În cazul în care coaliția de guvernământ va eșua în rezolvarea celor cinci crize, Polonia ar putea alegeri anticipate cu mult înainte de anul 2023, atunci când sunt programate oficial alegerile parlamentare.

1.Tensiunile în coaliție pe „Acordul polonez”

Guvernul intenționează să câștige un al treilea mandat fără precedent în 2023 datorită a ceea ce numește „Acordul polonez”. Un program economic care reduce impozitele pentru persoanele cu venituri mai mici și medii, sprijină cumpărătorii de case, mărește cheltuielile pentru îngrijirea sănătății și crește beneficiile pentru pensionari și familiile cu copii. Toate acestea vor fi decontate printr-o creștere bruscă a taxelor pentru angajații independenți.

Municipalitățile sunt, de asemenea, în stare de alertă pentru că vor fi finanțate cu mai puțini bani. Guvernul polonez subliniază că o mare majoritate a polonezilor vor vedea câștiguri din acest pachet, dar opoziția și federațiile patronale consider că această măsură maschează majorararea impozitelor.

„Acordul polonez” duce la tensiuni semnificative în cadrul coaliției de guvernământ – alcătuită din PiS și doi aliați mai mici.

2. Creșteri salariale pentru parlamentari

Președintele Andrzej Duda a aprobat o creștere a salariilor de 60% pentru parlamentari, care va intra în vigoare la 1 septembrie. Este o inversare a deciziei din 2018 a liderului PiS, Jarosław Kaczyński, de a reduce salariile parlamentarilor cu 20%. Creșterea salarială este extrem de nepopulară în rândul polonezilor. Un sondaj de opinie din această săptămână a constatat că 84% se opun. Creșterea salariilor pentru parlamentari va oferi muniției opoziției conduse de Donald Tusk.

3. Un câine supărat la supraveghere

Eforturile coaliției de guvernământ de a rămâne unită nu sunt sprijinite de Marian Banas, șeful Biroului de Superior de Audit (NIK). Instituție care are misiunea de a proteja cheltuielile publice. Printre cei care sunt verificați de NIK se află și Ministerul Justiției, condus de ministrul  

Zbigniew Ziobro, lider al partidului Polonia Unită care face parte din coaliția de guvernământ.

În această săptămână, NIK a completat un raport în care a constatat probleme profunde la fond special administrat de ministerul Justiției. Fond care ar trebui folosit pentru a ajuta victimele infracțiunilor, dar a fost folosit în schimb pentru alte scopuri.

4. Probleme cu Bruxelles

Reorganizarea radicală a sistemului judiciar din Polonia – un proiect al lui Kaczyński și Ziobro – prin care judecătorii ajung sub un control politic mai strict a generat o serie de critici la niveul Uniunii Europene.

Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a avertizat Polonia că ar putea primi amenzi dacă nu respectă politicile europene. De asemenea, Curtea Constituțională din Polinia a decis luna trecută că instanța UE nu are autoritatea de a impune măsuri care afectează sistemul judiciar polonez.

Disputa va deveni și mai intensă la sfârșitul lunii, când Curtea va avea o cerere depusă de Morawiecki pentru a stabili dacă legislația UE are prioritate asupra legislației poloneze.

Acest lucru duce la îngrijorarea din partea Bruxelles-ului că Polonia ar putea submina ordinea juridică a blocului European.

Dar tensiunile cu Bruxelles vor excalada, Polonia ar putea întâmpina dificultăți din partea Comisiei Europene pe Programul de Reziliență care prevede acordarea unei sume de 24 de miliarde euro sub forma subvențiilor UE și 34 de miliarde de sub formă de împrumuturi.

Acești bani sunt esențiali pentru programele de cheltuieli ale guvernului care fac parte din campania sa preelectorală.

5. Washingtonul stabilește legea

Varșovia se află, de asemenea, într-un conflict mocnit cu Washingtonul, aliatul crucial al țării NATO. Totul a plecat de la postul de televiziune TVN, un post popular în Polonia deținut de Discovery SUA. TVN este un canal de știri independent care înfurie guvernul polonez, care și-ar dori un control mai strict asupra mass-mediei.

Licența TVN este în curs de reînnoire luna viitoare. Parlamentul lucrează la un proiect de lege care nu va acorda licențe companiilor deținute majoritar de entități din afara Spațiului Economic European. TVN este deținut în mod oficial de o companie înregistrată în Olanda, care la rândul său este deținută de Discovery. Deci, îndeplinește regulile poloneze în prezent, dacă legislația ar fi adoptată. Un grup de senatori americani au lansat un avertisment prin care au anunțat că orice decizie de implementare a acestor legi „ar putea avea implicații negative pentru apărare, relații comerciale și comerciale”.

