinderea de foloase materiale de către inculpată au fost oferite şi de martorele Şerban Maria Daniela şi Stan Roxana Mihaela (directori în cadrul Touring Eurobus România).

Practic, actualul vicepremier Dragoș Anastasiu a dat mită mscată asumat pentru a scăpa de neregulile din contabilitate. Pe de-o parte prin contractul fictiv de consultanță. Pe de altă parte prin pachete turistice emise pe numele angajatei ANAF. Mai mult, Dragoș Anastasiu era informat periodic cu privire la valoarea pachetelor turistice. Acum, scandalul Anastasiu zguduie Guvernul Bolojan.

Scandalul Anastasiu zguduie Guvernul Bolojan, care se contrazice cu DNA

Dezvăluirile presei nu au rămas fără ecou. Într-o primă fază, Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a insinuat că Dragoș Anastasiu ar fi fost doar o victimă.

„Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023, singura sa calitate a fost aceea de martor”, a transmis Ioana Dogioiu. Ulterior, într-o intervenție la B1TV, Ioana Dogioiu se întreba „foarte tare”: „dacă nu există o legătură directă între atacurile la adresa domnului Anastasiu, inclusiv cu informații care nu sunt riguros corecte și faptul că va coordona reorganizarea companiilor de stat. Dar aceasta este o întrebare personală a mea”.

În urma acestor declarații, Direcția Națională Anticorupție a emis un comunicat de presă. Totul pentru a clarifica dacă Dragoș Anastasiu a fost sau nu denunțător.

„La data de 02 februarie 2018, cei doi reprezentanți ai societății SC Touring Eurolines SA s-au prezentat, din proprie inițiativă, fără apărător, la sediul DNA cu un denunț deja redactat pe numele unuia dintre ei. Aceștia au fost audiați în aceeași zi de procurorul de caz, atribuindu-li-se calitatea de martori denunțători”, conform DNA.

Dragoș Anastasiu și asociatul său s-au „spovedit” la DNA

Direcția Națională Anticorupție susține că „calitatea de martor denunțător” este strâns legată de informațiile utile aduse la cunoștința organului de urmărire penală, în orice formă (denunț/declarație de martor), înainte ca acesta să fi fost sesizat.

„Detaliile cuprinzătoare oferite de cei doi au fost valorificate și au condus la trimiterea în judecată și, ulterior, la condamnarea inculpatei Burlacu Angela Georgeta, ambii fiind considerați de procurorul de caz martori denunțători, beneficiind de prevederile legale aplicabile în această situație, respectiv art. 290 alin. 3 din Codul Penal și art. 292 alin. 2 din Codul Penal”, menționează DNA.

Practic, scandalul Anastasiu zguduie Guvernul Bolojan în urma comunicatelor de presă emise de către DNA.

Mai mult, procurorii DNA îi explică Ioanei Dogioiu că „este regretabil că, prin felul în care unii actori publici interpretează eronat dispozițiile legale se aruncă o urmă de dubiu asupra unei hotărâri judecătorești definitive ce beneficiază de autoritate de lucru judecat”.

În replică, Dragoș Anastasiu a negat existența denunțului. Totodată, a anunțat că va cere o copie a denunțului său de la DNA.  

Dragoș Anastasiu, omul promovat de premierul Ilie Bolojan

Liberalul Ilie Bolojan l-a numit pe Dragoș Anastasiu în funcția de consilier onorific la Administrația Prezidențială, în perioada în care a deținut funcția de președinte interimar al României. Apoi, l-a promovat în funcția de vicepremier al României. Premierul Ilie Bolojan  nu a făcut nici o declarație legată de scandalul Anastasiu.

Înainte de a ocupa funcțiile publice reprezenta organizația #Reptariot, condusă de Marius Bostan. Însă primele controverse legate de Dragoș Anastasiu sunt legate de afilierea sa cu Nicu Gheară. Dragoș Anastasiu și Nicu Gheară apar în mai multe la petrecerile și sărbătorile organizate în Austria. În urmă cu 20 de ani, celebrul Nicu Gheară i-a sechestrat și umilit pe agenții unui serviciu secret. „Voiam să mă duc acasă și am văzut că-s urmărit. Ce mi-am zis? Hai să-i mai plimb! I-am dus prin tot orașul. Mai aveam puțin și îi duceam la plimbare și prin parc”, a povestit Nicu Gheară citat de Hotnews.

