Tot în ședința CSAT s-a mai aprobat ca 5.646 militari şi civili din Armata României să fie puși la dipoziție pentru misiuni și operații în afara teritoriului statului român. În timp ce Ministerul Afacerilor Interne va putea participa la astfel de misiuni și operații cu 2.462 militari și polițiști.

Obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius

Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, s-a reunit la Palatul Cotroceni pentru a adopta obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius, din perioada 11-12 iulie 2023. La finalul ședinței a fost emis un comunicat de presă în care se menționează că reuniunea de la Vilnius urmărește reconfirmarea unității și solidarității aliate.

Totodată, se va analiza progresele înregistrate în punerea în aplicare a deciziilor Summitului NATO din 2022, de la Madrid. Se va pune accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare și a răspunsului NATO la amenințarea reprezentată de Rusia. Dar și continuarea adaptării Alianței și avansarea pe linia integrării euroatlantice a Ucrainei.

„Summitul din Lituania va prilejui astfel discutarea consecințelor agresiunii militare ruse asupra Ucrainei și a impactului mai larg al acestui război la nivel global, teme care vor fi abordate fie în format aliat, fie alături de partenerii din Vecinătatea Estică, din Balcanii de Vest sau din regiunea Asia-Pacific. La Vilnius, președintele Klaus Iohannis va aduce din nou în prim-plan aspecte care țin de securitatea regiunii Mării Negre, un subiect de interes strategic atât pentru România, cât și pentru întreaga securitate euroatlantică, așa cum a fost consacrat anul trecut la Summitul de la Madrid, tot la propunerea României”, se menționează în comunicat.

CSAT vrea ca Summitul NATO de la Vilnius să se ia decizii suplimentare privind descurajarea și apărarea pe Flancul Estic. Cum ar fi adaptarea militară pe termen mediu și lung și care se referă la asigurarea forțelor, capabilităților, planurilor și structurilor necesare unei Apărări Înaintate eficiente, coerente și unitare pe întregul Flanc Estic.

În plus, România este pregătită să contribuie la efortul aliat atât din postura de stat gazdă al unor structuri multinaționale NATO, cât și prin suplimentarea la 2,5% din PIB pentru Apărare.

România promovează politica Ușilor Deschise la NATO

Summitul NATO de la Vilnius are ca obiectiv consolidarea angajamentului aliat față de Ucraina. Totodată, Comisia NATO – Ucraina se va transforma în Consiliul NATO – Ucraina pentru a putea exista un dialog mai aprofundat și mai structurat.

„România a fost și va continua să fie un susținător activ al aspirațiilor euroatlantice ale Kievului, fapt evidențiat și prin Declarația comună pentru susținerea de către țara noastră a perspectivei euroatlantice a Ucrainei, semnată de către Președintele Klaus Iohannis și Președintele Volodîmîr Zelenski în marja Summitului Comunității Politice Europene din Republica Moldova, din 1 iunie. (…) România a fost și rămâne un susținător constant al politicii Ușilor Deschise a NATO, și, în acest sens, va continua să sprijine activ aderarea Suediei la Alianță.”, se menționează în comunicat.

Hub regional pentru antrenamentul piloților ucraineni

În cadrul ședinței CSAT s-a aprobat implicarea României într-un nou proiect transatlantic. Adică, crearea unui hub regional pentru antrenamentul piloților ucraineni pe teritoriul României. Piloții ucraineni urmează să se pregătească pentru a putea folosi avioanele de vânătoare F-16.

„Împreună cu alți aliați și cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe aceste avioane”, potrivit comunicatului citat.

Tot în cadrul acestui hub regional ar urma să se pregătească și piloții români care zboară cu avioanele F-16. Baza de antrenament va fi deschisă ulterior și pentru pregătirea piloților din statele aliate.

„Acest hub regional de instruire va acoperi cerințele de pregătire din partea aliaților și a partenerilor regionali, ceea ce va conferi României poziționarea ca lider regional în domeniul instruirii piloților F-16, contribuind astfel la creșterea coeziunii, demonstrarea unității și întărirea posturii de descurajare și apărare euroatlantică”, potrivit comunicatului.

