Agenția Europeană Spațială a publicat o altă imagine din spațiu cu Bucureștiul. În această imagine mult mai complexă se pot observa Parlamentul României, care este descris ca o icoană a Capitalei, parcul Văcărești și salba de lacuri din Herăstrău.

Cum arată Bucureștiul noaptea?

NASA a publicat în galeria sa de imagini, la data de 3 decembrie 2019, o fotografie realizată de pe Stația Spațială Internațională cu Bucureștiul. Imaginea unică este însoțită de mesajul „București, strălucitoarea capitală a României, cu o populație de aproape 1,9 milioane de locuitori, este fotografiată de la Stația Spațială Internațională, de la altitudinea de 423 de kilometri, deasupra națiunii est-europene”.

De atunci au trecut aproape patru ani, dar Ambasada SUA la București a repostat imaginea care a devenit rapid virală în mediul online. În imagine se observă marile artere care străbat Bucureștiul de la un capăt la altul.

Cum arată Bucureștiul, văzut Agenția Spațială Europeană?

Agenția Spațială Europeană a publicat la rândul ei o fotografie cu Bucureștiul, realizată în cadrul misiunii Copernicus Sentinel – 2, la data de 9 aprilie 2021. Misiunea Copernicus face parte din programul de observare al Pământului al Uniunii Europene. Acest program își propune să supravegheaze planeta și mediul înconjurător în beneficiul final al tuturor cetățenilor europeni. Acesta oferă servicii de informații bazate pe observarea Pământului prin satelit și pe datele in situ (non-spațiale).

Agenția Spațială Europeană menționează că Bucureștiul se află în colțul de sud-est al Câmpiei Române, pe malul râului Dâmbovița, un mic afluent al Dunării. Orașul se întinde pe o suprafață de aproximativ 225 km pătrați, într-o zonă acoperită cândva de pădurea Vlăsiei, care, după ce a fost defrișată, a făcut loc unui plan fertil.

Palatul Parlamentului, o icoană a Capitalei

Bucureștiul este caracterizat de o serie de piețe principale din care radiază străzi și bulevarde. Unul dintre bulevardele principale, Bulevardul Unirii, poate fi observat în mijlocul orașului și duce drumul către Palatul Parlamentului.

O icoană a capitalei țării, această clădire monumentală este cea mai mare din Europa și a doua cea mai mare clădire administrativă din lume după Pentagonul din Statele Unite. Acesta găzduiește Parlamentul României, precum și Muzeul Național de Artă Contemporană.

În partea de nord a orașului se întind mai multe lacuri, dintre care cele mai importante sunt Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei și Lacul Colentina. În centrul capitalei se află un mic lac artificial – Lacul Cişmigiu – înconjurat de Grădinile Cişmigiu.

Parcul Natural Văcărești poate fi văzut în partea de sud a orașului. Cu o suprafață de aproximativ 190 de hectare, parcul cuprinde zonele umede din jurul Lacului Văcărești și găzduiește aproape 100 de specii de păsări, dintre care jumătate sunt protejate.

Articolul Cum arată Bucureștiul noaptea, văzut de pe Stația Spațială Internațională? apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Parcurile din București au fost lăsate în paragină de primarul Nicușor Dan. Acesta a refuzat să aloce bani necesari pentru întreținerea celor 13 parcuri aflate în administrarea Primăriei Municipiului București (PMB).

De exemplu, pentru întreținerea Parcului Cișmigiu a alocat doar 82.000 de lei. Pentru restul parcurilor a alocat 1,28 milioane lei. Primarul Nicușor Dan a anunțat că PMB nu are în acest an bani pentru a face investiţiile de care este nevoie în parcuri. Fuga de responsabilitate a primarului Nicușor Dan afectează direct viața bucureștenilor.

