Ulterior, la viralizarea melodiei Madea in Romania au contribuit fotbaliștii echipei Internazionale Milano, care au sărbătorit în vestiar câștigarea campionatului din Italia. Cum a ajuns maneaua în vestiarul echipei Inter Milano? Fotbalistul turc Hakan Calhanoglu de la Inter Milano a dat drumul la melodie în vestiarul echipei. Au urmat apoi fotbaliștii de la FCSB să încingă un dans pe melodia lui Ionuț Cercel.

Viralizată într-un timp scurt, maneaua Made in Romania a ajuns pe locul 21 la nivel mondial pe platforma Shazam. Acum se află pe locul 27.

Cum a ajuns virală maneaua Made in Romania?

Manelistul Ionuț Cercel a lansat în anul 2008 maneaua Made in Romania. De atunci a tot fost cântată pe la diverse evenimente, iar pe Youtube avea câteva milioane de vizualizări. Referenul melodiei este copiat după melodia „Mr. Originality”, o creație a lui Smiley și Marius Moga. Ulterior, celebra cântăreață Loredana Groza a primit acordul lui Marius Moga pentru a adapta versurile melodiei. De la Loredana Groza a fost preluată și adaptată melodia Made in Romania.

A venit rândul fraților Kalin care au dat trendul cu refrenul „Yali, yali” în sufrageria lor din Turcia. „Când am auzit partea din melodie cu Yali, Yali, am început să dăm din cap. I-am spus apoi lui Kadîr: hai să facem un dans pe melodia asta. Încercam să facem un dans și totul a durat aproape o oră”, a povestit Berdan Kalin, fratele mai mare al lui Kadîr Kalin, citat de euronews.ro.

Tot ei au mai spus că maneaua Made in Romania te prinde, îți rămâne în minte. „Nu știam ce înseamnă versurile, dar am întrebat apelat la prieteni din România să aflăm. Ne-au spus că este despre România, nu contează de unde vii, suntem cu toții făcuți în România”, au spus frații Kalin.

Inter Milano a sărbătorit cu Made in Romania

Trendul dat de frații Kalin a ajuns și în vestiarul echipei de fotbal Internazionale Milano. Fotbalistul Hakan Calhanoglu a dat startul petrecerii în vestiarul echipei Internazionale Milano la scurt timp după ce echipa a câștigat titlul în Seria A. A urmat o petrecere pe cinste la care au participat și cântat toți fotbaliștii din vestiarul italienilor. Viralizată rapid în mediul online de fanii Internazionale Milano și iubitorii de manele, melodia a ajuns din nou în top.

O altă echipă care a sărbătorit câștigarea titlului pe maneaua Made in Romania este FCSB. Echipa de fotbal a lui Gigi Becali care a reușit să câștige cel de-al 27 de titlu de campioni ai României.

Maneaua Made in Romania se poate auzi acum în magazinele din Londra, la petrecerile celebre de plaje de fițe. Dar și în capitala Belgiei. Mai mult, este numărul unul în trend în Emiratele Arabe Unite. Febra acestei melodii a cuprins chiar și plajele din Egipt.

Manelistul Ionuț Cercel, mulțumiri pentru Inter Milano

Manelistul Ionuț Cercel a ținut să le mulțumească tuturor celor care au viralizat melodia. „Țin să mulțumesc pentru tot ce se întâmplă cu melodia Made in Romania. Am cântat-o în urmă cu 17-18 ani. E o mare bucurie în suflet pentru că știu cât de mare este această echipă Internazionale Milano.” Ionuț Cercel este fiul celebrului lăutar Petrică Cercel. În prezent, cele două clipuri oficiale de pe YouTube ale melodiei Made in Romania adună peste 100 de milioane de vizualizări.

Marius Moga spunea în 2008 că îi este indiferent că melodia lui a fost plagiată. „Mi-e indiferent. Nu mi s-a cerut voie, dar nu am ce să le fac. M-aș fi supărat dacă vreun coleg din pop-dance ar fi plagiat o compoziție de-a mea”, spunea Marius Moga.

Articolul Maneaua Made in Romania, cântată de manelistul Ionuț Cercel, virală la nivel mondial apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

În urmă cu 53 de ani, președintele Nicolae Ceaușescu a aprobat achiziționarea a șase avioane turborectoare de tipul BAC-111 de la compania englezească British Aircraft Corporation – BAC, considerate la aceea vreme avioane europene „cu cel mai mare succes comercial”. Achiziția era grevată de un acord prin care firma BAC se obliga să construiască în România, în cooperare, alte două tipuri de avioane.  