Articolul Scandalul Anastasiu zguduie Guvernul Bolojan: „taxă de protecție la ANAF” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Victor Pițurcă, fostul selecționer al echipei naționale de fotbal, a fost reținut sub acuzația de cumpărare de influență.

Romarm prejudiciată cu 8,6 milioane lei

Procurorii anticorupție susțin că Gabriel Țuțu, șeful Romarm, a prejudiciat compania Ministerului Economiei cu peste 8,6 milioane de lei. Echivalentul a peste 1,7 milioane de euro. Prejudiciul rezultă din achiziția a trei instalații din China pentru producția măștilor medicale și a materiei prime. Echipamentele au fost importate de firma Interarms Impex SRL, reprezentată de italianul Riccardo Barsanti.

Anchetatorii menționează că Gabriel Țuțu, în calitate de director al Romarm, cu încălcarea legii a „încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție)”.

În această afacere ar fi fost implicată și o firmă controlată de Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei naționale.

Gabriel Țuțu ar fi primit o șpagă de 50.000 de lei

Gabriel Țuțu mai este acuzat de procurorii DNA că ar fi pretins de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus „introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță”.

Astfel, Gabriel Țuțu ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Funcționari care urmau să facă achiziții directe de măști. Totodată, Gabriel Țuțu urma să aibă grijă ca „să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens”. Potrivit unui comunicat al DNA, Gabriel Țuțu ar fi primit printr-un intermediar o șpagă de doar 50.000 de lei.

Cine este Gabriel Țuțu, agentul de poliție ajuns șef în SRI?

Gabriel Țuțu și-a început cariera în 1995 ca agent de poliție în Galați. A lucrat timp de trei ani. Apoi s-a angajat la firma Securnet SA, care l-a mandat să preia șefia structurii de securitate Arcelor Mittal Steel Galați. Potrivit CV-ului său, în anul 2003 a ajuns să lucreze pentru Serviciul Român de Informații. Acolo, spun el, s-ar fi ocupat de coordonarea unei echipe de identificare, prevenire și combatere a amenințărilor din spațiul cibernetic care se adresează securității naționale a României. A fost încadrat pe funcția de șef, în timp ce urma cursurile unui master la Academia Națională de Informații. Pe această funcție a rezistat până în august 2011, deși nu avea specializări în securitatea cibernetică.

De la SRI, Gabriel Țuțu a ajuns șef departament juridic la Ministerul Comunicațiilor. Ulterior a trecut prin Consiliul de Administrație al Loteriei Române. Într-un final a ajuns detectiv particular. A fost salvat în decembrie 2019 de ministrul Economiei, liberalul Virgil Popescu, care l-a plantat la șefia companiei de stat Romarm. Această companie este pricipalul producător și exportator de produse militare din România.

Articolul Gabriel Țuțu, șeful Romarm, și antrenorul Victor Pițurcă, reținuti de DNA apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Curtea de Apel București l-a condamnat pe afaceristul Nelu Iordache la 6 ani şi 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene. O altă peapsă de 6 ani şi 6 luni a fost dată pentru delapidare cu consecinţe deosebit de grave. 4 ani şi 6 luni a primit pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi 2 ani pentru înşelăciune. Pedepsele au fost contopite, rezultând o condamnare finală de 11 ani şi 9 luni închisoare. Din aceasta se va scădea perioada reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu. Toate acestea au fost în perioada 1 decembrie 2012 – 25 august 2014. Nelu Iordache a fost condamnat în primă instanță la 6 ani și 3 luni de închisoare.

Acuzațiile procurorilor DNA

Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în aprilie 2013. Anchetatorii îl acuzau de deturnarea fondurilor alocate pentru construcția primului tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 de kilometri. Atunci a fost acuat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune, potrivit DNA.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au susținut că Nelu Iordache, în calitate de administrator al Romstrade SRL, a schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de 25.000.000 lei. Banii au fost încasați în vederea proiectării și execuției lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad. Lucrarea fiind finanțată în proporție de 85% din fondul de coeziune al Uniunii Europene.

Nelu Iordache a cumpărat terenuri și a finanțat Blue Air

Puțin peste 9,58 milioane lei au fost plătiți companiei Blue Air, controlată atunci de Nelu Iordache. Plățile au fost făcute în baza unor contracte ce nu aveau legătură cu derularea contractului pentru autostradă. O altă parte din bani, și anume 9.861.000 lei, au fost retrași în numerar pentru a cumpăra terenuri.

