Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, a dat vina pentru haosul din visteria statului pe liberalul Florin Cîțu, fost ministru de Finanțe și premier al României, despre care a spus că a amanetat viitorul țării. Însă, la fel ca și predecesorii săi, ministrul Adrian Câciu a îndatorat România cu 146,5 miliarde lei doar în anul 2022, dar la niște dobânzi mult mai mari față de media pieței. România avea în august 2023 o datorie guvernamentală de 736 miliarde lei, adică 48,9% din PIB, de două ori mai mare decât în anul 2019.

Fiecare român va plăti câte 400 de euro în plus pentru anul 2024

Fiecare român va plăti câte 400 de euro în anul 2024 pentru ca statul să poată plăti dobânzi de 39,6 miliarde lei. Însă, în anul 2025, valoarea dobânzilor pe care trebuie să plătească statul român se ridică la suma de 44,4 miliarde lei. Dacă împărțim întreaga sumă la o populație de 20 de milioane de cetățeni, rezultă că fiecare român va plăti alți 444 de euro. Până în prezent statul român a calculat că în anul 2026 va fi obligat să plătească alte dobânzi de 49,2 miliarde lei. În timp ce valoarea dobânzilor va ajunge în anul 2027 la peste 54 miliarde lei.

Marcel Ciolacu, premierul României, a participat la o conferință de presă la Buzău, acolo unde a fost întrebat dacă statul are bani pentru a plăti doar dobânzile aferente anului viitor. A reacționat la fel ca fiecare român atunci când i se amintește de datorii.

„De ce nu-l întrebaţi pe Cîţu? De ce nu aţi ţipat când a făcut datorii de 9,2% din PIB? Cumva consideraţi că acele datorii nu le plăteşte? Va veni vreun prim-ministru sau vreun preşedinte al României care să spună: nu vă supăraţi, eu nu am nicio treabă cu ce-au făcut ei. De ce n-a văzut România când un inconştient a dus ţara în această zonă? Iertaţi-mă că întreb şi eu. N-am nicio problemă, răspund la orice întrebare, dar ăsta este adevărul”, a tunat premierul nervos.

Cu toate acestea, spune Marcel Ciolacu, toate aceste datorii trebuiesc plătite. „Ne-am pregătit şi vom bugeta ca să nu intrăm, Doamne-fereşte, în incapacitate de plată, la buffer-ul care este acum şi la Banca Naţională şi la Ministerul de Finanţe, pentru că avem cel mai mare buffer”, a concluzionat șeful PSD.

Liberalul Florin Cîțu a îndatorat România cu 167,3 miliarde

Liberalul Florin Cîțu a fost numit ministru al Finanțelor la data de 4 noiembrie 2019 de premierul Ludovic Orban. La finalul anului 2019, datoria guvernamentală a României era de 373,6 miliarde lei, adică 35,3% din PIB. Ministerul de Finanțe arată că în cursul anului 2020, în mandatul de ministru al lui Florin Cîțu, statul român s-a împrumutat 91,4 miliarde lei de pe piața internă. Plus alte 12,8 miliarde euro și 3,3 miliarde dolari. În total: 167,3 miliarde lei. Calculele arată că liberalul Florin Cîțu a îndatorat țara cu peste 457 de milioane de lei pe zi. Adică, în jur de 19 milioane de lei în fiecare oră. Ceea ce înseamnă 5.290 lei în fiecare secundă, echivalentul a 1.102 euro pe secundă. #RomaniiTrebuieSaStie era haștagul folosit de Florin Cîțu atunci când se lăuda pe rețele sociale.

„La începutul anului am anunţat necesarul de finanţare pentru 2020, 87 de miliarde de lei. Acest necesar vine din două surse mari: deficitul bugetar, care înseamnă 3,6% din PIB plus ce vine din urmă. Să plătim datoriile contractate în urmă. Asta este jumătate, peste 40 de miliarde. Datorii ajunse la scadenţă, refinanţări de datorii şi dobânzi”, spunea Florin Cîțu la Digi24.

