România a contractat inițial 8,5 milioane de doze de vaccin anticovid produse de grupul Pfizer – Biontech, la sfârșitul anului 2020. Statul român a plătit pentru acest prim lot 102 milioane de euro. Ulterior s-au comandat mai multe loturi de vaccinuri de la toți la producătorii.

Până în acest moment au fost recepționate 18,5 milioane de doze, din care au fost administrate 9,5 milioane doze.

Ancheta DNA a început „in rem”

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat public că a fost înregistrat un dosar penal având ca obiect modalitatea de achiziționare a dozelor de vaccinuri anti-COVID19. De la declanșarea pandemiei până în prezent! Anchetatorii susțin că urmărirea penală se desfășoară cu privire la faptă („in rem”), respectiv abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.

„Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat. Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva unei/unor persoane, ci are doar semnificația instituirii cadrului procesual care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs ori dacă nu s-a produs vreo faptă ce ar intra sub incidență penală”, spun procurorii.

120 de milioane de doze comandate

Premierul Florin Cîțu a anunțat că România a comandat 120 de milioane de doze de vaccin anti-COVID. Se întâmpla pe 14 iulie 2021. Comanda ar fi fost făcută în baza unei strategii asumate la nivelul Uniuni Europene care permite, în funcţie de situaţie, şi revânzarea sau donarea lor. Premierul Cîțu mai spunea că vaccinurile comandate sunt pentru mai mulţi ani. Iar preţul total al dozelor va fi cunoscut atunci când România va trebui să le achite.

Procentul de pierderi a fost crescut de la 10 la 25%

Ministrul Finanțelor Publice, liberalul Dan Vîlceanu, a spus că nu are informații legate de aceste achiziții de vaccin în afara celor realizate de România prin mecanismul Comisiei Europene. Mecanism prin care prețurile au fost negociate la nivel european.

„ Au fost alocate 1,4 miliarde de lei. Noi am primit aceste vaccinuri în baza alocărilor făcute de Comisia Europeană pentru vaccinuri, deci nu le-am luat aşa, că aşa am avut noi un gând într-o zi, ci pur şi simplu, vă aduceţi aminte că la începutul anului, atunci când se discuta despre vaccin, Comisia Europeană a alocat un număr de vaccinuri fiecărei ţări din Uniunea Europeană şi noi am avut acces la aceste doze de vaccin”, a declarat ministrul Finanţelor Publice.

Ministrul Dan Vîlceanu a mai precizat că Ioana Mihăilă, fostul ministru al Sănătăţii, a majorat printr-un act normativ procentul de pierderi în procesul de vaccinare. Procentul a fost crescut de la 10 la 25% pierderi în procesul de vaccinare. Decizia fiind luată după ce au început vaccinările în cabinetele medicilor de familie.

România a recepționat 18.522.449 milioane de doze

Valeriu Gheorghiță, președinte CNCAV, susține că până în acest moment România a recepționat 18.522.449 milioane de doze. Această cantitate include toate tipurile de vaccin. În stocuri se mai află o cantitate de aproximativ 3,7 milioane de doze.

România a administrat până acum 9.955.326 de doze. De la debutul campaniei de vaccinare anti-COVID, în 27 decembrie 2020, au fost vaccinați 5.384.683 de români.

2,1 milioane de doze au fost donate, peste 2,2 milioane de doze au fost vândute. Aproape 750.000 de doze de vaccin au expirat.

Valeriu Gheorghiţă a anunţat, marţi, că alte aproximativ 2,5 milioane de doze de vaccin vor fi livrate în România în septembrie. Respectiv peste 1,9 milioane de doze Pfizer şi aproape 500.000 de doze de la compania Johnson &Johnson.

Articolul Achiziția de vaccinuri împotriva coronavirus, anchetată „in rem” de DNA apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

România a trecut prin criza paturilor ATI în valul trei al pandemiei din primăvara acestui an. Atunci premierul Florin Cîțu anunța că numărul de paturi va crește la 1600. Responsabilitatea creșterii numărului de paturi revenea Ministerului Sănătății. Adică, ministrului Vlad Voiculescu, liderul USR PLUS București.

Ulterior, la conducerea ministerului Sănătății a ajuns Ioana Mihăilă. Dar nici aceasta nu a crescut numărul de paturi ATI pentru ca sistemul de sănătate să facă față valului patru al pandemiei.