Restul de bani au fost folosiți pentru fie la rambursarea de dobânzi și comisioane restante aferente unui contract de credit, fie au a fost cheltuiți cu titlu de onorariu notar public, taxă de carte funciară și impozit aferente achiziționării unui teren în comuna Adunații Copăceni, precum și pentru materiale, lucrări și servicii de consultanță și transport necesare proiectului de construcție, a unui complex în comuna Adunații Copăceni.

„Toate aceste plăți nu au legătură cu proiectul de construcție a autostrăzii. Pentru a disimula adevărata proveniență a banilor utilizați pentru plățile sus menționate, învinuitul Nelu Iordache a trecut acești bani, pe baza unor facturi care atestau operațiuni fictive, prin firmele administrate de complicii săi. Apoi banii s-au întors cu explicația „plată eronată” sau „plată nedatorată” în contul SC ROMSTRADE SRL deschis la o altă bancă decât cea prin care se derulau operațiunile de plăți aferente contractului pentru construirea autostrăzii”, susțin anchetatorii.  

Articolul Nelu Iordache, condamnat la 11 ani și 9 luni de închisoare pentru fraudarea fondurilor europene apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

La sfârşitul lunii iunie, Secţia pentru judecători a CSM a adoptat o hotărâre prin care a cerut revocarea procurorului Melinda Diaconescu, în urma unei solicitări a judecătorilor din dosarul „Colectiv”, care susţineau că procurorul le-ar fi afectat independenţa şi imparţialitatea.

Şeful DNA a transmis că nu există motive de revocare a procurorului „Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Crin-Nicu Bologa, a analizat conţinutul hotărârii amintite anterior şi comportamentul doamnei procuror Melinda Diaconescu şi a constatat că nu există motive pentru a dispune revocarea acesteia din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Mai mult, doamna procuror şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu cu profesionalism, onestitate şi curaj, în conformitate cu prevederile art. 67 Cod procedură penală şi în virtutea independenţei garantate de art. 67 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004”, se menționează într-un comunicat de presă al DNA.

Procurorul Melinda Diaconescu vrea apărarea reputației

DNA mai anunţă că procurorul Melinda Diaconescu a formulat o plângere prealabilă, prin care solicită Secţiei pentru judecători a CSM revocarea hotărârii care o vizează. Ea a formulat o cerere pentru apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei la Secţia pentru procurori a CSM, cu referire la conţinutul hotărârii şi a discuţiilor ce au avut loc la şedinţa Secţiei pentru judecători.

În luna aprilie, procurorul Melinda Diaconescu a depus la Curtea de Apel Bucureşti o cerere de recuzare a judecătorilor Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, care fac parte din completul din dosarul „Colectiv”. Procurorul era nemulţumit că judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte din inculpaţii din dosar, printre care şi fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone.

Ulterior, propunerea instanţei a dus la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi procurorul DNA şi avocaţii victimelor, pe de altă parte, trecându-se chiar la ameninţări cu amenzi din partea magistratului.

Cei doi magistraţi nu au căzut de acord asupra modului de soluţionare a schimbării încadrării juridice, au separat dosarul în două, după care l-au reunit la loc.

Consecinţa demersului judecătorilor a fost că, în loc ca dezbaterile finale să se încheie în luna iunie, cum de altfel chiar ei programaseră, dosarul a fost amânat pentru luna septembrie.

Articolul Crin Bologa, șeful DNA, a respins cererea CSM de revocare a procurorului Melinda Diaconescu din dosarul „Colectiv” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Informațiile apar în Ordonața procurorilor anticorupție, document consultat de jurnaliștii de la publicația Incomod, care l-au acuzat pe comisarul șef Marian Iorga că a primit mită un ceas de lux. Ceasul a fost cumpărat de Constanța Naghi, patroana grupului Aldis Călărași, o apropiată a comisarului șef Marian Iorga.

Constanța Naghi s-a spovedit procurorilor DNA

Procurorii anticorupție l-au acuzat pe comisarul șef Marian Iorga că a primit șpagă un ceas de lux. Se întâmpla pe 29 aprilie 2017, dată la care comisarul șef Marian Iorga se afla la conducerea Poliției Județene Călărași. Conform DNA, ceasul valora 4.350 de lei. După patru ani, în data de 8 iulie 2021, polițisul a fost pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. El este acuzat de luare de mită.