Liberalii Nazare și Vîlceanu, datorii de 118,4 miliarde lei

La data de 20 decembrie 2020, Florin Cîțu a ajuns premierul României. Locul său de la ministerul de Finanțe a fost luat de liberalul Alexandru Nazare. Acesta a stat în funcția de ministru până în iulie 2021. Interimatul la Finanțe a fost asigurat de premierul Florin Cîțu, apoi a predat ministerul prietenului și colegului său de partid, Dan Vîlceanu. Cel din urmă a condus ministerul în perioada 18 august 2021 – 25 noiembrie 2021.

În toată această perioadă, de la numirea lui Nazare până la sfârșitul mandatului lui Vîlceanu, liberalii au mai îndatorat țara cu alte 118,4 miliarde lei. Calculele arată că, în medie, cei doi liberali s-au împrumutat cu câte 325 milioane lei zilnic. 13,5 milioane lei pe oră sau 3.754 lei pe secundă, echivalentul a 766 de euro pe secundă.

Pesedistul Adrian Câciu a îndatorat România cu 146,5 miliarde în 2022

Începând cu 25 noiembrie 2021, la conducerea ministerului de Finanțe a ajuns pesedistul Adrian Câciu. În primele trei luni ale anului 2022 a ajuns să îndatoreze țara cu aproape 49 miliarde lei. Până la finalul anului contractase împrumuturi în cuantum de 146,5 miliarde lei. Toate aceste împrumuturi făcute în anul 2022 au fost luate cu dobânzi cuprinse între 5,37% și 9,3%. Însă Bulgaria, Polonia, Ungaria și Cehia s-a împrumutat pe tot parcusul anului 2022 cu dobânzi cuprinse între 0,57% și 4,71%.

În ianuarie 2023, pesedistul Adrian Câciu a împrumutat alte 55,3 de miliarde lei. Împrumutul a fost taxat imediat de liberalul Florin Cîțu care susține că România s-a împrumutat doar 36 de miliarde lei. „1250000 (un milion două sute cincizeci de mii) lei pe minut. Suma împrumutată până acum de MF-PSD în ianuarie 2023. Adică 36 de miliarde lei. Cea mai mare suma împrumutată vreodată într-o singură lună. La dobânzi astronomice atât în lei cât și în dolari. În acest ritm în 2023 MF-PSD ajunge să imprumute aproape 400 de miliarde de lei într-un singur an. Disperare înaintea FALIMENTULUI. Exact ca în 2008. Atunci „soluția” a fost ca statul să meargă să împrumute la FMI și să nu mai ia bani din piață”, spunea Florin Cîțu.

Articolul VIDEO || Fiecare român va plăti câte 400 de euro pentru a achita dobânzi de 40 de miliarde lei pentru împrumuturile făcute de Florin Cîțu și Adrian Câciu apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ovidiu Barbier, schimbat în regim de urgență

Pe 11 octombrie 2021, Ovidiu Barbier a fost numit în funcția de director general adjunct al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). El a fost numit în locul directorului general adjunct Gabriel Budescu. Numirile pe funcțiile de conducere la CNAIR se fac politic. Șefii companiei sunt numiți și revocați cu acordul ministrului Transporturilor. De data aceast ministru interimar al Transporturilor este controversatul Dan Vîlceanu.

Consiliul de Administrație s-a întrunit în regim de urgență, în cursul zilei de 12 octombrie, cu misiunea de a-l schimba din funcție pe Ovidiu Barbier. Ceea ce s-a și întâmplat. Nu se știe ce l-a determinat pe ministrul Dan Vîlceanu, respectiv pe membri CA, să îl revoce din funcție în regim de urgență.

Cariera la CNAIR

Ovidiu Barbier a patronat și condus compania Maxidesign în perioada 2003 – 2020. După doi ani de la înființare, firma lui Barbier s-a înșurubat la conducta cu bani a Companiei Naționale de Drumuri. Dar, pe 17 ianuarie, ministrul Lucian Bode l-a numit în Consiliul de Administrație al CNAIR. Motivul? Era liberal cu state vechi. Apoi, Consiliul de Administrație a decis să înființeze funcția de director adjunct la nivelul CNAIR. Funcție creată special pentru Ovidiu Barbier.