Primarul Nicușor Dan se pregătește pentru alegeri

Primarul Nicușor Dan a preluat funcția de director interimar al ALPAB la sfârșitul lunii august, după ce l-a demis din funcție pe directorul Bogdan Tănase. Decizia a fost luată după ce bucureștenii au început să îl critice pe edil pentru dezastrul din parcuri. În realitate, Bogdan Tănase nu a fost demis și doar transferat pe funcția de director la Expo Arte, o instituție de cultură din subordinea PMB.

Ulterior a declarat cu nonșalanță că instituția pe care o conduce nu are bani pentru investiții în parcuri. Însă va încerca să asigure igienizarea și curățenia marilor parcuri.

„Dar în doi ani de acum parcurile vor arăta chiar cum trebuie să arate”, a dat asigurări primarul Nicuşor Dan. Până atunci bucureștenii trebuie să facă față dezastrului din parcuri.

De ce peste doi ani? Pentru că atunci va începe campania electorală pentru alegerea unui nou primar al Bucureștiului. Primarii generali care s-au perindat la conducerea Bucureștiului au apelat la aceeași st

Cine este Roxana Cristina Balcu?

Pe 8 septembrie 2021, primarul Nicușor Dan a renunțat la funcția de director interimar al ALPAB. În locul său a decis să o numească pe Roxana Cristina Balcu, șefa Serviciului Întreținere Lacuri.

Cristina Roxana Balcu a fost șef șerviciu întreținere lacuri și director adjunct al ALPAB în perioada 2005-2012. De la ALPAB a plecat la Societatea de Gospodărire a Apelor (SGA) București Ilfov, din cadrul Apelor Române. După doi ani la Apele Române, Roxana Cristina Balcu s-a angajat la firma Dimar SRL. Din 2019 a revenit la ALPAB.

Articolul Roxana Cristina Balcu a fost numită de primarul Nicușor Dan la conducerea ALPAB apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Parcurile Cișmigiu și Herăstrău rămân la PMB

Edilul Nicușor Dan a spus vineri că nu se pune problema ca Primăria Sectorului 1 să preia parcurile Cișmigiu și Herăstrău. „Doamna primar Clotilde Armand are mult mai multe probleme de rezolvat în sectorul său și nici nu are capacitatea financiară pentru a face acest lucru. În acest moment, Primăria Sector 1 are chiar o datorie de 19 milioane lei către PMB”,  a spus Nicușor Dan.

Declarația lui Nicușor Dan vine în contextul în care Consiliul Local al Sectorului 1a aprobat un proiect de preluare în administrare a Parcului Herăstrău și a Parcului Istoric Cișmigiu.

„Vă anunț că a fost aprobat în urmă cu câteva minute proiectul de hotărâre prin care am solicitat Consiliului General al Municipiului București trecerea în administrarea Consiliului Local al Sectorului 1 a parcului Herăstrău și a Parcului Istoric Cișmigiu. (19 voturi pentru și 6 abțineri)”, a transmis, joi, pe facebook Clotilde Armand.

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, susține că a propus mai multe lucrări de investiții pentru Parcul Herăstrău. Printre acesea sunt reabilitarea și modernizarea aleilor pietonale și platformelor betonate, refacerea instalațiilor și rețelelor de apă și canalizare. În plus, ar vrea să schimbe instalațiile de irigat, modernizarea locurilor de joacă și reabilitarea spațiilor verzi existente.

Clotilde Armand susține că dacă Parcul Cișmigiu ar trece în administrarea Sectorului 1 ar urma să restaureze mai multe obiective. Inclusiv Podul cu nuc, Ansamblu cetate, Foișor, Terasa Trandafirilor, Grota (Movila), Izvorul lui Eminescu.

Clotilde Armand vrea parcurile de la ALPAB

În urma declarațiilor făcute de primarul Nicușor Dan, Clotilde Armand și-a arătat nemulțumirea în scris, pe facebook.

„Am aflat și eu din presă că dl. primar general a declarat că nu se pune problema ca Primăria Sectorului 1 să preia parcurile Herăstrău și Cișmigiu… iar Primăria Sector 1 ar avea o datorie de 19 milioane lei către Primăria Municipiului București”, a spus Clotilde Armand.