Acuzațiile procurorilor au la bază spovedania făcută de Constanța Naghi, patroana Aldis Călărași. Ea le-a mai spus procurorilor că i-a mai fi dat comisarului șef Marian Iorga: două mașini Skoda Superb, bani și un televizor.  

„Suspecta Naghi Constanța a declarat că i-a mai dat inspectorului șef Iorga Marian un televizor, dar și că în cursul anului 2017, atât direct, cât și print-o persoană interpusă, i-ar fi cumpărat două autoturisme marca Skoda Superb”, se menționează în ordonanța DNA.

După ce le-a spus procurorilor toate secretele bine ferecate, Constanța Naghi a avut o discuție cu comisarul șef Marian Iorga.

„Astfel, acesta s-a arătat surprins de faptul că suspecta a recunoscut, încercând totodată să confere o altă conotație remiterii, respectiv una afectivă” , se arată în ordonanța DNA.

50.000 lei pentru trei funcții de conducere în Poliția Română

Din Ordonanța DNA aflăm că inspectorul principal Andrei Mihai Manta, comisarul șef Ionuț Cătălin Ioan și subcomisarul Bogdan Dobre i-ar fi dat inspectorului șef Marian Iorga suma de 50.000 lei pentru a fi numiți pe funcții de conducere.

Inspectorul principal Andrei Mihai Manta, de la Poliția Capitalei, a fost numit pe funcția de șef Serviciu Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase în data de 1 decembrie 2016.  

Comisarul șef Ionuț Cătălin Ioan, tot de la Poliția Capitalei, a ajuns șeful Serviciului Investigarea Criminalității Economice în data de 9 septembrie 2016.

Subcomisarul Bogdan Vasile Dobre a fost mutat de la Inspectoratul de Jandarmi al Județului Călărași în funcția de ofițer specialist 1 la Serviciul Ordine Publică și împuternicit șef birou Centrul de Reținere și Arest Preventiv. Se înâmpla pe 15 mai 2016.

Anchetatorii susțin că colonelului în rezervă Emil Manta, tatăl lui Andrei Manta, fostul director de Logistică de la Școala de agenți de poliție „Vasile Lascăr” Câmpina și al Academiei de Poliției Al. I. Cuza, ar fi recunoscut în cadrul unei discuții, la o partidă de vânătoare, că partea din suma de 50.000 lei aferentă fiului său ar fi fost plătită de el.

Cariera inspectorului principal Andrei Mihai Manta

Inspectorul principal Andrei Mihai Manta lucra în 2015 ca ofițer la Serviciu Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, din cadrul Poliției Capitalei. Conform declarației de avere din acel an, el deținea două apartamente în București și două mașini Opel și Audi. La capitolul venituri a menționat că a primit ca dar de nuntă 20.000 de euro. O sumă identică a primit și soția sa.

Din data de 1 decembrie 2016, cu ajutorul inspectorului șef Marian Iorga, a ajuns șeful Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, din cadrul IPJ Călărași. Adică, în subordinea inspectorului șef Marian Iorga.

În februarie 2020 îl regăsim pe subcomisarul de poliție Andrei Mihai Manta pe funcția de șef al Secției de Poliție 24, din București. Iar de acolo a ajuns șeful Poliției Sector 1. De la Sectorul 1 s-a transferat pe funcția de adjunct la Poliția Sector 4. Conform declarației de interese, subcomisarul Andrei Mihai Manta este cotizant în asociația de vânătoare Egreta. Surse apropiate anchetei susțin că subcomisarul Andrei Mihai Manta și-ar fi depus dosarul de pensionare, mai ales pentru că are calitate de martor în dosarul de corupție.

Comisarul șef Cătălin Ioan de la București la Călărași

Comisarul șef Cătălin Ionuț Ioan, tot de la Poliția Capitalei, a ajuns șeful Serviciului Investigarea Criminalității Economice la Poliția Județeană Călărași. Se întâmpla în data de 9 septembrie 2016.

Într-o primă fază, comisarul șef Cătălin Ionuț Ioan nu a reușit promovarea în funcția de șef al SICE, dar a făcut contestație. Nu a reușit să câștige concursul. A urma un nou examen de evaluare, dar și de această dată a contestat evaluarea.