Dar, odată cu schimbarea ministrului Lucian Bode, Ovidiu Barbier a fost schimbat din funcție la propunerea noului ministru Cătălin Drulă. Dar s-a reorientat rapid și a trecut în #echipacâștigătoare, condusă de premierul Florin Cîțu. Drept răsplată a fost numit doar pentru o singură zi, pe 11 octombrie 2021, în funcția de director general adjunct al CNAIR.

Funcțiile pentru oamenii premierului Cîțu

În urmă cu două săptămâni, Consiliul de Administrație al CNAIR a decis să o schimbe din funcția de director general pe Mariana Ioniță. Aceasta a fost numită pe funcție în mandatul de premier al lui Ludovic Orban. În locul ei a fost numit Cristian Pistol, consilierul pe infrastructură al premierului Florin Cîțu.

Tot în acea perioadă, ministrul interimar al Transporturilor Dan Vîlceanu l-a numit ca membru în CA pe milionarul Bogdan Pascu. Acesta este considerat omul lui Dan Voiculescu de la Grivco.

Gazetabucurestilor.ro a scris că decizia de numire s-a făcut la o distanță de doar două zile după ce premierul Florin Cîțu a câștigat șefia PNL. Ulterior, Bogdan Pascu a fost ales președinte al Consiliului de Administrație.

Articolul Ovidiu Barbier, numit adjunct la CNAIR pentru a fi demis a doua zi apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ministrul Dan Vîlceanu a decis să îl numească în funcția de director general al CNAIR pe Cristian Pistol în locul Marianei Ioniță. Ea era considerată o apropiată a lui Ludovic Orban.

Cristian Pistol este noul șef al CNAIR

Ministrul Finanțelor Dan Vîlceanu ocupă și funcția de ministru interimar la Transporturi, post vacant în urma demisiei lui Cătălin Drulă. El a decis să o schimbe pe Mariana Ioniță de la șefia Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). În locul ei l-a numit pe Cristian Pistol, consilierul premierului pe infrastructură.

Cristian Pistol a fost director de Implementare Proiecte, iar din august 2021 a ajuns consilierul premierului Florin Cîțu. Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, l-a numit pe Cristian Pistol în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al CNAIR. Numirea a fost făcută pe filieră politică, la cererea premierul Florin Cîțu.

Mariana Ioniță, fostul director general al CNAIR, era considerată o apropiată a lui Ludovic Orban, fostul președinte al PNL.

Bogdan Pascu, consilierul premierului Viorica Dăncilă

Milionarul Bogdan Pascu a fost numit de premierul Viorica Dăncilă în funcția Consilier de Stat în cadrul Cancelariei de la Palatul Victoria. Se întâmpla pe 17 iulie 2019. Decizia de numire a fost semnată de premierul Viorica Dăncilă și contrasemnată de secretarul general al Guvernului de atunci, Toni Greblă. Bogdan Pascu a fost eliberat din funcția de Consilier de Stat la Guvernul României de premierul Florin Cîțu, în data de 12 februarie 2021.

Pascu a fost recuperat de ministrul Dan Vîlceanu

Ministrul liberal Dan Vîlceanu, fostul șef al TSD Gorj, l-a recuperat pe consilierul Vioricăi Dăncilă și omul lui Dan Voiculescu de la Grivco. El l-a numit pe Pascu în Consiliul de Administrație al CNAIR. Se întâmpla înainte cu câteva zile de Congresul PNL.

La scurt timp după ce premierul Florin Cîțu a fost ales președinte al PNL, Bogdan Pascu a fost ales în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al CNAIR. În august 2021, Dan Voiculescu i-a luat apărarea pe premierul Florin Cîțu.

CNAIR este o companie de stat deținută de Ministerul Transporturilor, iar toate numirile pe funcțiile de conducere se fac cu acordul ministrului. În speță, cu acordul ministrului interimar al Transporturilor, Dan Vîlceanu.