Ea i-a reamintit lui Nicușor Dan că are numărul ei de telefon și ar fi vrut să fie anunțată înainte de Nicușor Dan. „În condițiile în care am avut o întâlnire în urmă cu câteva luni cu dl. primar general unde am discutat și am convenit la inițiativa lui să preluăm noi parcurile Cișmigiu și Herăstrău pentru a putea face investiții. N-am fi pus pe ordinea de zi a ședinței Consiliu Local de ieri acest proiect dacă n-am fi avut acordul d-lui primar”, a mai menționat Clotilde Armand.

Lăsată baltă de Nicușor Dan, Clotilde Armand susține că va face noi demersuri pentru a prelua în administrare parcurile din Sectorul 1 de la ALPAB. Totuși a ținut să precizeze că Primăria Sector 1 și-a plătit datoria către PMB. Dar îl roagă pe primarul Nicușor Dan să nu mai dezinformeze opinia publică.

Articolul Primarul Nicușor Dan refuză să-i dea lui Clotilde Armand parcurile Cișmigiu și Herăstrău apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Institutul Cantacuzino a confirmat existența țânțarilor care transmit virusul West Nile în mai multe zone din Capitală, în special în centrul orașului. Avertismentul a fost lansat încă de la începutul lunii iulie, dar primarul General Nicușor Dan a refuzat să aloce fonduri suficiente pentru dezinsecția Bucureștiului. Virusul West Nile afectează sistemul nervos central și poate provoca encefalită și meningită.

Sănătatea publică, pusă în pericol

Primăria Municipiului București (PMB), condusă de Nicușor Dan, trebuia să înceapă dezinsecția, dezinfecția și deratizarea Capitalei încă din luna martie. O directivă în acest sens i-a fost transmisă de Direcția de Sănătate Publică București. Dar primarul Nicușor Dan pare că a ignorat-o atunci. El era preocupat de întocmirea bugetului anul și de împărțirea banilor pe căprării. Nu îl interesa sănătatea publică la nivelul Capitalei.

În tot acest timp Bucureștiul s-a umplut de țânțari, căpușe și șobolani. De abia după ce bucureștenii au început să se revolte pe rețele sociale, edilul Nicușor Dan a început să miște.

Pe 19 mai 2021, a decis să aloce 16,7 milioane lei pentru serviciile de dezinsecție, dezinfecție și deratizare a Bucureștiului. Adică, jumătate din suma solicitată de Compania Municipală Eco Igenizare, firma municipalității care prestează aceste servicii. Dar a fost prea târziu. Bucureștiul era deja cucerit de țânțari!

Dezinsecția, dezinfecția și deratizarea a început efectiv la jumătatea lunii iunie. Cu o întârziere de peste trei luni și jumătate. Timp în care Bucreștiul a ajuns raiul țânțarilor. Incompetență sau inconștiență, cert este că s-a pus în pericol sănătatea publică la nivelul Municipiului București.

Ciclul de înmulțire la țânțari

Ciclu de înmulțire al țânțarilor este la șapte zile, a spus Alexandru Badea, unul dintre specialiștii în domeniul serviciilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare. „O femelă țânțar depune în jur de 250 de ouă. Dacă am avea un milion de femele de țânțari la nivelul unui sector, după o săptămână numărul acestora ar ajunge la aproximativ 250 de milioane de țânțari. După o altă săptămână, ar fi încă 250 de milioane de țânțari înmulțit cu 250 de ouă ne-ar da 62,5 miliarde de țânțari”, a explicat expertul Alexandru Badea, ciclul de înmulțire al țânțarilor.

Acestea sunt calculele minime pentru două cicluri de înmulțire ale țânțarilor la nivelul unui sector. Numărul țânțarilor cresc exponențial cu cele 14-15 cicluri de înmuțire cuprinse în perioada 1 martie – 15 iunie 2021.  