19 paturi ATI libere la nivel național

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că nu mai sunt paturi ATI libere pentru persoanele infectate cu coronavirus în București. În prima jumătate a zilei mai erau libere la nivel național 135 paturi ATI, din care 19 era destinate pacienților cu covid.

„În data de 20 septembrie 2021, conform datelor existente în aplicația alerte.ms la ora 14.00, la nivel național există 1087 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19. Dintre acestea 116 sunt paturi rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2. De asemenea, 952 de paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii țări. În București sunt avizate de DSP 237 de paturi de ATI pentru pacienții de COVID-19. La nivel național sunt libere 19 paturi ATI pentru pacienții bolnavi de COVID-19, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2, iar în București nu mai sunt paturi libere la acest moment”, se precizează în comunicatul oficial.

Cele 19 paturi ATI libere sunt la Arad (1 loc), Brașov (5 locuri), Constanța (1 loc), Iași (3 locuri), Sibiu (3 locuri), Tulcea (5 locuri) și Vaslui (1 loc).

Criza paturilor ATI ignorată de premierul Florin Cîțu

În timpul celui de-al treilea val al pandemiei, premierul Florin Cîțu anunța că numărul de paturi ATI pentru pacienții cu covid vor ajunge la 1.600. Era în martie 2021. De atunci au trecut șapte luni, iar numărul de paturi la nivel național este de 1.087.

În toată această perioadă, conducerea ministerului Sănătății a fost asigurată de Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Ambii de la USR PLUS. Deși România, la fel ca întreaga lume, se confruntă cu o criză sanitară fără precedent, cei doi miniștrii nu au mărit numărul de paturi ATI.

Ministrul Ioana Mihăilă declara „că suntem în valul patru al pandemiei, iar în spitale vin tot mai mulți pacienți cu covid”. Se întâmpla pe 2 septembrie, atunci când încă mai era ministru al Sănătății.

Premierul Florin Cîțu, preocupat de prelungirea sezonului estival

Premierul Florin Cîțu a anunțat pe 9 septembrie 2021, la fel ca în martie, că trebuie să creștem numărul de paturi ATI. Știa de criza paturilor ATI.

„Trebuie să fim pregătiți să creștem numărul de paturi la ATI, să revenim, treptat către ceea ce aveam în iarnă”, a spus premierul Florin Cîțu care a eșuat în campania de vaccinare.

Aceasta este o nouă declarație politică făcută în van de premierul Florin Cîțu. Acesta se gândește la alegerile interne pentru șefia PNL. Alegerile interne vor avea loc pe 25 septembrie.  

Trei zile mai târziu, premierul Florin Cîțu a cerut dublarea paturilor ATI la nivel național. Se afla într-o conferință de presă și mima preocuparea față de criza paturilor ATI.

„Ultima informare pe care o aveam era ca număr de paturi disponibile 860 de paturi. Aș vrea să revenim cât mai repede la 1.600 de paturi pentru secțiile ATI. Dacă este nevoie și de intervenția mea, îmi spuneți, dar știu foarte bine că putem să ajungem la 1.600 de paturi”, spune premierul Florin Cîțu.

De atunci nu s-a întâmplat nimic. Între timp premierul Florin Cîțu s-a dus în Vama Veche, acolo unde s-a gândit că ar trebui prelungit sezonul estival din România.

Articolul Criza paturilor ATI a revenit în București: „nu mai sunt paturi libere la acest moment” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Marcel Ciolacu, liderul PSD, a anunțat că partidul pe care îl conduce susține legalizarea consumului de canabis în scopuri medicinale. Proiectul de lege privind legalizarea canabisului în România, adoptat de Senat, a fost inițiat de doi deputați PSD și unul de la USR PLUS. Culmea, tocmai premierul Florin Cîțu se opune acestei inițiative.  

Trei deputați au preluat inițiativa

Doi deputați PSD, Cristina Dumitrache și Florin Buicu, împreună cu deputatul Emanuel Ungureanu de la USR PLUS au inițiat proiectul de lege prin care să legalizeze consumul de canabis în scopuri medicinale. Ulterior proiectul a fost susținut de alți 88 de parlamentari de la PSD, PNL, USR și ALDE.

Inițiativa celor trei deputați are la bază o petiție inițiată de Alexandra, fiica unei femei care a murit de cancer. Aceasta a reușit să strângă peste 20.000 de semnături pentru ca pacienții cu boli cronice, aflați în fază terminală, să poată folosi tratamente pe bază de canabis. Printre cele mai notabile beneficii ale consumului de canabis se numără încetinirea evoluției cancerului, progresia bolii Alzheimer, tratează glaucomul, calmează vibrațiile bolnavilor de Parkinson, etc.

