Bucureștiul a raportat o rată de infectare record de 8,28 la mia de locuitori. Autoritățile au anunțat 2.538 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus în București.

„Șoșoacă în locul lui arafat”

În jurul orei 16.00, în București se desfășurau simultan trei proteste. Două în Piața Victoriei și unul în Piața Universității. La Universitate s-au strâns grosul susținătorilor formațiunii politice AUR, condusă de George Simion și Claudiu Târziu.

La câțiva kilometri distanță, în Piața Victoriei, se desfășurau simultan două proteste la București. Unul lângă altul. Platforma unei mașini, care era folosită pentru tractări auto și utilaje, a fost transformată într-o scenă pentru senatoarea Diana Șoșoacă. Pe platformă se aflau în jur de 15-20 de persoane alături de Diana Șoșoacă. Printre ei se aflau un călugăr, un maramureșan, un tip cu o bonetă roșie care filma mulțimea, o femeie în negru care o filma pe senatoare și câțiva susținători fildeli cu steaguri.   

Îmbrăcată în straie populare, Diana Șoșoacă se comporta ca Madona pe scenă. Cu o mână ținea telefonul, iar cu alta microfonul. În paralel era filmată cu zeci de telefoane. De pe scenă, din mulțime, fiecare voia să imortalizeze momentele unice.

Cu zâmbetul larg pe buze, senatoarea se adresa fanilor ei strânși la manifestație, dar și celor din mediul online. O tragicomedie cu toate ingredientele. Printre susținătorii ei se aflau membri partidului Neamul Românesc care fluturau de zor steagurile partidului. Unul dintre fanii senatoarei purta o pancartă pe care scria „Șoșoacă în locul lui arafat”. Alții o voiau președintele României. La miting organizat de senatoarea Șoșoacă a asistat și Luis Lazaruș.

Concurenții lui Șoșoacă

Celaltă manifestație avea amenajată o scenă în Piața Victoriei. Concurenții lui Șoșoacă făceau parte din grupurile Legitimă Apărare, Calea Neamului, Alianța Părinților, Scut Botoșănean și alte organizații religioase. În fața scenei, care era înconjurată de un gard metalic, un bărbat cărunt ținea în mâini o cruce de lemn.

În prima linie a protestatarilor se aflau în general femei trecute de a doua tinerețe. Îmbrăcate solemn, cu icoane în mâini, femeile ascultau mesajul organizatorilor. Ei cereau interzicerea certificatului verde și vaccinarea obligatorie, dar și stoparea segregării poporului român. O mamă susținea interzicerea obligativității purtării măștilor de către copii. O altă femeie, în straie tradiționale, susține că „Județul Bacău fără mască”. Un bărbat cărunt avea afișat mesajul „Județul Iași fără mască”.

Membrii Alianței Renașterea Națională cereau „libertate” în locul măștilor. Pe alte pancarte trona mesaje împotriva marilor companii farmaceutice. „Stop contractelor confidențiale Big Farma”, „Stop Șantajului Big Farma”, „Stop creșterii prețurilor la energie”. Cam așa s-au desfășurat cele două proteste la București.

Proteste la București

În timp ce senatoarea Șoșoacă și concurenții ei animau Piața Victoriei, liderii partidului AUR se pregăteau la Universitate pentru marșul spre sediul Guvernului. Jandarmii au blocat Bulevardul Magheru, iar traficul a fost redirecționat pe drumurile adiacente. Pe mijlocul bulevardului se afla și Oana Lovin care filma și transmitea live protestul. Membrii AUR au afișat un banner cu mesajul „Libertate”. Alte două aveau mesaje împotriva certificatelor impuse de autorități.

Protestul organizat de AUR, la care a participat membri din întreaga țară, a fost susținut și de câteva mii de bucureșteni. Fără să aibă vreo legătură cu partidul. Majoritatea erau nemulțumiți de faptul că sunt obligați să se vaccineze pentru a nu-și pierde locurile de muncă. Protestul a fost susținut și de persoane vaccinate care se opun discriminării promovate de guvernanți prin restricțiile impuse persoanelor nevaccinate.

