Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a precizat vineri că Ucraina nu va fi invitată să adere la Alianță la Summitul de la Vilnius.

Ucraina a fost invadată de Rusia în urmă cu 480 de zile. Hanna Maliar, ministru adjunct al apărării din Ucraina, a declarat că „dacă în prima săptămână epicentrul a fost în est, acum vedem că luptele se deplasează spre sud și că zonele cele mai active sunt Berdiansk și Mariupol”. Un mic sat din regiunea Harkov a fost atacat cu rachete de Rusia, în urma căruia au fost ucise patru persoane.

Aderarea Ucrainei la NATO nu va fi „ușurată” de SUA

Aderarea Ucrainei la NATO nu va fi „ușurată” de președintele american Joe Biden sau de administrația SUA. Întrebat în Philadelphia dacă va facilita drumul Ucrainei spre Alianța Nord Atlantice, președintele Joe Biden a dat un răspuns negativ. Acesta susține că Ucraina trebuie ră respecte aceleași standarde de aderare ca statele membre. Statele aspirante la statutul de membru NATO trebuie să fie mai întâi invitate. Apoi trebuie să urmeze o serie de pași obligatorii.

Planul de Acțiune pentru Aderare (MAP) se realizează pe baza diaogului asupra problemelor privind aderarea și nu constituie o lista de criterii de aderare, fiind destinat să înglobeze chestiunile pe care țările candidate au declarat că doresc să le abordeze. Statele aspirante vor înainta programe naționale anuale în care se stabilesc obiectivele pregătirii, cu date specifice. Dezbaterile privind desfășurarea programelor vor avea loc sub forma întrunirilor anuale 19+1 de evaluare, sub auspiciile Consiliului. O agenție informativă va asigura coordonarea asistentei oferite de NATO și de statele membre în domeniul militar. Rezultatele monitorizării progreselor înregistrate în domeniul programelor naționale, vor constitui subiectul unui raport întocmit anual de Alianță.

Țările candidate trebuie să îndeplinească o serie de condiții generale. De exemplu, să-și rezolve pe cale pașnica eventualele dispute cu alte state. Să-și manifeste atașamentul față de principiul primatului dreptului și cel al drepturilor omului. O altă condiție prevede să-și rezolve problemele etnice sau cele teritoriale de ordin extern, inclusiv revendicările iredentiste sau litigiile jurisdicționale în conformitate cu principiile OSCE. Mai mult, trebuie să stabilească un control democratic și civil al forțelor lor armate. Acestea sunt doar o parte dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un stat asiprant la aderarea NATO.

Ucraina nu va fi invitată să adere la NATO la Summit-ul de la Vilnius

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a spus că aderarea Ucrainei la NATO nu va fi posibilă atâta timp cât războiul continuă. „Cred că toată lumea și-a dat seama că a deveni membru NATO în mijlocul unui război nu este pe agendă”, a spus el la un eveniment organizat de German Marshall Fund la Bruxelles.

La Summitul NATO de la Vilnius, din perioada 11-12 iulie, Ucrainei nu i se va oferi un orizont de timp până la care să se poată alătura Alianței. Însă, președintele Volodimir Zelenski va participa în persoană la summitul din iulie. În ultimele luni, președintele Zelenski a încercat să obțină „garanții de securitate” din partea alianței celor 31 de state membre sub pretextul de a preveni orice alt atac viitor din partea Rusiei.  

Aliaţii NATO beneficiază de o garanţie de securitate colectivă, aşa-numitul Articol 5 din Tratatul fondator de la Washington. Articolul 5 prevede că un atac asupra unuia dintre ei ar fi considerat un atac asupra tuturor.

Ucraina a solicitat să adere la NATO. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, toţi cei 31 de membri actuali ar trebui să fie de acord. Majoritatea aliaţilor se opun primirii Ucrainei într-un moment în care războiul face ravagii.

Articolul Aderarea Ucrainei la NATO nu va fi favorizată de președintele american Joe Biden apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Spionii ruși la NATO

Pe 6 octombrie 2021, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să retragă acreditarea a opt diplomați ruși. Ei erau acreditați la Misiunea permanentă a Rusiei la NATO. Cei opt diplomați au fost suspectați că lucrează sub acoperire diplomatică ca ofițeri de informații.

Ministerul rus de Externe, condus de Sergei Lavrov, a anunțat că, oficial, componența Misiunii de la Bruxelles a fost redusă unilateral de două ori înainte, in 2015 și 2018. Pe 1 aprilie 2014, NATO a luat măsura de a suspenda aproape toate formele de cooperare civilă și militară cu Rusia.

„Accesul diplomaților noștri la sediul NATO și legăturile lor cu secretariatul internațional s-au redus dramatic. Contactele militare au fost, de asemenea, suspendate. ”, a anunțat Ministerul de Externe al Rusiei.

