Președintele Slovaciei, Zuzana Caputova, a anunțat că guvernul va fi format de președintele partidului care va câștiga alegerile parlamentare. Partidul fostului premier Robert Fico a obţinut 23,3% dintre voturile expirmate şi a devansat Partidul Slovacia Progresistă (PS), susţinut de 17,03% dintre alegători, după numărarea a 99,43% dintre buletinele de vot.

Partidul lui Robert Fico a câștigat alegerile parlamentare

Slovacia, țară cu o populație de 5,4 milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene și NATO, și-a desemnat reprezentanții în urma alegerilor parlamentare. Partidul lui Robert Fico a câștigat alegerile parlamentare, dar analiștii se tem că apropierea acesutuia de Rusia ar pune în pericol parcursul țării la nivel european. În timpul campaniei electorale, Robert Fico, fostul premier pro-rus al Slovaciei, a atacat atât Uniunea Europeană, NATO și minoritățile sexuale. Campania electorală agitată, a fost marcată de o importantă dezinformare în mediul online. Tot în campania electorală, partidul populist SMER-SD a promis că va opri ajutorul acrodat Ucrainei dacă va câștiga alegerile.

În urma alegerilor parlamentare, SMER-SD a câștigat alegerile cu 23,3% dintre voturile expirmate. Partidul Slovacia Progresistă (PS) a obținut puțin peste 17,03% dintre voturile alegătorilor. Preşedinta slovacă Zuzana Caputova declara că va însărcina să formeze viitorul Guvern pe şeful partidului care învinge în alegeri, indiferent de „preferinţa sa personală” în calitate de fostă membră a PS.

Vorbind după victoria sa, Fico a spus că „va face tot ce îi stă în putere pentru a demara discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina.

Pro-rusul Robert Fico ar putea fi desemnat să formeze guvernul Slovaciei

Partidul lui Robert Fico a câștigat alegerile, dar pentru a forma Guvernul are nevoie de ajutorul partidelor mici pentru a forma o coaliție majoritară. Noul Guvern îl va înlocui pe cel al coaliţiei de centru-dreapta, aflat la putere din 2020. Guvern care a fost schimbat de trei ori în trei ani, dar care a furnizat ajutor militar şi umanitar Ucrainei.

Coaliția condusă de Robert Fico ar putea fi formată din partidele Hlas-SD (15,43%), condus de Peter Pellegrini, un fost preşedinte al Smer-SD şi sucesorul lui Robert Fico în postul de şef al Guvernului, în 2018. Un alt partid de centru care ar putea adera la coaliție este Olano (9,34%), dar și Mişcarea Creştin-Democrată (KDH, 7,14%), Libertate şi Solidaritate (SaS, libéral, 5,64%) şi Partidul Naţional Slovac (SNS, 5,8%).

Hlas-SD a apărut în 2020, în urma unei scindări a Smer, la doi ani după plecarea lui Robert Fico din postul de premier în urma asasinării jurnalistutlui de investigaţie Jan Kuciak şi a logodnicei acestuia.

Guvernul condus de SMER – SD ar putea avea consecințe grave pentru regiune

Un guvern condus de SMER – SD ar putea avea consecințe grave pentru regiune. Slovacia s-a numărat printre puținele țări europene care sprijină sancțiunile dure ale UE împotriva Rusiei. Totodată, a donat Ucrainei o cantitate mare de echipament militar. Dar toate acestea se vor schimba cel mai probabil în timpul noului guvern condus de Robert Fico. Liderul partidului SMER – SD i-a acuzat pe „naziștii și fasciștii ucraineni” că l-au provocat pe președintele rus Vladimir Putin să lanseze invazia. Aceasta este narațiunea falsă pe care Putin a folosit-o pentru a-și justifica invazia.

În timp ce era în opoziție, Fico a devenit un aliat apropiat al prim-ministrului Ungariei Victor Orban. Mai ales când a fost vorba de critici la adresa Uniunii Europene. Există speculații că, dacă se întoarce la putere, Fico și Orban s-ar putea asocia și ar putea crea obstacole pentru Bruxelles. Dacă partidul de guvernământ Lege și Justiție din Polonia reușește să câștige un al treilea mandat la alegerile parlamentare poloneze de luna viitoare, acest bloc ar putea pune grave probleme UE, dar ar deveni și mai puternic.

