O demisie așteptată cu sufletul la gură de Marcel Ciolacu, șeful său pe linie de partid. Dar și de liberalii conduși de premierul Nicolae Ciucă. Decizia a fost anunțată cu o zi înainte de întrunirea Consiliului Suprem de Apărare al Țării, acolo unde ar urma să se discute achiziții importante în zona militară.

Demisia lui Vasile Dîncu a fost agreată de Marcel Ciolacu, liderul PSD, care voia portofoliul Apărării pentru Mihai Tudose. Pe lista posibililor înlocuitori se află și senatorul PSD Angel Tîlvar. Până când PSD va decide pe cine va susține pentru funcția de ministru, Marcel Ciolacu i-a cerut premierului Nicolae Ciucă să preia funcția de ministru interimar. De ce vrea Marcel Ciolacu să scape de ministerul Apărării?

Demisia lui Vasile Dîncu, publicată pe facebook

Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, a anunțat pe facebook că și-a dat demisia din funcție. „Motivez gestul meu prin perspectiva imposibilității colaborării cu Președintele României, comandantul suprem al Armatei. Consider necesară retragerea mea din această funcție pentru a nu prejudicia în niciun fel procesele de decizie și programele care necesită fluiditate pe întreg lanțul de comandă și pentru a nu bloca o serie de proiecte absolut necesare pentru funcționarea optimă a Ministerului Apărării Naționale și a Armatei Române”, se menționează în demisia lui Vasile Dîncu. Demisia a fost datată cu 24 octombrie 2022.

În urmă cu trei săptămâni, Vasile Dîncu a căzut în dizgrația președintelui Klaus Iohannis, dar și a premierului Nicolae Ciucă. Mai mult, nu mai era dorit nici măcar de colegii săi de partid conduși de Marcel Ciolacu.

Declarația ministrului Vasile Dîncu care a încins coaliția

Vasile Dîncu a fost izolat oficial în urma declarațiilor controversate făcute la Prima TV, în data de 8 octombie 2022. Atunci a declarat că negocierile reprezintă singura șansă pentru încheierea războiului din Ucraina.

„Războiul va mai continua şi singura şansă pe care ar putea să o aibă Ucraina şi mai ales sfârşitul războiului, singura şansă a păcii poate să fie negocierea, negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă, în care, aşa cum au lansat în acest moment ucrainenii, un document politic pentru toate ţările europene şi pentru NATO, un document care încearcă să dea garanţii de securitate pentru Ucraina pentru viitor”, a declarat atunci ministrul Vasile Dîncu.

El a mai afirmat că „țările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia sigură. Singură, Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia. Pentru că clasa politică din Ucraina, în momentul acesta nu poate să îşi permită, să-şi asume. Ar fi o sinucidere curată în politică să îşi asume pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă, de teritorii, ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, a declarat atunci ministrul Vasile Dîncu.  

Această declarație pare să fie motivul care a generat demisia lui Vasile Dîncu de la Apărare. În urmă cu o săptămână, ministrul Vasile Dîncu a fost convocat la Palatul Victoria pentru a da explicații cu privire la afirmațiile sale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Dan Cărbunaru a anunțat la finalul întâlnirii că temele abordate au vizat reuniunea miniştrilor apărării din cadrul NATO de la Bruxelles şi „calibrarea comunicării publice la nivelul Ministerului Apărării în context guvernamental”.

Marcel Ciolacu îl susține pe Nicolae Ciucă

Marcel Ciolacu, șeful PSD, s-a arătat surprins de demisia lui Vasile Dîncu. Dar nu a ezitat să îl propună pe premierul Nicolae Ciucă pentru funcția de ministru interimar. Ba chiar și-a arătat disponibilitatea să facă un troc cu liberalii.

„Am avut o discuţie cu premierul şi i-am spus că, ţinând cont de experienţa dumnealui, în zona de Apărare ar fi cel mai potrivit să preia atribuţiile la Minister. Cred că atâta timp cât domnul premier va prelua interimatul, nu este nicio problemă”, a explicat Ciolacu.

Întrebat dacă PSD ar putea ceda PNL portofoliul Apărare, Marcel Ciolacu a replicat: „este posibil orice”. Însă, rămâne o întrebare: de ce vrea Ciolacu să scape de ministerul Apărării?