Militarii și polițiștii, pregătiți pentru misiuni externe

CSAT a aprobat ca Armata României să pună la dispoziție pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2024, un efectiv de 5.646 militari şi civili. Dintre aceștia 2.526 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român. Restul de 3.120 de militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.

În schimb, Ministerul Afacerilor Interne va putea participa la astfel de misiuni și operații cu 2.462 militari și polițiști. Dintre care 359 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român. În timp ce restul de 2.103 vor fi în așteptare pe teritoriul național, dislocabili la ordin.

Articolul Hub regional pentru antrenamentul piloților ucraineni care vor zbura cu avioanele F-16 apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Această lege face posibilă mobilizarea a sute de mii de persoane care au fost condamnate sau care au fost recent eliberate din penitenciare.

Criminalii ruși, mobilizați împotriva Ucrainei

Criminalii ruși vor face parte din trupele rusești care vor ataca Ucraina. Singurul grup de infractori care sunt exceptați de decretul lui Vladimir Putin sunt cei care au comis infracțiuni sexuale împotriva minorilor, trădare, spionaj sau terorism. De asemenea, sunt excluși cei condamnați pentru tentativa de asasinare a unui oficial guvernamental. Dar și cei acuzați de deturnarea unei aeronave, activități extremiste și manipularea ilegală a materialelor nucleare și a substanțelor radioactive.

Președintele Vladimir Putin a anunțat vineri că până în prezent au fost mobilizați în plus 18.000 de soldați. Aceștia se adugă celor 300.000 de soldați care vor lupta în războiul său din Ucraina. În acest context, oficialii ministerului rus al Apărării au anunțat că toate activitățile de mobilizare parțială au fost suspendate.

Deținuții ruși, recrutați de trupele Wagner?!

Ordinul de mobilizare parțială al lui Vladimir Putin se va încheia doar când președintele rus va semna un decret oficial. Până atunci, el își rezervă dreptul de a mobiliza mai mulți oameni în viitor. Până atunci Evgheni Prigojin, șeful forțelor Wagner ale Rusiei, a cerut criminalilor ruși din închisorile rusești să se alăture grupului de mercenari în războiul împotriva Ucrainei.

Oficial, decretul lui Vladimir Putin nu are legătură cu aceste presupuse recrutări. În schimb, legea se aplică deținuților care au fost condamnați sau eliberați condiționat. Aceste persoane, de obicei, trebuie să rămână sub supravegherea autorităților timp de opt până la zece ani.  În plus, nu au voie să-și părăsească locul de reședință și trebuie să respecte diverse restricții.

Articolul Criminalii ruși au fost mobilizați de Vladimir Putin pentru a lupta împotriva Ucrainei apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ucraina estimează că până în prezent au fost comise peste 11.000 de crime de război aflate în curs de investigare. În tot acest timp Rusia a negat că militarii ruși au tras în civili în timpul invaziei din Ucraina.   

Crima lui Vadim Shishimarin din 28 februarie 2022

Sergentul Vadim Shishimarin a făcut parte din prestigioasa divizie de tancuri Kantemirovskaya din Rusia. Pe 28 februarie, se afla împreună cu alți soldați ruși într-o mașină pe are o capturaseră după ce convoiul lor a fost atacat. Când l-a văzut pe Oleksandr Shelipov, el vorbea la telefon, dar i s-a ordonat să îl împuște, a declarat în instanță Vadim Shishimarin. Avocatul său a declarat vineri instanței că Shishimarin a tras doar după ce a refuzat de două ori să execute ordinul de a trage și că doar una din trei până la patru cartușe a lovit ținta. El a spus că Shishimarin a tras cartușele de teamă pentru propria sa siguranță și a întrebat dacă inculpatul a intenționat să ucidă.

Vadim Shishimarin a fost capturat trei luni mai târziu. Procesul a avut loc la Kiev și a fost condus de judecătoru Serhiy Agafonov. Acesta a decis să îl condamne la închisoare pe viață pe sergentul Vadim Shishimarin.