Președintele comisiei de constestare a fost inspectorul șef Marian Iorga și comisarul șef Marian Bucur, de la Direcția de Investigare a Criminalității Economice a IGPR. În urma contestației a primit în plus un punct pentru a promova examenul. Comisarul șef Marian Bucur și-a justificat decizia de a mări nota prin faptul că „nu au fost înțelese foarte bine răspunsurile oferite de candidat, fiind interpretate prea teoretic, din perspectiva cercetărilor penale”.

Conform declarației de avere din 2017, comisarul șef Cătălin Ionuț Ioan nu avea nici un bun pe numele său, nici măcar conturi bancare. De la Călărași s-a transferat la Poliția Județului Ilfov, iar de acolo înapoi la Călărași.

Concurs cu dedicație pentru polițista Drăgan

Inspectorul principal de poliție Genoveva Ioana Drăgan este o altă protejată a comisarului șef Marian Iorga. El a făcut demersuri pentru ca aceasta să fie numită în funcția de șef Birou Supravegheri Judiciare. A fost împuternicită pe funcție în data de 15.12.2016. Concursul pentru ocuparea funcției respective urma să aibă loc pe 14 aprilie 2017, dar ea a fost singurul candidat înscris la examen.

Din comisie a făcut parte comisarul șef Nicolae Tase – președinte, inspectorul principal Andre Mihai Manta și subcomisarul Adrian Petronel Drumcea – șef Birou Control Intern.

Inspectorul șef Marian Iorga a făcut presiuni pentru ca aceasta să fie singura candidată la postul de șef Birou Supravegheri Judiciare.

Cine este Genoveva Ioana Drăgan? Soția lui Florin Drăgan, care la rândul lui este fiul afaceristului călărășean Marian Drăgan. Afaceristul a renovat biroul inspectorului șef Marian Iorga cu o firmă de construcții a socrului său.

Trecerea în corpul ofițerilor costă o vacanță în Bulgaria

Agentul principal Alexandru Dumitru Bucșe a fost trecut de inspectorul șef Marian Iorga în corpul ofițerilor. Drept recompensă i s-a plătit de către familia Bucșe o vacanță în Bulgaria, în care a fost însoțit de tânăra Mihaela Ciubotaru. Aceasta deține o societate care asigură toate aparatele de cafea în sediile de poliție de pe raza județului Călărași, inclusiv în sediul IPJ Călărași.

„Relații neprincipale” cu subordonatele

Inspectorul șef Marian Iorga a făcut presiuni asupra adjuncților săi, comisar șef Costică Chirică și comisar șef Ion Nicolae, pentru a o accepta pe inspectorul principal Ramona Vlad, ofițer la Poliția Lehliu, în funcția de șef Birou Control Intern. Soțul acesteia, Nelu Vlad, șef de post la Poliția Gurbănești, îi aducea polițistului șef diverse produse alimentare, se menționează în Ordonanța DNA.

Pentru subinspectorul Carmen Elena Dumitru, comisarul șef Marian Iorga făcea presiuni pentru a fi promovată la Insitutul Național de Criminalistică.

Articolul Cât costă funcțiile de șefi în Poliția Română? apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Numele lui apare în dosarul în care sunt cercetați mai mulți italieni, inclusiv Mario La Sala, fost consilier pentru afaceri externe al lui Giovanni La Via, fost europarlamentar și raportor pentru buget în Parlamentul European, dar și un apropiat al lui Ovidiu Silaghi, fostul ministru al Transporturilor în România.

Ancheta din Belgia a fost declanșată în 2018 de judecătorul de instrucție de la Bruxelles, Michel Caise, care a simțit mirosul unei afaceri ample de corupție, spălare de bani, abuz și fals în urma unor transferuri de peste 1.000.000 de euro de la București în contul unor companii controlate de  sicilienii din Bruxelles. Italienii încasau ilegal „comisioane” de la firme din domeniu infrastructurii care activau în România, inclusiv de la Astaldi și Copisa. Mario La Sala a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în iulie 2020 pentru trafic de influență.  

Consultanță de la Mario La Sala

Libanezul Rami Ghaziri, conform anchetatorilor belgieni, ar fi încheiat contract de consultanță cu o firmă controlată de Mario La Sala, Apotos SPRL, în contul căreia a virat aproape 560.000 de euro, în perioada 2016 – 2017. Autoritățile belgiene spun că consultanța ar fi fost una fictivă și că nu există dovezi că Mario La Sala ar fi prestat vreun serviciu pentru Rami Ghaziri.