Protest la Cotroceni

Protestatarii AUR s-au unit cu cele două tabere din Piața Victoriei pentru a protesta împotriva premierului Florin Cîțu și a secretarului Raed Arafat. Ei sunt considerați principalii vinovați pentru că au împărțit țara în vaccinați și nevaccinați. Deciziile abuzive ale decidenților politici au fost sancționate în Piața Victoriei. Protestatarii au scandat împotriva măsurilor sanitare, a guvernului şi a preşedintelui Klaus Iohannis.

Din Piața Victoriei, o parte dintre protestatari au plecat spre Palatul Cotroceni. Manifestanții au ajuns la Cotroceni în jurul orei 21.30. Jandarmii îi țineau la distanță de insituția prezidențială formând un cordon de protecție. „Ieși afară, Javră ordinară!”, strigau participanții la acțiunea de protest. Mai multe persoane au fost legitimate și duse la dubele jandarmilor.

Cu o zi în urmă președintele Klaus Iohannis a declarat că „statul român a eșuat misiunea sa fundamentală de a-și protaja cetățenii”. Deși, el conduce statul român de șapte ani.

Articolul Proteste la București împotriva Guvernului care a împărțit România în vaccinați și nevaccinați. Cum a fost sabotat protestul senatoarei Diana Șoșoacă? apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Corporatiști, funcționari, actori, politicieni, membri ai unor organizații nonguvernamentale, părinți cu copii, dar și tineri din toate categoriile sociale au participat la Bucharest Pride 2021. Primăria Capitalei a aprobat organizarea evenimentul cu participarea a maxim 500 de persoane, dar într-un final numărul participanților a crescut la aproximativ 8.000.

Bucharest Pride a început la ora 17.00, în Piața Victoriei, din București. După numai o oră numărul participanților a crescut la 4.000. Pe Calea Victoriei atmosfera era ca în Vama Veche. Zeci de tineri se îndreptau grăbiți spre Piața Victoriei, iar de acolo urmau să revină organizați înapoi pe Calea Victoriei.

La ora 19.00, în Piața Victoriei, era strânși în jur de 7000 de oameni. Atunci jandarmii români au deschis drumul manifestanților pe Calea Victoriei. Pe drum s-au alăturat grupului de manifestanți încă aproximativ 1000 de persoane. Tinerii au venit îmbrăcăți în culorile curcubeului și au fluturat drapelul Pride.

Cu toți s-au îndreptat spre Piața Universității. Vizavi de hotelul Novotel, un tânăr bucătar angajat la o cârciumă din zonă s-a ținut câțiva pași după un manifestant căruia îi explica că nu este de acord cu homosexualii. Câțiva locuitori din zonă au care le-au arătat participanților la manifestare semne obscene. Dar mulți dintre cei aflați pe terasele din centrul Capitalei i-au aplaudat și fotografiat. Un semn de normalitate.

Amendați de Jandarmerie

Jandarmeria București a amendat cu 7.000 de lei organizatorii Bucharest Pride, din cauza depășirii numărului maxim de 500 de participanți.

„Ca urmare a încălcării cadrului legal în vigoare, prin nerespectarea numărului maxim de 500 de participanți, organizatorului marșului Bucharest Pride i-a fost aplicată o sancțiune contravențională, în valoare de 7000 de lei”, a anunțat Jandarmeria București.

Primarul Nicușor Dan s-a răzgândit

Primarul general Nicușor Dan, prin Comisia de Ordine Publică a municipalității, a încercat să boicoteze marșul diversității. Inițial, municipalitatea condusă de Nicușor Dan a refuzat să aprobe traseul pietonal Calea Victoriei pentru organizarea Pride și le-a propus organizatorilor fie o altă zi, fi o rută alternativă, nepietonală, pe bulevardele Kiseleff sau pe Magheru. Oragnizația ACCEPT România a acuat Primăria Capitalei de boicotarea marșului.