Senatul României a adoptat proiectul de lege PL-x nr. 631/2019 în data de 26 noiembrie 2019. Forma adoptată a fost trimisă Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, pe 2 decembrie 2019.

Potrivit proiectului de lege, canabisul ar urma să fie administrat doar în scop medicinal, sub formă de ulei, tinctură, infuzie sau inhalare. Așadar, fumatul nu este permis.

Marcel Ciolacu susține inițiativa

Pe 10 februarie 2020, membrii Comisiei Juridice, de Disciplină și Imunități au avizat favorabil proiectul de lege. Avize favorabile au mai fost emise de Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social.

Marcel Ciolacu, președintele PSD, a declarat la Radio Guerilla că susține proiectul de lege privind legalizarea consumului de canabis în scopuri medicinale. „Doamna Cristina Dumitrache de la Constanța, care are acest proiect…el este în dezbatere în interiorul grupului și vom lua o decizie. Vorbim de o legalizare în zona medicală și industrială”, a spus Ciolacu, la Radio Guerrilla.

Agenția Națională a Medicamentului a transmis un punct de vedere din care rezultă că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Premierul Florin Cîțu se opune

Guvernul României, condus de premierul Florin Cîțu, a transmis Camerei Deputaților că nu susține inițiativa legislativă. Guvernul dă exemplu statului Colorado, acolo unde canabisul a fost legalizat în scopuri medicinale în 2009. Conform unui  studiu invocat de Guvern, numărul de plante de canabis confiscate de DEA a crescut de la 5.000 la 40.000 pe an. Documentul poate fi consultat AICI.

„Dorim să menționăm că această terapie este fără statut de medicament, fără viză curativă, ci doar adjuvantă în tratamentul unor afecțiuni pentru care există medicamente”, susține premierul Florin Cîțu, în avizul negativ.

Guvernul susține că activiștii susținători utilizării canabisului în scop medicinal au declarat că numărul „beneficiarilor de canabis în scop medicinal ar fi de 10 milioane de persoane” . „Se constată astfel că mai mult de jumătate din populația României poate deveni consumatoare de canabis în scop medicinal”, susține Guvernul României.  

Consumul de canabis medicinal, recunoscut de ONU

Consumul canabisului în scop medicinal a fost recunoscut de ONU. Bolnavii în faze terminale ar putea beneficia de proprietăților plantei ca medicament. Austria a legalizat canabisul medicinal încă din 2008. Legalizarea consumului de canabis în scopuri medicinale a fost adoptată în Italia și Cehia în 2013, Croația în 2015 și Macedonia de Nord și Polonia în 2016. Un an mai târziu, pe listă s-au înscris Germania, Grecia, Cipru și Luxemburg.

În 2018, avem patru țări care au permis tratamentele pe bază de canabis: Marea Britanie, Danemarca, Portugalia și Malta. Iar în Irlanda a început, în 2019, un program pilot, care va dura cinci ani.

Tot un astfel de program va începe și în Franța, în luna martie. Și avem țări unde consumul de canabis nu mai e pedepsit – Cehia, Israel, Spania sau Portugalia. Și țări precum Bulgaria, Ungaria, Slovacia sau Suedia unde inclusiv consumul e ilegal. Exact ca în România.

Articolul Premierul Florin Cîțu nu vrea legalizarea consumului de canabis în scopuri medicinale apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Guvernul României este în alertă după ce s-a aflat că premierul Florin Cîțu a fost prins băut la volan în urmă cu 20 de ani, în SUA. Inițial premierul a încercat să minimalizeze problemele pe care le-a avut cu justiția în America. Dar după ce Mediafax și Alephnews au făcut public dosarul penal, premierul a organizat o conferință de presă sub pretextul prezentării rectificării bugetare.

Întrebat dacă atunci când a solicitat certificatul ORNISS a menționat în formular că a petrecut două zile în închisoare în SUA, premierul Florin Cîțu a spus că nu era necesar. Motivul ar fi că „în România, în legislație, pentru președinte, premier, miniștri, demnitari, cei care sunt numiți de Parlament nu se face cerere pentru ORNISS, în legislația în vigoare nu se face cerere. Avem acces la aceste informații fără a face o cerere pentru ORNISS”.

Orban avea hârtiile?!