Totodată, membrii Comitetului Executiv au fost de acord „să se ducă discuţii neoficiale pentru ob­ţi­ne­rea licenţelor de fabricaţie în Ro­mâ­nia a unui tip de avion cu reacţie pen­tru dotarea forţelor aeriene militare”.

Avionul prezidențial a fost vândut la licitație

Avionul ROMBAC 1-11, cu numărul de înmatriculare YR-BRE, a fost avion prezidențial între 1986 și 1989. Casa de licitații Artmark l-a scos la vânzare în urma lichidării patrimoniului fostei întreprinderi de stat Romavia.

„Datorită extremei sale rarități și însemnătății pentru istoria tehnică a României, avionul a fost clasat în patrimoniul cultural național mobil, categoria tezaur, prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2609/11.02.2021, beneficiind de regimul legal special prevăzut de Legea nr. 182/2000 pentru protejarea patrimoniului cultural național mobil. Vânzarea are caracter de lichidare, avionul fiind pus în licitație în cadrul lichidării patrimoniale a fostei întreprinderi de stat Romavia”, se menționa pe site-ul Artmark.

Prețul de pornire al licitației a fost de 25.000 de euro și a fost achiziționat de americanul Brian Hyndman. Ulterior, americanul Brian Hyndman a cedat aeronaval în mod gratuit, sub forma unui contract de sponsorizare, Muzeului Național al Aviației Române.

Ministerul Apărării Naționale a transmis public că „având în vedere că avionul, clasat ca bun cultural mobil de tezaur naţional de Ministerul Culturii, nu poate deveni operațional, Statul Major al Forţelor Aeriene va asigura măsurile necesare în vederea preluării, întreţinerii şi conservării aeronavei. Ceremonia de predare-primire care a avut loc în Baza 90 Transport Aerian.

Made in Romania

Avionul prezidențial a fost construit în 1986 la Întreprinderea de Avioane București, actuala Romaero, după licența avionului englez mediu curier BAC 1-11⁠, avion proiectat la începutul anilor ’60 și produs între anii 1963-1982 de compania British Aircraft Corporation.

Acesta are o lungime de 32,61 m; LA (lățimea fuselajului): 3,2 m; LA (anvergura aripilor): 28,5 m; l: 7,47 m; G (fără încărcătură): 27,4 t; G (maximă acceptată la decolare – pasageri, marfă, combustibil): 47,4 t motorizare: două turboventilatoare cu dublu flux Rolls-Royce Spey Mk 512-14DW capabile de o forță de împingere de 6.000 kgf, greutate maximă: 47.400 kgf, viteza maximă cu 119 pasageri: 870 km/h, autonomia: 3.500 km.

Întreprinderea de Avioane București a finalizat primul avion ROMBAC 1-11, cu numărul de înregistrare YR-BRA, în luna august 1982 și a fost prezentat presei și oficialităților române la 27 august 1982. Primul zbor oficial de prezentare al acestui avion în fața conducerii statului a fost executat la 20 septembrie 1982, pe aeroportul Băneasa. Zborul inaugural cu pasageri al avionului ROMBAC 1-11 a avut loc la 28 ianuarie 1983, pe ruta București-Timișoara, iar prima cursă externă a acestui aparat fiind efectuată la 23 martie 1983 pe ruta București-Londra. Înainte de 1989, Întreprinderea de Avioane București a construit 9 aparate de acest tip, fiind singurul avion comercial cu reacție din Europa comunistă, cu excepția URSS.

Ceaușescu a cumpărat avioane pentru TAROM

România, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, a început negocieril pentru achiziția de avioane turboreactoare din Marea Britanie, de la compania British Aircraft Corporation – BAC, în anul 1967.

Un an mai târziu, la 15 februarie 1968, Nicolae Ceau­şescu a discutat şi aprobat în şedinţa Co­mitetului Executiv al CC al PCR „achi­ziţionarea din Anglia, până în anul 1970, a şase avioane turboreactoare de tipul BAC-111; încheierea acordului cu firma BAC pentru construi­rea în România, în cooperare, a avi­o­nu­lui de tip «Islander» (6-10 locuri) şi a avionului (turbopropulsor, cu două motoare – n.red.) de tip BAC 201 (30-50 locuri)”. Totodată, membrii Comitetului Executiv au fost de acord „să se ducă discuţii neoficiale pentru ob­ţi­ne­rea licenţelor de fabricaţie în Ro­mâ­nia a unui tip de avion cu reacţie pen­tru dotarea forţelor aeriene militare”, menționează dr. Petre Opriș într-un articol publicat în Jurnalul Național.