Milionarul Bogdan Pascu

Bogan Pascu și-a depus ultima declarație de avere în februarie 2021, după ce a fost eliberat din funcția de Consilier de Stat. Pe numele lui se află trei terenuri intravilane și două terenuri agricole. Terenurile sunt în Ilfov, București și Dâmbovița. În București mai deține două apartamente moștenite, o vilă de 245 mp, dar și o casă de vacanță în Dâmbovița.

În trei conturi bancare deschise la Libra Internet Bank și ING deține în jur de 310.000 lei. Mai deține 5.000 de bonduri emise de Ministerul de Finanțe în care a investit 524.750 lei. Are acțiuni la Banca Transilvania în valoare de 266.053 lei. La compania rusească Gazprom are 6550 de acțiuni în cuantum de 158.640 lei. El mai deține acțiuni la Mine Medicine Inc, Romgaz, Nuclearelectrica. Are acțiuni și SIF Banat – Crișana, Moldova, Transilvania, Muntenia și Oltenia. Dar și acțiuni la Altur SA, Zentiva, Advice Link și CBAR Cotroceni. Valoarea cumluată a bondurilor și acțiunilor este de aproximativ 1,3 milioane lei.

În anul 2020 a încasat de la Guvernul României un salariu de 116.808 lei, iar soția a încasat de la Elcen 73.267 lei.

Vicepremierul de la Grivco

Bogdan Pascu a fost în 2006 vicepremier din partea Partidului Conservator, controlat de afaceristul Dan Voiculescu. La partid avea funcția de vicepreședinte. A mai fost „managing partener” la Antena 1 Călărași și consilier al președintelui la Grivco, o altă companie controlată tot de Dan Voiculescu. Pascu a mai fost, între 2012 și 2014 membru în Consiliul de Administrație al Autorității Metropolitane de Transport a Capitalei.

Din 2013 până în 2016 a fost director general al firmei de consultanță Consitrans. Companie care are multiple contracte derulate cu CNAIR privind rețeaua de infrastructură rutieră. De exemplu, Consitrans este proiectantul pentru două tronsoane din Drumul expres Craiova – Pitești. Dar este contractat drept consultant pe alte proiecte precum A3 București – Ploiești, Autostrada Lugoj – Deva lot 2, centura Târgu Jiu sau centura Satu Mare.

Articolul Milionarul Bogdan Pascu, omul lui Voiculescu și fost consilier al Vioricăi Dăncilă, numit de ministrul Dan Vîlceanu în CA al CNAIR apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Lista integrală susținută de Florin Cîțu pentru componența Biroul Executiv:

Rareş Bogdan  – prim-vicepreşedinte Comunicare şi Relaţii Internaţionale);

Iulian Dumitrescu – prim-vicepreşedinte Mediul de Afaceri, Societate Civilă;

Lucian Bode – prim-vicepreşedinte Strategii Politice;

Gheorghe Flutur – prim-vicepreşedinte Politici Publice

Secretar general: Dan Vîlceanu cu 1743 voturi; alte 109 voturi au fost nule.

Toți oamenii premierului Florin Cîțu, vicepreședinți pe domenii

Robert Sighiartău – vicepreședinte pe politică externă și afaceri europene;
Nicolae Ciucă – vicepreședinte Apărare și siguranță națională;
Florin Roman – vicepreședinte administrație, ordine publică și siguranța cetățeanului;
Gheorghe Falcă – vicepreședinte fonduri europene și dezvoltare regională;
Alin Tișe – vicepreședinte justiție și drepturi cetățenești;
Virgil Popescu – vicepreședinte buget, politici fiscale, economie, energie și mediu de afaceri;
Cristian Bușoi – vicepreședinte sănătate;
Daniela Cîmpean, președinte Consiliul Județean Sibiu – vicepreședinte muncă, familie și protecție socială;
Sorin Cîmpeanu – vicepreședinte educație și cercetare;
Alexandru Muraru, președintele filialei PNL Iași – vicepreședinte cultură, culte, minorități;
George Stângă, președinte PNL Galați – vicepreședinte agricultură, dezvoltare rurală și industrie alimentară;
Mircea Fechet – vicepreședinte mediu, ape și silvicultură;
Alin Nica, președintele CJ Timiș – vicepreședinte infrastructură de transport;
Pavel Popescu – vicepreședinte comunicații, societate informațională și digitalizare;
Adrian Cosma, președinte PNL Satu Mare – vicepreședinte tineret și sport;
Alina Gorghiu – vicepreședinte drepturile omului, protecția minorităților etnice, religioase și a grupurilor vulnerabile de orice natură;
Monica Anisie – vicepreședinte pentru românii de pretutindeni.