Pentru combaterea eficientă a țânțarilor trebuie să se facă dezinsecție în mod repetat, conform ciclului de înmulțire al țânțarilor, susține expertul.

Institutul Cantacuzino a confirmat existența virusului West Nile

La scurt timp după începerea dezinsecție, Institutul Cantacuzino a primit primele probe de țânțari colectate conform procedurii de compania municipalității Eco Igenizare. Rezultatul a fost dezastruos pentru primarul Nicușor Dan.

Institutul Cantacuzino a confirmat prezența virusului West Nile în probele colectate din zona Splaiul Independenței. Virusul West Nile a fost identificat la țânțarii din zona cuprinsă între Eroilor și Universitate, parcurile Cișmigiu și Izvor, dar și în cartierul Crângași.

Primul deces în Dolj. Cazuri în București, Bacău și Olt

Primarul Nicușor Dan susținea la finalul lunii iulie a acestui an că „nu există încă persoane îmbolnăvite, chiar dacă țânțarul există”. Chiar dacă atunci era aparent liniștit, Institutul Național de Sănătate Publică i-a arătat efectul măsurilor luate cu întârziere. O persoană din București a fost infectată cu virusul West Nile. Până acum!

Anunțul a fost făcut de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică care a început supravegherea infecției cu virusul West Nile la nivel național pe 7 iunie 2021.

De atunci „până la data de 2.09.2021 s-au înregistrat 4 cazuri de infecţie cu virusul West Nile, din care la un caz a survenit decesul”.

Cazurile s-au înregistrat în judeţele: Bacău (1 caz), Olt (1 caz), Dolj (1 caz) şi în Bucureşti (1 caz). Este vorba de un pacient din categoria de vârstă 40-49, 1 din categoria de vârstă 70-79 și 2 din categoria de vârstă 60-69.

Simptome în cazul infecției cu virusul West Nile

Virusul West Nile (WNV) este transmis de țânțari infectați la om prin mușcătură. Centrul de Control și Prevenire a Bolilor din SUA menționează că nu există vaccinuri pentru prevenire sau medicamente pentru tratarea virusului West Nile la oameni. Majoritatea persoanelor infectate cu virusul West Nile nu se simt rău. Dar 1 din 5 din cazuri persoanele infectate prezintă febră sau alte simptome.

Aproximativ 1 din 150 de persoane infectate dezvoltă o boală gravă, uneori fatală, cum ar fi encefalita sau meningita. În cazul acestor persoane virusul West Nile afectează afectează sistemul nervos central.

Simptomele bolii severe includ febră mare, cefalee, rigiditate a gâtului, stupoare, dezorientare, comă, tremurături, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, amorțeală și paralizie.

• Boala severă poate apărea la persoanele de orice vârstă; cu toate acestea, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire severă dacă sunt infectate.

• Persoanele cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul, diabetul, hipertensiunea arterială, bolile de rinichi și persoanele care au primit transplanturi de organe, sunt, de asemenea, expuse unui risc mai mare.

• Recuperarea după o boală severă poate dura câteva săptămâni sau luni. Unele efecte asupra sistemului nervos central ar putea fi permanente.

• Aproximativ 1 din 10 persoane care dezvoltă boli severe au afectat sistemul nervos central și mor.

Recomandări făcute de Institutul Național de Sănătate Publică

• să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;

• să utilizeze substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor;

• să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă (prin plase de protecţie la ferestre);

• să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei;

• să îndepărteze recipientele de apă stătută şi gunoiul menajer din gospodărie.

Articolul Virusul West Nile a provocat moartea unui bărbat din Dolj. Cazuri în București, Bacău și Olt apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Parcul Cișmigiu arată dezolant la zece luni după ce Nicușor Dan s-a instalat în fotoliul de primar al Bucureștiului. Lacul pentru lebede și rațe sălbatice a fost secat, însă în mijlocul acestuia tronează un copac rupt. Nimeni nu s-a obosit să curețe lacul și să îl umple cu apă. La câțiva pași distanță, o salcie ruptă se scaldă în lac vizavi de restaurantul Monte Carlo. Aleile asfaltate sunt fisurate, iar pe alocuri decopertate.