Florin Cîțu susține că nu l-a informat pe președintele Klaus Iohannis despre arestarea sa în SUA înainte de a-l propune premier. A avut o discuție în acest sens după ce scandalul  izbucnit. Însă, bănuiește că liderul liberalilor Ludovic Orban și contracandidatul său la șefia PNl avea documentele cu mult înainte de apariția scandalului public.

„În ceea ce-l privește pe domnul Ludovic Orban, un coleg mi-a spus că acum câteva luni de zile i-a arătat această hârtie și spunând că o are, deci presupun că avea acesta această informație”, a declarat premierul.

Premierul nu își dă demisia

Întrebat dacă s-a gândit vreun moment să își dea demisia din fruntea Guvernului, premierul Florin Cîțu a spus că nici un moment. „Nu, nici un moment. În continuare avem o guvernare pe care trebuie s-o ducem la capăt, avem reforme pe care le-am început şi pe care trebuie să le ducem la capăt. Un eveniment care s-a întâmplat acum 21 de ani, pe care îl regret, în SUA, nu are nici un fel de implicații pentru ceea ce facem noi astăzi”, s-a apărat Cîțu.

Partenerii de guvernare ai liberalilor, liderii USRPLUS, au concluzionat că problemele premierului din SUA din de moralitate. Dar premierul Cîțu a invocat în apărarea că partenerii său de guvernare i-au luat apărarea directorului CFR Călători, după ce acesta a lăsat oamenii opt ore în camp fără să-i ajute. Mai mult, le-a readus aminte întâlnirile pe care le-au avut cu Liviu Dragnea, fostul lider al PSD.

„Nu am văzut nici un fel de discuţii când astăzi partenerii de coaliție îşi strângeau mâna cu Dragnea pe treptele PSD sau îi aveau lângă ei pe oamenii PSD la pupitru în guvern. Deci, discuţiile acestea eu aş vrea să le avem în coaliție, sunt de acord să discutăm acolo, dar nu în spațiul public, despre moralitate şi despre etică”, a menționat Florin Cîțu.

Cât a băut Cîțu?

Premierul Florin Cîțu le-a spus jurnaliștilor prezenți la Palatul Victoria că probabil a consumat 7-8 sticle de bere: „Nu, nu pot să duc 7-8 beri, dar am băut, am depășit limita legală și am fost oprit. Am recunoscut imediat că am consumat băuturi alcoolice și am respectat toate procedurile legale pe care le avea statul Iowa, deci nu a fost nimic special”.

Cu toate acestea nu își mai aduce aminte câte ore a stat la închisoare în SUA: „Din câte îmi aduc aminte, nu au fost 48, dar am plătit tot ce a fost nevoie, am respectat toată legislaţia, toate recomandările instanţei. Subiectul a fost închis din momentul respectiv”.

Articolul Premierul Florin Cîțu nu își aduce aminte câte ore a stat la închisoare în SUA apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Autoritățile din Iowa descriu ce au constatat la fața locului: „L-am văzut pe inculpat conducând un Ford Probe roșu cu placa Iowa 675CMG în zona de est, pe Lincoln Way, pe banda exterioară. Pe măsură ce mașina Probe călătorea spre est, el se deplasa în mod vizibil de pe-o parte pe alta a rutei de călătorie. Mașina Probe nu a menținut o viteză constantă (fluctua între 32 și 56 km/h). Inculpatul mirosea a băuturi alcoolice și a recunoscut că a băut. Inculpatul avea o ochii injectați și umezi. Inculpatul nu a putut face testul de sobrietate. Inculpatul a făcut un Preliminary Breath Test care indica Blood Alcohol Content (BAC) peste 0.100. Inculpatul a făcut testul Datamaster și acesta a înregistrat un BAC de 0.161”. Limita legală a Blood Alcohol Content potrivit Codului Penal din Iowa este de 0.08.

„Avea ochii injectați și umezi”

Noaptea fatidică: 3 decembrie 2000, ora 2.08. Maşina Ford Probe roşie mergea de pe-o parte pe cealaltă a drumului, Florin Cîţu era băut, avea ochii injectaţi şi o alcoolemie (BAC) de 0.161, limita legală fiind de 0.08.

În aceeaşi noapte de 3 decembrie 2000, Florin Cîţu este luat în custodia autorităţilor americane care stabilesc o cauţiune de 1950 de dolari. După ce procurorul formulează oficial acuzaţiile şi le trimite judecătorului, Florin Cîţu nu se mai prezintă la instanţă pentru că se întoarce în România pentru sărbătorile de Crăciun.