Articolul Polonia ar putea să se confrunte cu cinci crize majore apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Liberalul Rareș Bogdan, considerat principalul contracandidat al lui Ludovic Orban la șefia PNL, i-a readus aminte lui Dacian Cioloș că în 2016 a procedat la fel ca premierul Florin Cîțu. „Țin să-i amintesc lui Dacian Cioloș că în 2016 a schimbat ministrul diasporei fără a sta de vorba cu domnul Tomac sau domnul Băsescu”, a precizat Rareș Bogdan la emisiunea Subiectiv.

El a ținut să explice partenerilor de guvernare că „e mai important să guvernăm România în această perioada critică, în așa fel încât să asigurăm o guvernare coerentă și echilibrată.

Criza se poate încheia printr-o înlocuire a domnului Voiculescu, asta este cea mai normală variantă. Iar în cazul în care nu se va încheia așa, sper că toți cei responsabili din Guvernul Romaniiei, de la USR sau PLUS, să continue. Iar noi vom continua cu mandatul domnului Voiculescu preluat de premierul Citu și delegat colegului nostru Andrei Baciu, pentru a guverna România. Noi nu renunțăm la Florin Cîțu, nu renunțăm la guvernare. Nu cred că orgoliile vor întuneca rațiunea unor lideri ca Dacian Cioloș, Dan Barna. Sunt sigur că vor înțelege momentul, nu ne vor împinge spre un Guvern minoritar, nu vor abandona guvernarea și se vor gândi în primul rând la interesul național al acestei țări și nu la orgoliile lor”, a mai spus europarlamentarul Rareș Bogdan.

Criză politică la vârful Guvernului

Premierul Florin Cîțu a decis să-l schimbe din funcție pe ministrul Vlad Voiculescu fără să-și consulte partenerii de guvernare. Dar a avut acordul și susținerea președintelui Klaus Iohannis. Vicepremierul Dan Barna și liderul USRPLUS a transmis un mesaj intern colegilor de partid în care i-a informat că „nu am știut înainte de întalnirea de la 10:30 nimic despre vreo demitere și evident nimic despre vreun interimat. Nu a existat anterior nicio discuție a mea cu Florin despre retras, demis, revocat Vlad iar la Coaliție am fost ferm și părea că am depășit situația. La întâlnire, azi la 10:30, Florin mi-a zis că îi demite pe cei doi că e prerogativa lui și că m-a numit interimar și că actele sunt trimise deja la președinte. L-am întrebat de ce m-a mai chemat dacă e doar ca să mă informeze de ceva ce a făcut și a decis singur. I-am spus că nu voi accepta un interimat despre care nu a avut minimul respect să mă întrebe înainte, ca și cum m-a luat din sertar. I-am cerut concret ce îi reproșează lui Vlad și mi-a zis despre impresia de sfidare că a început conferința de presă peste el, că a postat la 11 seara deodată cu el conf presă, că INSP… că nu avem paturi ATi… Toate chestii sau de greșeli, suprapunerile, sau fără legătură cu el”, susine vicepremierul Dan Barna.

El le-a mai explicat colegilor de partid cum a încercat să i se opună premierului Florin Cîțu, dar fără succes. „I-am propus alternative ca să putem avea spațiu de negociere și de păstrat coaliția funcțională, i-am zis: uite ieși și dai termen de 30 de zile ca să apară schimbări pozitive la MS/Vlad, în felul ăsta arăți și forță autoritate și avem spațiu de dialog și dacă nu merge ai argument valid să-l demiți. A zis că a vorbit deja cu președintele, i-am zis hai să-l sunăm să-i zicem varianta asta ok prin care am putea menține coaliția stabilă și a zis că nu vrea că chiar dacă îl conving pe președinte, nu se răzgândește el, că a luat deja decizia reproșându-mi și comunicatul BNR UP de vineri, generat de trimiterea unei plângeri penale impotriva MS pe fapte ridicole si fara sa existe un raport al corpului de control finalizat. I-am spus că dacă nu ne lasă nici o margine de poziționare, vom avea o singură opțiune: să ripostăm ferm. Mi-a răspuns că e ok, că a analizat ce opțiuni avem și că oricum nu avem ce face decât să acceptăm. Plecând de acolo am făcut ședința BNR și am adoptat poziția pe care o știți și am comunicat-o la prânz, și pe care o menținem în zilele următoare. E mai mult decât doar despre Vlad. Este despre a fi respectați ca parteneri de coaliție și asta e o miză pe care dacă nu o câștigăm degeaba mai stam la guvernare pentru că nu putem accepta percepția lor că suntem vreun UNPR, bucuroși să avem niște poziții și mucles. Aici ne-au judecat greșit crezând că o înghițim fericiți fără să mai zicem ceva.”

Articolul Rareș Bogdan: „Noi nu renunțăm la Florin Cîțu, nu renunțăm la guvernare” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.