Vicepreședinți politici

Cristian Băcanu, Florin Birta (primar Oradea), Cristian Buican, Ciprian Ciucu (președinte PNL București), Daniel Constantin, Bogdan Gheorghiu, Bogdan Huțucă, Eugen Pîrvulescu, Dragoș Soare, Vetuța Stănescu, Ștefan Stoica, Costel Șoptică, Eugen Țapu Nazare, Liviu Voiculescu, Gabriel Avramescu și Cristian Tuță.

Vicepreședinți pe regiuni

Vicepreședinte Nord-Est – președintele CJ Maramureș, Ionel Bogdan;
Vicepreședinte Centru – Ciprian Dobre;
Vicepreședinte Nord-Est – Nelu Tătaru;
Vicepreședinte Vest – Marcel Vela;
Vicepreședinte București – Ilfov – președinte CJ Ilfov, Hubert Thuma;
Vicepreședinte Sud – Vest – Gigel Știrbu;
Vicepreședinte Sud-Est – prefect Constanța, Silviu Coșa;
Vicepreședinte Sud – Ciprian Pandea.

Președintele Comisiei de Arbitraj – Daniel Buda
Președintele Comisiei Naționale de Revizuire și Cenzori – Mihai Barbu
Trezorier – Stelian Bujduveanu, viceprimarul Capitalei.

Articolul Toți oamenii premierului Florin Cîțu – Cine a preluat funcțiile cheie din PNL? apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ironia face ca premierul Florin Cîțu să se laude că nivelul de trai al românilor a crescut, deși prețurile alimentelor de bază și inflația au crescut. Uniunea Europeană plasează România pe primul loc la rata riscului de sărăcie.

Premierul Florin Cîțu nu știe cât costă o pâine

Premierul Florin Cîțu a fost întrebat cât costă o franzelă sau o sticlă de ulei, în contextul în care susținea că salariile în România au crescut, chiar dacă a crescut și inflația. Liberalul a răspuns sec: „Nu mănânc pâine”. Dar a ținut să se laude că peste 1% dintre români au salarii de peste 3.000 euro.

Uniunea Europeană atrage atenți în raportul privind rata și pragul de sărăcie din care rezultă că România se află pe primul loc la nivel european. „În nouă state membre, și anume România (23,6 %), Bulgaria (23,4 %), Lituania (22,9 %), Letonia (22,1 %), Spania (21,6 %), Estonia (21,0 %), Italia (20,3 %), Grecia (20,2 %) și Croația (20,0 %), s-a considerat că o cincime sau mai mult din populație este expusă riscului de sărăcie”, se menționează în raport.

Dan Vîlceanu, gafă la Finanțe

Premierul Florin Cîțu l-a numit pe prietenul său Dan Vîlceanu, un traseist politic, la conducea Ministerului Finanțelor Publice. La prima conferință de presă a fost întrebat cât este salariul minim net pe economie? Ce a răspuns ministrul Dan Vîlceanu: „Este în jur de 1.600 lei …și ceva”.

Când reporterul i-a spus că, de fapt, este 1.386 lei, ministrul a replicat: „E 2.380, cred, salariul minim… Da, 2.300 salariul minim brut. Deci nu are cum să fie 1.300, dar, mă rog”.

Salariul minim net în România este de 1.386 lei pentru cei fără studii sau experiență. Pentru absolvenții cu experiență de un an salariul minim net pe economie este de 1.413 lei. Valoarea brută a salariului minim pe economie este de 2.300 de lei. Salariul minim net în construcții este de 2.362 lei.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, afirma, pe 12 mai, că România are aproximativ 1,6 milioane de lucrători care au salariul minim pe economie, numărul acestora fiind de cinci ori mai mare decât în urmă cu cinci ani.