Robert Fico a fost prim-ministrul Slovaciei timp de mai bine de un deceniu. Mai întâi între 2006 și 2010 și apoi din nou din 2012 până în 2018. În martie 2018 a fost forțat să demisioneze în urma protestelor generate de uciderea jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová. Jan Kuciak a scris despre corupția în rândul elitei țării, inclusiv a persoanelor conectate direct cu Fico și partidul său SMER.

Articolul Partidul lui Robert Fico a câștigat alegerile parlamentare în Slovacia. Un guvern condus de SMER – SD ar putea avea consecințe grave pentru regiune apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Tot mai activ pe scena românească, Mircea Geoană pare că își pregătește campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2024. Principalul său contracandidat ar putea fi generalul Nicolae Ciucă, actualul premier și președinte al PNL.

Mircea Geoană: „Suntem campioni mondiali în discontinuitatea strategiilor”

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, este responsabil de segmentul de inovare al Alianței Nord-Atlantice. El a transmis un mesaj video participanților la dezbaterea „Creşterea ecosistemului de inovaţie în sănătate în România – provocări şi soluţii”, eveniment organizat de Comisia de Apărare din Senat. Acesta le-a transmis participanților că trebuie să terminăm cu „politica pământului pârjolit”. Mai ales atunci când schimbăm guverne şi lideri.

„Suntem campioni mondiali în discontinuitatea strategiilor. La numărul de strategii pe centimetru pătrat şi, din păcate, printre ultimii, la implementarea acestora. Ideile bune, ca şi inovarea nu sunt apanajul unui grup îngust şi efemer de lideri. Ele se construiesc în timp, într-o ştafetă a cunoaşterii, a inteligenţei colective şi a împărtăşirii unui destin comun. Degeaba ne realizăm individual, dacă eşuăm colectiv. Lucrul împreună este începutul unui răspuns coerent la problema inovării în sănătate, economie, la modul în care administrăm ţara şi punem inovarea în centrul dezvoltării societăţii umane”, a transmis Mircea Geoană.  

Relația dintre sectorul public, privat și academic este esențială

Mircea Geoană susține că „primul ingredient” al inovării este acela de a genera şi cultiva „un mindset permanent de inovare” pentru toţi actorii din societate.

„Inovarea nu este doar menirea cercetătorilor, oamenilor de ştiinţă, a celor din universităţi şi centre de cercetare. A inova înseamnă a educa şi promova o cultură a experimentării, în care eşecul nu este un stimul, ci un pas necesar în atingerea succesului. Un al doilea ingredient este crearea unui ecosistem al inovării, în care tripla elice a relaţiei dintre sectorul public, privat şi academic este esenţial. Un parteneriat strategic între sectorul public, privat şi academic este indispensabil. Salut ideea creării unui hub al inovaţiei medicale alături de universităţi din Israel şi SUA. Al treilea ingredient este resursa umană. Mă bucur să văd împreună universităţi tehnice şi cele de medicină! Pentru că bioingineria şi biotehnologia sunt două faţete ale aceleiaşi monede”, a mai declarat Mircea Geoană.

El a mai menționat că OMS anticipează o lipsă de personal la nivel global de 15 milioane de cadre medicale până în 2030. Creşterea salariului în domeniul medical a reprezentat o condiţie necesară! Dar nu suficientă pentru a asigura că resursa umană rămâne în ţară.

Mircea Geoană: „controlul viitoarei ere biodigitale devine din ce în ce mai clar”

Repatrierea românilor din diaspora nu este posibilă întotdeana, dar Mircea Geoană îndeamnă la o colaborare cu aceștia. În plus, pe lângă cele trei ingrediente invocate anterior, el a spus că este nevoie de resursa materială şi financiară. Mai ales pentru ţările cu economii şubrede.

„Trebuie să creăm condiţii ca sectorul privat să investească mai mult în cercetare, dezvoltare şi inovare. Al cincilea ingredient este crearea capacităţii de anticipare la nivelul instituţiilor publice, academice şi civice. Ne îndreptăm cu paşi repezi către o eră biodigitală. Convergenţa între sistemele biologice şi tehnologiei digitale reprezintă cea mai importantă revoluţie la nivelul istoriei umanităţii”, a declarat Mircea Geoană.