„M-ai protejat de soțul meu, pe care l-ai ucis?”

Văduva victimei, Kateryna Shelipova, l-a confruntat Vadim Shishimarin în timpul procesului de la Kiev.

„Spuneți-mi, vă rog, de ce ați venit aici? Pentru a ne proteja?” a întrebat ea, invocând justificarea președintelui rus Vladimir Putin pentru invadarea Ucrainei. „Protejează-ne de cine? M-ai protejat de soțul meu, pe care l-ai ucis?”, a întrebat văduva. Soldatul nu a avut niciun răspuns la asta. Cerându-i mai devreme iertare văduvei, Vadim Shishimarin a spus: „Dar înțeleg că nu mă vei putea ierta”.

Dosare împotriva altor 41 de soldați ruși

Ucraina pregătește dosare împotriva altor 41 de soldați ruși care urmează să fie judecați pentru uciderea civililor, viol, bombardarea infrastructurii civile și jaf. Președintele american Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson au acuzat Rusia că a comis crime de război în Ucraina. Anchetatorii și jurnaliștii au descoperit mai multe dovezi a uciderii deliberate a civililor în Bucha, un oraș de la periferia Kievului. Forțele ucrainene au spus că au găsit gropi comune. Dar și dovezi că civili au fost uciși după ce le-au fost legate picioarele și mâinile.

Articolul Vadim Shishimarin, primul militar rus condamnat la închisoare pe viață pentru crime de război în Ucraina apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Rinat Ahmetov, afaceristul ucrainean, îl acuză pe Volodymyr Zelenskiy că răspândește „o minciună absolută” privind posibila sa implicare într-o lovitură de stat în Ucraina.

Volodymyr Zelenski l-a indicat pe Rinat Ahmetov

Președintele ucrainean Volodymyr Zelenski a ținut o conferință de presă în care a susținut că are  înregistrări cu oameni din cercul lui Rinat Ahmetov care discutau despre o lovitură de stat în Ucraina. Premiul ar fi fost de un miliard de dolari.

„Nu avem doar informații, ci și interceptări audio, în care reprezentanții Ucrainei, ca să spunem așa, discută cu reprezentanții Rusiei participarea lui Rinat Akhmetov la lovitura de stat din Ucraina”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean nu a menționat și alte nume, dar a spus că Ahmetov este atras într-un război împotriva Ucrainei.

Declarația lui Zelenski vine în contextul tensiunilor mari cu Rusia. SUA și NATO avertizează că Moscova ar putea plănui o invazie în Ucraina. Mai multe trupe rusești au fost comasate  la granița de est a Ucrainei, distrusă de război, și în Crimeea, pe care a anexat-o de la Ucraina în 2014.

Rinat Ahmetov: „o minciună absolută”

Rinat Ahmetov, patronul clubului fotbal Șahtior Donețk, spune că președintele Zelenski minte.

„Sunt revoltat de răspândirea acestei minciuni, indiferent de motivele președintelui. Voi continua să apăr o Ucraina liberă, o economie liberă, democrație și libertatea de exprimare.””, a spus Rinat Ahmetov într-un comunicat.

Cu o avere netă de peste 10 miliarde de dolari, potrivit  Bloomberg, Akhmetov îndeplinește criteriile unui oligarh. Holdingul său System Capital Management deține DTEK, care controlează 70% din producția de energie a Ucrainei. Dar și companii de telecomunicații și media, inclusiv al patrulea cel mai popular canal de televiziune din țară, Ukraina. Celelalte trei sunt, de asemenea, deținute de oligarhi. Inclusiv de Igor Kolomoisky, căruia i se atribuie pe scară largă alegerea lui Zelenski. Igor Kolomoisky controlează canalul TV 1+1. Televiziunea lui Akhmetov, Ukraina, l-a susținut pe unul dintre oponenții lui Zelenski la alegerile din 2019.

Articolul Președintele Volodymyr Zelenskiy îl suspectează pe Rinat Akhmetov că pune la cale o lovitură de stat apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.