Ce face Guvernul pentru cei aproximativ 1,6 milioane de români care lucrează pe salariul minim pe economie? Răspunsul în aflăm tot de la premierul Florin Cîțu!

„Prin implementarea programului de guvernare și prin aceste investiții am creat locuri de muncă. Rata șomajului scade. Asta facem, oportunități”, a declarat premierul Florin Cîțu.

Articolul Premierul Cîțu nu știe cât costă o pâine, iar ministrul Vîlceanu nu știe cât e salariul minim net pe economie apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Premierul Florin Cîțu pare că va câștiga lupta cu Ludovic Orban pentru șefia PNL, după ce a reușit să îl desemneze pe fostul pesedist Dan Vîlceanu la conducerea Ministerului Finanțelor. Biroul Politic Național al PNL a votat propunerea lui Florin Cîțu cu 47 de voturi. Doar Ludovic Orban a votat împotrivă.

Dan Vîlceanu, promovat de Ponta

Dan Vîlceanu a susținut PSD în campaniile electorale din 2004, 2007 și 2008. A fost luat sub aripa protectoare a lui Victor Ponta în baza relației pe care o avea cu tatăl său, Eugen Vîlceanu, vechi membru PSD.

„Din acest motiv l-am susținut toți să fie Președintele TSD (organizația de tineret) / având o relația personală a fost și invitatul meu la botezul Irinei și îi mulțumesc pentru că a venit și ne-am bucurat împreună de acel eveniment fericit!”, a spus Victor Ponta.

Fostul premier Victor Ponta a mai explicat că familia Vîlceanu a trecut în 2009 în tabăra Partidului Democrat Liberal, condus de Traian Băsescu, după ce PSD a pierdut alegerile.  

„În 2009 pentru, că PSD a pierdut guvernarea și firma familiei Vâlceanu avea contracte cu Complexul Energetic Oltenia, au plecat la PDL / după care în 2014 a devenit PNL! Mă rog – interesul poartă fesul!”, a mai spus Victor Ponta.

Vîlceanu l-a trădat pe Orban pentru Cîțu

Dan Vîlceanu a fost secretar executiv al organizației PDL Gorj în perioada 2011 -2012, apoi a ajuns președintele organizației până în 2015. După fuziunea dintre PDL și PNL, Dan Vîlceanu a rămas la șefia filialei PNL.

Între anii 2012 și 2016, Dan Vîlceanu a fost consilier județean în Gorj, apoi a fost ales deputat de Gorj. Acum se află la al doilea mandat și este membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaților.

Dan Vîlceanu îi ridica în slăvi pe Ludovic Orban, liderul PNL, în urma alegerilor din 2019. Nu rata nici o ocazie de a se agăța de imaginea lui Ludovic Orba pentru un dram de notorietate. Ulterior avea să îl trădeze, la fel cum a făcut cu Victor Ponta, pentru a trece în tabăra lui Florin Cîțu. Drept recompensă a primit funcția de ministru al Finanțelor.

Afaceri de milioane cu o companie de stat

Firma familiei deputatului Dan Vîlceanu, Trefo SRL, a primit un contract cadru pentru a livra tablă groasă și tablă aliată de aproximativ un milion de dolari Complexului Energetic Oltenia. Pe 13 august 2021, a câștigat un alt contract cadru de 400.000 euro pentru a livra cupe mecanice. Cu câteva luni înainte, în martie 2021, firma Trefo a câștigat în asociere cu alte societăți un contract de aproximativ 6.000.000 lei pentru demontarea, transportul, reparația generală, modernizarea și dispecerizarea transportoarelor cu banda TB1 și T204 în depozitul nou de cărbune al Carierei Roșia. Societatea Trefo este administrată de mama deputatului, Elisabeta Vîlceanu, în vârstă de 68 de ani.

În trecut, firma familiei Vîlceanu a fost abonată la contractele cu CET Govora, Compania Locală de Termoficare Colterm și Complexul Energetic Hunedoara.

Articolul Dan Vîlceanu, fost tânăr PSD, propus ministru de Finanțe de premierul Cîțu apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.