În cazul în care aceștia nu se vor vaccina, pot prezenta un certificat verde Covid obținut în urma efectuării unui test RT-PCR sau al unui test antigen rapid. Costurile cu testarea vor fi suportate de angajați, conform unui proiect de Lege aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății.  

Cine este obligat să prezinte certificatul verde digital?

Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică proiectul de lege pentru „stabilirea unor măsuri în domeniul sanitar, pe perioada stării de alertă, pentru personalul din cadrul unor unități publice și private”.

Conform acestui proiect de lege, pe perioada stării de alertă, personalul medical este obligat să prezinte certificatul verde Covid. Indiferent dacă lucrează la stat sau la privat! Obligativitatea se aplică și în cazul angajaților din cadrul laboratoarelor de analize medicale. În plus, mai sunt obligați să prezinte certificatul verde digital angajații de la IGSU și IGAv.

Angajații prevăzuți în proiectul de lege care nu vor dori să se vaccineze sunt obligați să prezinte un certificat verde Covid obținut în urma testării RT-PCR sau a unui test antigen rapid. Costurile cu testarea vor fi suportate de către angajați.

Angajații care au trecut prin boală trebuie să prezinte un certificat verde Covid, dar nu mai vechi de 180 de zile. De la data infectării!

„Prin excepție de la prevederile alin. (2) pentru personalul din cadrul unităților publice, care face dovada unor afecțiuni care reprezintă contraindicație la vaccinare, activitatea de testare se organizează, cu suportarea costurilor, de către angajator”, se menționează în proiectul de lege.

Ce măsuri se iau împotriva angajaților care refuză vaccinarea?

Conform proiectului de lege asumat de premierul Florin Cîțu, atât angajatorul cât și angajații sunt obligați să verifice, respectiv să prezinte certificatul verde digital. Prezentăm integral măsurile prevăzute în proiectul de lege care poate fi consultat AICI:

Art. 2 (1) Conducerea unităților publice și private ia măsurile necesare în vederea verificării certificatelor digitale al UE privind COVID-19 prin intermediul aplicației mobile „Check DCC”, precum și în vederea interzicerii accesului la locul de muncă personalului care nu îndeplinește una din condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1).

(2) În situația prevăzută la alin. (1), contractele în baza cărora își desfășoară activitatea personalul din unitățile publice și private se suspendă de drept, pe o perioadă de 30 de zile.

(3) Suspendarea dispusă în condițiile alin. (2) încetează la data la care personalul prezintă certificat digital al UE privind COVID-19, în vederea atestării îndeplinirii uneia din condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1).

(4) În situația în care personalul din unitățile publice cumulează 30 de zile de suspendare, contractul în baza căruia își desfășoară activitatea încetează de drept.

(5) În situația în care personalul din unitățile private cumulează 30 de zile de suspendare, angajatorul poate dispune fie prelungirea suspendării, fie încetarea contractului în baza căruia își desfășoară activitatea. 

Art. 3 (1) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) reprezintă contravenție și se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, aplicată conducătorului unității respective.

(2) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii în condițiile alin. (1) se realizează de personalul împuternicit din cadrul direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București și din cadrul Inspecției Sanitare de Stat.

Articolul Medicii, asistentele, angajații de la IGSU și IGAv riscă să fie concediați dacă nu se vor vaccina apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

În prima jumătate a lunii iunie, angajații Șantierului Naval Mangalia au protestat în fața Ministerului Economiei, acționarul majoritar al șantierului, față de planul de restructuare anunțat de oladezii de la Damen care prevede concedierea a 228 de persoane. Angajații români au atras atenția că managementul olandez prefer subcontractorii în detrimentul propriilor angajați.

„Această situaţie trebuie interpretată în condiţiile în care acţionarul majoritar, statul român, s-a angajat să protejeze interesul naţional şi forţa de muncă înalt calificată existentă în cadrul companiei ori în acest moment interpretăm că sunt preferaţi lucrători din Vietnam şi de la Galaţi”, spuneau protestatarii.

În urma protestului, ministrul Claudiu Năsui, de la Economie, a anunțat că problema concedierilor va fi discutată la nivelul Guvernului. Dar fără nici un rezultat.

Concedierea după Năsui

Adunarea Generală a Acționarilor a decis pe 23 iulie, la aproximativ două săptămâni după protestul de la București, să restructureze 228 de posturi. „Reorganizarea activităţii este consecinţa directă a faptului că Damen trebuie să se adapteze la situaţia economică din sectoarele maritime mondiale. Din cauza scăderii cererii din sectoarele offshore şi a concurenţei crescute a şantierelor navale care sunt susţinute de stat în Asia, activităţile de construcţie şi reparaţie navală au scăzut dramatic în 2020. Acest efect a fost exacerbat de impactul pandemiei Covid-19. Ca atare, noile comenzi de construcţii navale din Europa au scăzut cu 64% în tonaj anul trecut comparativ cu 2019 (în termeni valorici: 40% în scădere)”, se menționează într-un comunicat de presă emis de Damen.

Cei 228 de angajați care urmează să fie concediați vor primi până la nouă salarii compensatorii. Directorul general al Șantierului Naval Mangalia, olandezul Chris Groninger, susține că această reorganizare este necesară pentru a permite şantierului să se redreseze şi să se adapteze la situaţia actuală, astfel încât celelalte sute de locuri de muncă să nu fie afectate.

Paradox – Credit de 60 de milioane de lei de la CEC

CEC Bank a anunțat la începutul acestui an că a acordat un credit de 60 de milioane de lei șantierului din Mangalia, operat de constructorul olandez de nave Damen Shipyards, pentru finanțarea operațiunilor curente.

„Șantierul naval Damen Shipyards din Mangalia este implicat în prezent în zece proiecte de construcții navale, inclusiv pentru o navă de explorare offshore, ce va fi livrată unui client de primă talie internațională. Alte proiecte în derulare includ: construirea a două nave cargo Roll-on/Roll-off (pentru transportul încărcăturilor pe roți-tiruri, camioane etc), construirea a patru nave tanker pentru transportul produselor chimice ce tocmai ce au fost livrate cu succes, construcția a două nave suport spărgătoare de gheață, modernizarea și retehnologizarea unui spărgător de gheață și a unei nave suport, precum și activități de reparații curente nave de la clienți naționali și internaționali”, se menționa în comunicatul de presă al CEC Bank.

Din informațiile făcute publice de CEC Bank rezultă că Șantierul Naval Mangalia are lucrări în derulare, dar paradoxal concediază 228 de angajați.

Conducerea șantierului, cedată olandezilor

Șantierul din Mangalia, cunoscut inițial ca Șantierul Naval 2 Mai și-a demarat activitatea în 1976. Din 1997 și până în 2017, a fost controlat de către Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A. În iulie 2018, controlul operațional al șantierului din Mangalia a fost preluat de către Grupul Damen, în cadrul unui joint-venture în care Statul Român deține 51% și grupul olandez Damen Shipyards – 49%. Grupul Damen mai deține un șantier in Romania, la Galați, încă din anul 1998.

Articolul Damen concediază 228 de angajați de la Șantierul Naval Mangalia apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.