Revenit în SUA în ianuarie 2001, Florin Cîţu pledează nevinovat, se ia la trântă cu autorităţile americane, enervează instanţa care ameninţă cu un mandat de arestare dar intră în programul Drinking Drivers.

Spre sfârşitul lui februarie 2001, Florin Cîţu se răzgândeşte, face un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorul, acceptă să intre într-un program de evaluare împotriva abuzului de substanţe şi trimite evaluarea sa într-un plic „confidenţial” la instanţă. Pe 26 februarie 2001, judecătorul Thomas R. Hronek îl condamnă pe Florin Cîţu la 2 zile de închisoare în Penitenciarul Story County, îi scade din pedeapsă perioada reţinerii, îi dă amendă de peste 1300 de dolari şi îi cere să contacteze şeriful din Story County pentru executarea pedepsei şi chiar şi să plătească masa şi camera din penitenciar dacă este nevoie.

Articolul Polițiștii americani despre Florin Cîțu: „avea ochii injectați și umezi” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Vlad Voiculescu a ajuns ministru al Sănătății pe 23 decembrie 2020. Pentru a ocupa această funcție a renunțat la mandatul de consilier general și viceprimar al Bucureștiului. În campania electorală pentru alegerile locale Vlad Voiculescu le promitea bucureștenilor că în schimbul votului va aduce Siguranță, Transparență și profesioniști în administrația Bucureștiului. Dar imediat după alegerile parlamentare a uitat de promisiunile făcute bucureștenilor. Pesemne că funcția de viceprimar al Capitalei era prea mica pentru idealurile sale politice. Așa că a dat funcția de viceprimar la schimb pe cea de ministru al Sănătății.

Un ministru fără viziune și strategie

După ce s-a cocoțat în funcția de ministru, Vlad Voiculescu a uitat că România se confruntă cu o criză sanitară fără precedent. Nu s-a interesat de crearea de noi locuri ATI, nici de modernizarea vreunui spital. A promis doar construcția unor noi spitale regionale în 2024.

El a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care obliga primarii să organizeze și să doteze centrele de vaccinare, dar fără să aloce fonduri în acest sens. Apoi a urmat incendiul de la Spitalul Matei Balș în urma căruia și-au pierdut viața 20 de pacienți. A fugit de responsabilitate, deși în urma incendiului de la Spitalul din Piatra Neamț îl ataca public pe ministrul Sănătății de atunci, Nelu Tătaru.

A urmat evacuarea pacienților de la Spitalul Foișor în condiții demne de război pentru a face loc unor noi pacienți diagnosticați cu coronavirus. Și de această dată a fugit de responsabilitate, deși a avizat ordinul de evacuare.   

Demis de premierul Florin Cîțu cu acordul președintelui Klaus Iohannis

Pe 14 aprilie 2021, premierul Florin Cîțu a anunțat pe pagina sa de facebook că a luat decizia de a-l revoca din funcție pe Vlad Voiculescu. Dar înainte de a face anunțul, premierul Florin Cîțu s-a consulat cu președintele Klaus Iohannis.

„Astăzi i-am înaintat domnului președinte Klaus Iohannis documentele de revocare din funcția de ministru al Sănătății a domnului Vlad Voiculescu. Interimatul funcției va fi asigurat de către domnul Dan Barna, până la numirea unui nou ministru la conducerea Ministerului Sănătății. Totodată, am decis demiterea din funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății a doamnei Andreea Moldovan, iar decizia va fi publicată în Monitorul Oficial în cursul zilei de astăzi”, a anunțat sec premierul Florin Cîțu.

Criza din sănătate urmată de o criză politică

Vicepremierul Dan Barna a refuzat funcția de ministru interimar la Sănătătate. Funcția și-a asumat-o premierul Florin Cîțu. Decizia de a-l remania pe Vlad Voiculescu a generat tensiuni în coaliția de guvernământ. Miniștrii USRPLUS au anunțat că nu vor mai participa la ședințele de Guvern, iar maim ult lideri ai aceleiași formațiuni au cerut schimbarea premierului. Ba chiar au amenințat că vor rupe coaliția de guvernare. Nu s-a întâmplat asta, iar miniștrii USRPLUS au participat la ședința de guvern.

Articolul Premierul Florin Cîțu i-a demis pe ministrul Vlad Voiculescu și secretarul de stat Andreea Moldovan. Tensiuni în coaliția de guvernare apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.