În acelaşi timp, compania BAC s-a angajat să comande la firma „Britten-Norman” 215 avioane bimotoare „Islander BN-2”, cu 9 locuri. Acestea urmau să fie asamblate în România, iar vânzarea lor pe alte pieţe era asi­gurată de partea engleză timp de cinci-şase ani între1968-1973.

Primele zboruri pentru TAROM

Primul zbor al unui avion BAC 1-11 destinat companiei TAROM, din seria 424 EU, a avut loc la 23 ianuarie 1968. Acesta avea două motoare Rolls-Royce Spey 25 Mk. 511 şi a fost livrat companiei TAROM la 14 iunie 1968, fiind înmatriculat YR-BCA. Următoarele cinci avioane BAC 1-11 din aceeaşi serie au fost recepţionate de autorităţile române până la sfârşitul anului 1969.

În perioada 1972-1982, firma brita­nică a realizat încă 35 de avioane BAC 1-11, cele mai multe fiind cumpărate de compania TAROM în anul 1975. Cele cinci aparate din seria 525 FT au fost livrate în anul 1977. Ulterior, România a cumpărat încă 2 avioane din seria 525 FT şi unul din seria 487 GK (versiune cargo), compania TAROM primindu-le în 1981-1982. Până în anul 1983 au fost realizate în uzinele din Marea Britanie 235 de aparate, după care producţia a încetat.

Ideea lui Nicolae Ceauşescu de a dezvolta industria românească de aviaţie s-a conturat în anii ’70 în mod exponenţial. Astfel, în 1975 a fost înfiinţată întreprinderea „Turbomecanica” din Bucureşti pentru fabricarea sub licenţă a motoarelor Rolls Royce Viper (Mk 632 şi 633), necesare avioanelor IAR-93 B, precum şi a motoarelor Turmo IV C pentru elicopterele IAR-330 „Puma”. În 1980 a demarat programul de realizare a motoarelor Rolls Royce Spey 512-14 DW pentru avioanele ROMBAC 1-11 (BAC 1-11 seria 500), iar din 1987 au început livrările de motoare Rolls Royce Viper Mk 632-41 pentru aparatele de şcoală IAR-99.

Accidente aviatice

La 7 decembrie 1970, primul avion BAC 1-11 care a intrat în dotarea companiei TAROM (YR-BCA) s-a prăbuşit din cauza vizibilităţii reduse în apro­pi­e­rea aeroportului Mihail Ko­găl­ni­ceanu, în cursul manevrelor de aterizare. Aparatul efectua curse regulate între România şi Israel. Avionul a decolat de pe aeroportul Lod, de lângă Tel-Aviv, şi s-a îndreptat spre Bu­cu­reşti cu 20 de pasageri la bord şi 7 membri ai echipajului. Din cauza con­di­ţi­ilor meteorologice nefavorabile (ceaţă), piloţii aparatului nu au pri­mit aprobarea de aterizare pe aeroporturile Otopeni şi Băneasa şi au fost redirecţionaţi spre aeroportul de lângă Constanţa. În accidentul respectiv şi-au pierdut viaţa 15 pasageri şi trei membri ai echipajului.

Alte două accidente în care au fost implicate aparate BAC 1-11 din dotarea companiei TAROM au avut loc la 30 decembrie 1995 (YR-BCO) şi 7 iunie 1997 (YR-BCM), fără să se soldeze cu pierderi de vieţi omeneşti. În primul caz, aparatul (din seria 525 FT) asigura curse regulate între Bucureşti-Oto­peni şi Istanbul. Accidentul s-a produs la aterizarea pe aeroportul „Kemal Atatürk” din Istanbul, în condiţii meteorologice nefavorabile (lapoviţă şi vânt puternic). În al doilea caz, avionul implicat într-un accident (aparatul era tot din seria 525 FT) asi­gu­ra curse regulate între Bucureşti-Oto­peni şi capitala Suediei. Accidentul s-a produs la aterizarea pe Aeroportul Arlanda, de lângă Stockholm.

Articolul Avionul prezidențial al lui Ceaușescu, donat Muzeului Național al Aviației apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.