Revoluția biodigitală va influenţa în mod dramatic economia, societatea, în primul rând zona sănătăţii, alimentaţiei, a protecţiei mediului, a industriei, ca şi a securităţii. „Această transformare este extrem de importantă, iar controlul viitoarei ere biodigitale devine din ce în ce mai clar. Dacă ar fi să dăm un sfat în domeniul medicinei, aş spune digitalizaţi, inovaţi şi, mai ales, nu vă daţi bătuţi pentru că îndrăzneala este atributul liderilor, iar frica este moartea creativităţii”, a mai spus Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.

Articolul Mircea Geoană pledează pentru abandonarea „politicii pământului pârjolit” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Spionii ruși la NATO

Pe 6 octombrie 2021, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să retragă acreditarea a opt diplomați ruși. Ei erau acreditați la Misiunea permanentă a Rusiei la NATO. Cei opt diplomați au fost suspectați că lucrează sub acoperire diplomatică ca ofițeri de informații.

Ministerul rus de Externe, condus de Sergei Lavrov, a anunțat că, oficial, componența Misiunii de la Bruxelles a fost redusă unilateral de două ori înainte, in 2015 și 2018. Pe 1 aprilie 2014, NATO a luat măsura de a suspenda aproape toate formele de cooperare civilă și militară cu Rusia.

„Accesul diplomaților noștri la sediul NATO și legăturile lor cu secretariatul internațional s-au redus dramatic. Contactele militare au fost, de asemenea, suspendate. ”, a anunțat Ministerul de Externe al Rusiei.

Relațiile diplomatice dintre NATO și Rusia sunt în declin continuu de ani de zile, în special de la invazia și anexarea Crimeei din 2014. În ianuarie 2018, Rusia a decis să îl numească pe Alexander Grushko, ambsadorul de la NATO, în funcția de adjunct la Ministerul de Externe rus. De atunci nu a fost trimis nici un alt înlocuitor.

Rusia acuză NATO de „acțiuni neprietenoase”

Ministerul a transmis că ambasadorul Rusiei în Belgia, Alexander Tokovinin, a fost autorizat să acționeze ca un contact de urgență. Rusia a transmis alianței militare că ar putea desemna în mod similar un ambasador dintr-una dintre țările sale aliate.

În comunicatul de presă, Ministerul rus de Externe a acuzat NATO de „acțiuni neprietenoase”. Totodată, acuză NATO și de creșterea artificială a tensiunilor cu Moscova pentru a consolida unitatea internă a alianței. Motive pentru care Rusia și-a suspendat misiunea diplomatică la NATO.

„Nu sunt interesați de un dialog egal și de un efort comun pentru a detensiona tensiunile politico-militare”, a spus ministerul despre aliații NATO. 

„Linia alianței față de țara noastră devine din ce în ce mai agresivă. „Amenințarea rusă” este umflată. Inclusiv pentru a consolida unitatea internă a alianței, pentru a crea apariția „relevanței” acesteia în condițiile geopolitice moderne.”

Pe lângă suspendarea operațiunilor biroului de legătură NATO de la Moscova, ministerul a spus că acreditările tuturor angajaților biroului au fost revocate de la 1 noiembrie.

Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO, a declarat pentru Politico că: „am luat act de comentariile ministrului Lavrov pentru mass-media, însă nu am primit nicio comunicare oficială cu privire la problemele pe care le-a ridicat”.

Articolul Rusia și-a suspendat misiunea diplomatică la NATO apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a acordat un interviu ziarului britanic Telegraph în care a avertizat că planul Uniunii Europene care prevede înființarea unei armate proprii ar putea să se suprapună cu NATO.  

Uniunea Europeană urmează să propună până la sfârșitul acestui an un document strategic care prevede înființarea unei forte rapide de intervenție formată din câțiva mii de soldați din statele membre. Cererile pentru o capacitate militară europeană autonomă au crescut în ultimele săptămâni după ce decizia SUA de a ieși din Afganistan a dus la recucerirea de către talibani a controlului asupra statului.