Trei angajate de la serele Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București, au fost aduse în Parcul Cișmigiu pentru a tăia iarba crescută anapoda. Un alt muncitor suda o bară supervizat de alți doi angajați. Dar pe zeci de porțiuni de pământ, iarba nu a mai avut curajul să crească. Așa arată Parcul Cișmigiu după ce PMB, condusă de Nicușor Dan, nu a alocat fonduri pentru întreținerea parcurilor din Capitală.  

Cum se drenează banii la Capitală?

Parcul Cișmigiu este unul din cele 13 parcuri mari care se află în proprietatea Primăriei Municipiului București (PMB), condusă de edilul Nicușor Dan. De administrarea acestor parcuri se ocupă Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), o instituție publică de interes local din subordinea Consiliului General al Municipiului București.

Pentru întreținerea parcurilor, lacurilor, fântânilor arteziene, serelor și adăpostul de cai Tei – Toboc, ALPAB a cerut municipalități un buget anual de 90 de milioane de lei, dar a primit doar 10% din suma cerută. Chiar și așa banii au ajuns cu greu pentru că bugetul PMB aferent anului 2021 a fost aprobat cu o întârziere de patru luni. Până la jumătatea lunii mai tot Bucureștiul a fost lăsat de izbeliște. Ceea ce a afectat în mod direct calitatea vieții bucureștenilor.

La rândul ei ALPAB, în funcție de banii de la buget, trebuia să solicite Companiei Municipale Parcuri și Lacuri să făcă curățenie și să întrețină spațiile verzi din parcuri. Până la finalul lunii august s-au comandat și efectuat lucrări de curățenie în valoare de doar 82.000 lei.

Bogdan Tănase, mutat de la ALPAB la Expo Arte

Primarul Nicușor Dan s-a ridicat din fotoliul de primar și a decis să estompeze scandalurile publice în care era acuzat că a lasat Parcul Cișmigiu în paragină. În primă fază a decis să îl schimbe din funcția de director al ALPAB pe Bogdan Tănase, de la PSD. Totodată, primarul Nicușor Dan a decis să preia conducerea ca interimar la ALPAB.

„Înainte să avem o analiză nu am vrut să fac o demitere, şi atunci l-am mutat pe domnul Tănase la o instituţie, i-am dat o poziţie echivalentă, o poziţie care era liberă la momentul ăsta. Asta a fost. Pentru moment, domnul Tănase are o poziţie câştigată prin concurs la ALPAB. Pentru ca să existe un concurs pe poziţia domniei sale de la ALPAB, trebuie ca eu să-l demit în urma unui raport. Asta o să vedem dacă se va întâmpla sau nu”, a anunțat primarul Nicușor Dan.

În urma deciziei primarului Nicușor Dan, Bogdan Tănase a fost mutat de la ALPAB pe funcția de director la Centrul Expo Arte.

Bogdan Steriopol, viitorul șef ALPAB

Primarul Nicușor Dan, după ce și-a dat seama că ar putea fi incompatibil cu funcția de director interimar al ALPAB, a decis să transfere responsabilitatea consilierului său Marius Ioana. Acesta este fostul director general al companiei Romarm. Însă, în acest sens, nu a emis nici un document oficial.  

Edilul Nicușor Dan vrea să îl numească pe funcția de director al ALPAB pe Bogdan Steriopol, un fost impresar de jucători de fotbal și fin al familiei Reghecampf. După eșecul în carieră ca impresar a ajuns în anul 2019 consilier al Monicăi Anisie, pe atunci ministru al Educației.

„Sunt aici pentru a clădi viitorul copiilor din România”, își explica poziția de consilier fostul impresar și jurnalist Bogdan Steriopol. Dar a uitat repede de viitorul copiilor din România.

Articolul Parcul Cișmigiu, monument istoric al Bucureștiului, lăsat în paragină de PMB apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.