Municipalitatea a invocat că nu se poate aproba traseul pentru că pe Calea Victoriei se desfășoară proiectul „Străzi deschise” prin care șapte zone din București sunt deschise exclusiv pietonilor în fiecare weekend. Proiectul este desfășurat la propunerea Asociației Române pentru Cultură, Educație și Normalitate care susține organizarea marșului.

Primarul Nicușor Dan s-a răzgândit după ce la negocierile pentru stabilirea traseului a participat ambasadorul Marii Britanii la București, Andrew Noble, un susținător al drepturilor minorităților sexuale. „O țară în care minoritățile nu au drepturi este marcată de frică”, a spus ambasadorul Andrew Noble.

Articolul Bucharest Pride, 8000 de persoane pe Calea Victoriei. Top 20 de fotografii apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ioan Crăciuneanu susține că a fost gazat și amenințat de jandarmi în Piața Victoriei, în seara zile de 10 august 2018. Atunci a fost cel mai mare miting împotriva Guvernului condus din umbra de Liviu Dragnea, liderul PSD de atunci.

„Mi-a explodat o grenadă foarte aproape de picior. Mi-au intrat ceva chimicale în partea de jos a piciorului, care este uşor infectată şi schijele celelalte au tăiat pur şi simplu carnea”, declara Ioan Crăciuneanu, la o săptămână de la incident. Astfel, Ioan Crăciuneanu a contestat Ordonanța 2122/D/P/2019 din data de 26 iunie 2020 prin care Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a clasat dosarul „10 August”.

Dosarul „10 August”: Judecătorul a cerut continuarea cercetărilor

DIICOT a clasat dosarul în care erau cercetați Laurențiu Cazan, Mihai Dan Chirică, Sebastian Cucoș și Ionuț Cătălin Sindile. Cei patru erau cercetați pentru abuz în serviciu, participație improprie la purtare abuzivă, participație improprie la fals intellectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă. Judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță, de la Curtea de Apel București, a decis să retrimită dosarul pentru completarea urmăririi penale față de cei patru suspecți.

Pe 2 martie 2021, judecătoarea Daria Miheț de la Tribunalul București a respins cererea DIICOT de redeschidere a dosarului 10 august, iar prin această decizie au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.

Acțiunea lui Ioan Crăciuneanu la instanță

Ioan Crăciuneanu a mai cerut deschiderea anchetei și împotriva Speranței Cliseru, fostul prefect al Bucureștiului, Carmen Dan, fost ministru de Interne, şi Liviu Dragnea, fost preşedinte al PSD, care ar fi „dispus şi coordonat, direct sau indirect, din punct de vedere operativ, intervenţia forţelor de ordine împotriva participanţilor la protestul din data de 10.08.2018 desfăşurat în Piaţa Victoriei, Bucureşti, precum şi faţă de celelalte persoane care i-au ajutat să săvârşească astfel de fapte”, se menționează în plângerea lui Crăciuneanu.

„Înţeleg a contesta în mod vehement omisiunea de a ancheta decidenţi politici şi funcţionari publici aflaţi la conducerea statului la acea dată, vizaţi în plângerea formulată de subsemnatul, a căror implicare a fost vizibilă, respectiv: întreaga conducere a Jandarmeriei Române implicate în acţiunile operative, care-l include şi pe col. Paraschiv Cătălin Răzvan Dumitru, fostul ministru al Afacerilor Interne, Carmen Dan, fostul prefect al Bucureştiului, Speranţa Cliseru, numitul Liviu Dragnea, precum şi alţi reprezentaţi ai coaliţiei PSD-ALDE, membrii Comisiei de Apărare din cadrul Parlamentului, pentru săvârşirea infracţiunilor ce au avut loc împotriva protestatarilor participanţi la protestul din 10 august 2018, prin acţiunile disproporţionate, soldate, în ceea ce mă priveşte, cu încălcarea drepturilor şi libertăţilor mele legitime, dar şi cu răni fizice ce au necesitat îngrijiri medicale”, mai spunea Ioan Crăciuneanu în acţiunea depusă în instanţă.

Articolul Dosarul „10 August”, redeschis de judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță, de la Curtea de Apel București. DIICOT a încercat să se opună apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.