Relațiile diplomatice dintre NATO și Rusia sunt în declin continuu de ani de zile, în special de la invazia și anexarea Crimeei din 2014. În ianuarie 2018, Rusia a decis să îl numească pe Alexander Grushko, ambsadorul de la NATO, în funcția de adjunct la Ministerul de Externe rus. De atunci nu a fost trimis nici un alt înlocuitor.

Rusia acuză NATO de „acțiuni neprietenoase”

Ministerul a transmis că ambasadorul Rusiei în Belgia, Alexander Tokovinin, a fost autorizat să acționeze ca un contact de urgență. Rusia a transmis alianței militare că ar putea desemna în mod similar un ambasador dintr-una dintre țările sale aliate.

În comunicatul de presă, Ministerul rus de Externe a acuzat NATO de „acțiuni neprietenoase”. Totodată, acuză NATO și de creșterea artificială a tensiunilor cu Moscova pentru a consolida unitatea internă a alianței. Motive pentru care Rusia și-a suspendat misiunea diplomatică la NATO.

„Nu sunt interesați de un dialog egal și de un efort comun pentru a detensiona tensiunile politico-militare”, a spus ministerul despre aliații NATO. 

„Linia alianței față de țara noastră devine din ce în ce mai agresivă. „Amenințarea rusă” este umflată. Inclusiv pentru a consolida unitatea internă a alianței, pentru a crea apariția „relevanței” acesteia în condițiile geopolitice moderne.”

Pe lângă suspendarea operațiunilor biroului de legătură NATO de la Moscova, ministerul a spus că acreditările tuturor angajaților biroului au fost revocate de la 1 noiembrie.

Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO, a declarat pentru Politico că: „am luat act de comentariile ministrului Lavrov pentru mass-media, însă nu am primit nicio comunicare oficială cu privire la problemele pe care le-a ridicat”.

Articolul Rusia și-a suspendat misiunea diplomatică la NATO apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a acordat un interviu ziarului britanic Telegraph în care a avertizat că planul Uniunii Europene care prevede înființarea unei armate proprii ar putea să se suprapună cu NATO.  

Uniunea Europeană urmează să propună până la sfârșitul acestui an un document strategic care prevede înființarea unei forte rapide de intervenție formată din câțiva mii de soldați din statele membre. Cererile pentru o capacitate militară europeană autonomă au crescut în ultimele săptămâni după ce decizia SUA de a ieși din Afganistan a dus la recucerirea de către talibani a controlului asupra statului.

Jens Stoltenberg a spus că „propunerile specifice” privind o astfel de forță europeană nu au fost discutate în NATO și el „nu a văzut niciun detaliu”.

„Salut eforturile europene în domeniul apărării, dar acest lucru nu poate înlocui niciodată NATO și trebuie să ne asigurăm că Europa și America de Nord se unesc”, a declarat Stoltenberg ziarului Telegraph. 

„Orice încercare de a slăbi legătura dintre America de Nord și Europa nu numai că va slăbi NATO, ci va împărți Europa”, a avetizat sec Jens Stoltenberg.

Armata UE

În ciuda disensiunilor frecvente, UE a luat o serie de măsuri în ultimii ani pentru a-și consolida poziția militară. Uniunea Europeană, în anul 2017, a lansat oficial pactul militar cunoscut sub numele Structura de Cooperare Permanentă sau PESCO. Acest pact vizează cooperarea între statele membre pe diverse proiecte de cercetare și dezvoltare militară. PESCO are în dezvoltare 46 de proiecte, dar multe se confruntă cu întârzieri semnificative , ridicând întrebări cu privire la eficacitatea acestuia. 

De asemenea, UE alocă o sumă tot mai mare de bani pentru eforturile militare de colaborare. Pentru 2021-2027, blocul a alocat opt miliarde de euro pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării comune.

La începutul acestui an, 14 țări din UE, inclusiv Germania și Franța, s-au unit pentru a reînvia ideea, sugerând acum formarea unei brigăzi de 5.000 de militari.

Miniștrii Apărării din UE au discutat deja despre înființarea unei armate europene. O primă versiune a unui proiect în acest sens va fi finalizată până în noiembrie  2021. Versiunea finală va fi gata la începutul anului 2022. Se preconizează că inițial se va înființa o forță de intervenție rapidă.  

Armata UE este „un lucru care trebuie să se întâmple”, a declarat Giorgio Mulè, subsecretarul italian al apărării. Pentru el, „un grup de națiuni” compus din țările fondatoare ale UE – Germania, Franța, Italia, Olanda, Belgia și Luxemburg – ar trebui să facă primii pași.

Articolul Jens Stoltenberg: Planurile de apărare ale UE „nu pot înlocui niciodată” NATO apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.