Audiat în Belgia, Mario La Sala susține că înțelegerea semnată cu Rami Ghaziri viza clarificarea unei situații a unei societăți din Siera Leone unde Ghaziri ar fi avut interese comerciale. Doar că anchetatorii belgieni nu au găsit niciun fel de dovezi că La Sala ar fi făcut ceva în sensul acesta.

Conform documentelor deținute de newsonline.ro, autoritățile belgiene au reținut că Rami Ghaziri a întocmit două Note de onorariu în 2016 pentru o firmă din Bulgaria, PST Group JSC. Prima era în valoare de 19.555 de euro iar cea de-a doua de 33.024 de euro. Alte două facturi au fost plătite în 2017, una în valoare de 421.327,40 de euro și cea de-a doua de 81.276,58 de euro.

Rami Ghaziri a fost unul dintre cei mai mari jucători în domeniul afacerilor cu carne de pui. În anul 2013, la cererea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție Rami Ghaziri a fost arestat, fiind acuzat că a evidenţiat în actele contabile ale celor două societăţi – Avicola Crevedia şi Avicola Tărtăşeşti – operaţiuni fictive privind livrări intracomunitare de mărfuri către societăţi comerciale de tip fantomă. Prejudiciul inițial reținut în sarcina grupului infracțional în care era băgat se ridica la 50 de milioane de euro. Rami Ghaziri a fost trimis în judecată în mai multe dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată.

Europarlamentarul Giovanni La Via, salvat de imunitate

În aprilie 2008, jurnalistul italianSalvo Palazzolo publică în ediția din Palermo a ziarului Repubblica povestea judecătorului de instrucție Michel Caise, a cărui anchetă tocmai luase o întorsătură neașteptată. Exista suspiciuni de mituire a unui oficial din Parlamentul European. A cerut o comisie rogatorie și a ajuns la Tribunalul din Sciacca pentru a afla detalii despre de omul de afaceri Mario La Sala (foto) și notarul Filippo Palermo, cărora li s-a confiscat active în valoare de două milioane de euro. În cadrul ancheti a fost pomenit numele parlamentarului european Giovanni La Via, președintele comisiei de Mediu, Sănătate și Siguranță Alimentară a Uniunii Europene. A fost raportor pe o serie de propuneri legislative bugetare a Parlamentului European, dar și pe Fondul de Asistență și Solidaritate pentru Italia. În cazul parlamentarului european ancheta a încetat, doarece nu i-a fost ridicată imunitatea.

Pe urmele banilor din România

Judecătorul de la Bruxelles a dat peste parlamentarul La Via în timp ce verifica conturile a două companii siciliene din Belgia: Sprl Ensemble și Sprl Eble, administrate în trecut de Mario La Sala. Ulterior companiile au fost administrate de Domenico Lo Jucco.

În conturile celor două companii din Belgia au intrat peste două milioane de euro de la compania de construcții românească Team Delta Proiect pentru activități de consultanță nespecificată. Banii au ajuns ulterior în conturile lui La Sala, care în anul 2012 era foarte activ în România. Pe 19 iulie 2012, de exemplu, politicianul La Via primește un transfer de 30.000 euro cu titlu de „rambursare acționarului în avans”. Aceeași formulare a fost folosită și pentru plata a 75.000 euro făcută notarului Palermo. O ipoteză de lucru a judecătorului belgian arăta că banii încasați de sicilienii din România ar fi fost pentru lucrări și finanțare europeană.

Fostul eurodeputat italian, Giovanni La Via, a declarat presei din Italia că „transferul este perfect legitim, deoarece constituie o rambursare a ceea ce am plătit anterior pentru participare într-o companie de consultanță”. Totodată, s-a delimitat de afacerile controversate gestionate de Mario La Sala.    Procurorii DNA susțin că în perioada iunie – iulie 2012, Mario La Sala a pretins unui reprezentant al companiei de construcții Astaldi, suma de 1.900.000 euro, promițându-i că, datorită influenței pe care o are asupra ministrului transporturilor, îl va determina să se implice în rezolvarea problemei companiei de construcții, legată de plățile scadente și restante ale CFR. Urma ca banii să fie încasați prin intermediul unor contracte încheiate cu societatea controlată de Favino Roberto Pasquale, Team Delta Proiect SRL.

Articolul „Regele Puilor”|| Libanezul Rami Ghaziri l-a plătit pe „consultantul” Mario La Sala, cel care colecta bani de la Astaldi apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.