Jens Stoltenberg a spus că „propunerile specifice” privind o astfel de forță europeană nu au fost discutate în NATO și el „nu a văzut niciun detaliu”.

„Salut eforturile europene în domeniul apărării, dar acest lucru nu poate înlocui niciodată NATO și trebuie să ne asigurăm că Europa și America de Nord se unesc”, a declarat Stoltenberg ziarului Telegraph. 

„Orice încercare de a slăbi legătura dintre America de Nord și Europa nu numai că va slăbi NATO, ci va împărți Europa”, a avetizat sec Jens Stoltenberg.

Armata UE

În ciuda disensiunilor frecvente, UE a luat o serie de măsuri în ultimii ani pentru a-și consolida poziția militară. Uniunea Europeană, în anul 2017, a lansat oficial pactul militar cunoscut sub numele Structura de Cooperare Permanentă sau PESCO. Acest pact vizează cooperarea între statele membre pe diverse proiecte de cercetare și dezvoltare militară. PESCO are în dezvoltare 46 de proiecte, dar multe se confruntă cu întârzieri semnificative , ridicând întrebări cu privire la eficacitatea acestuia. 

De asemenea, UE alocă o sumă tot mai mare de bani pentru eforturile militare de colaborare. Pentru 2021-2027, blocul a alocat opt miliarde de euro pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării comune.

La începutul acestui an, 14 țări din UE, inclusiv Germania și Franța, s-au unit pentru a reînvia ideea, sugerând acum formarea unei brigăzi de 5.000 de militari.

Miniștrii Apărării din UE au discutat deja despre înființarea unei armate europene. O primă versiune a unui proiect în acest sens va fi finalizată până în noiembrie  2021. Versiunea finală va fi gata la începutul anului 2022. Se preconizează că inițial se va înființa o forță de intervenție rapidă.  

Armata UE este „un lucru care trebuie să se întâmple”, a declarat Giorgio Mulè, subsecretarul italian al apărării. Pentru el, „un grup de națiuni” compus din țările fondatoare ale UE – Germania, Franța, Italia, Olanda, Belgia și Luxemburg – ar trebui să facă primii pași.

Articolul Jens Stoltenberg: Planurile de apărare ale UE „nu pot înlocui niciodată” NATO apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a convocat o celulă de criză pentru sprijinirea și acordarea de asistență românilor pe teritoriul afgan. Forțele Aeriene Române au anunțat că vor executa o misiune de urgență pentru repatrierea cetățenilor român aflați pe aeroportul din Kabul, din Afganistan.

„O aeronavă C-130 Hercules a Forţelor Aeriene Române a decolat marți, 17 august, pentru a efectua o misiune de urgență având drept scop evacuarea cetățenilor români din Afganistan. La bordul aeronavei se află, pentru protecție, o echipă a Forțelor pentru Operații Speciale din Armata României”, potrivit Forțelor Aeriene Române.

Misiunea se efectuează la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, ca urmare a deteriorării situației de securitate din Afganistan. La scurt timp după ce aeronava militară a decolat, premierul Florin Cîțu a anunțat într-o conferință de presă că pe Aeroportul din Kabul se află 27 de români care urmează să fie evacuați.

„În acest moment sunt 27 de cetăţeni români pe aeroportul internaţional din Kabul şi urmează să fie evacuaţi cu o aeronavă a Forţelor Aeriene Române care a plecat astăzi spre Afganistan. Se fac, de asemenea, demersuri pentru recuperarea altor conaţionali aflaţi la o fostă bază militară americană”, a declarat Cîţu, la Palatul Victoria.

Românii preluați de avioanele NATO

În timp ce autoritățile de la București analizau situația din Afganistan, două grupuri de români care lucrau pe aeroportul din Kabul și pentru misiunea ONU au fost îmbarcați în avioane ale țărilor membre NATO. Un grup de opt persoane a fost dus pe Aeroportul din Dubai. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că este pregătit să trimită un avion C-27 J Spartan pentru repatrierea românilor evacuați deja din Afganistan.

Articolul România a trimis un avion militar pentru repatrierea românilor din Afganistan apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.