Articolul Demisia lui Vasile Dîncu: „Motivez gestul meu prin perspectiva imposibilității colaborării cu Președintele României” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Sistemul de război electronic – Scorpion: 216,55 milioane lei

Războiul electronic (EW) a devenit în ultimii ani un subiect amplu dezbătut în zona industriei de apărare. În urma invadării Ucrainei de către Rusia, EW a devenit o cerință critică pentru marile puteri militare.

Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a alocat 216,55 milioane lei pentru a cumpăra sistemul portabil de război eclectronic – Scorpion. O licitație în acest sens a fost publicată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Operatorii economici trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții.

De exemplu, trebuie să facă dovada că în ultimii cinci ani au vândut un sisteme similare în valoare de minim 130 milioane de lei. Data de deschidere a ofertelor va fi 16 septembrie 2022.

Sistem de război electronic în comunicații H/V/UHF – Linx: 517 milioane lei

Alți 517,58 milioane lei au fost prevăzuți pentru achiziția a două sisteme de război electronic în comunicații H/V/UHF – Linx. La fel ca și în cazul licitației de mai sus, operatorii economici trebuie să facă dovada că au vândut în ultimii cinci ani cel puțin un sistem în valoare de aproximativ 259 milioane lei. Potrivit Romtehnica, cuantumul livrărilor de produse va aduce firmelor un punctaj de 70%. Capacitatea tehnico-financiară va fi punctată cu 30%. Duarata contractului va fi de 72 de luni, adică de șase ani. Ofertele vor fi deschise la sediul Romtehnica în data de 26 septembrie 2022.

Sistem de război electronic în comunicații V/UHF – Argus

Romtehnica vrea să cumpere și trei sisteme de război electronic în comunicații V/UHF – Argus. Valoarea estimată a acestora este de 444,68 milioane lei. Compania Ministerului Apărării Naționale estimează că la această procedură de achiziție vor participa între trei și șapte ofertanți.

Fiecare agent economic trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții. Cele mai importante sunt legate de cifra de afaceri și vânzarea anterioară a unor produse similare. Cifra de afaceri pe ultimii trei ani trebuie să fie ce puțin egală cu suma de 296,45 milioane lei. Dar trebuie să facă dovada că în ultimii cinci ani a vândut cel puțin un produs similar în valoare de 296,45 milioane lei.

Ce este războiul electronic?

Războiul electronic sau Electronic Warfare (EW) este termenul generic pentru a denumi conflictul invizibil care se manifestă în mediul electromagnetic. Acesta este un domeniu prioritar și o formă de confruntare permanentă pentru a obține și menține superioritate în spectru elecromagnetic.

În armatele moderne, războiul electronic este considerat o parte importantă a strategiei militare. Colonelul (r) Valeriu Deloghioz a publicat cartea „Războiul electronic în acțiunile militare contemporane” în care se menționează că acest tip de război contribuie substanţial la realizarea surprinderii adversarului, prin scoaterea din funcţie sau neutralizarea temporară a sistemelor de comandă, control, comunicaţii, calculatoare şi informaţii (C4I) ale adversarului, favorizînd libertatea de acţiune în operaţie (luptă). Ca urmare, unităţile şi subunităţile specializate de război electronic sunt considerate unităţi ale primei lovituri, şi anume ale loviturii electronice.

Lt. col. Ivan Pavlenko, responsabil pentru domeniul războiului electronic în Comandamentul Forţelor Întrunite ucrainean şi în Statul Major General al Ucrainei, a participat la întâlnirea anuală a transmisioniștilor americani din 29 octombrie 2019. Acolo a explicat acțiunile de război electronic desfășurate de armata rusă în estul Ucrainei. De exemplu, militarii ucrainieni au constatat că le-a fost sabotate stațiile radio de fabricație rusească. În acest caz a fost acționat un comutator de distrugere.

Într-o altă situație le-au fost interceptate comunicațiile pentru a obține informații utile pentru decizii strategice. Interceptarea s-a desfășurat asupra legăturilor radio de campanie, dar și a comunicațiilor civile.

Misiunile generale ale războiului electronic

• obţinerea de informaţii oportune şi cît mai complete despre sistemele şi mijloacele electronice ale adversarului pe baza utilizării indiciilor de demascare şi a radiaţiilor electromagnetice ale mijloacelor electronice;

• atacul electronic asupra forţelor şi mijloacelor adversarului;

• controlul unor domenii sau zone ale spectrului electromagnetic în intervale de timp şi pe spaţii determinate;

• interzicerea folosirii spectrului electromagnetic de către adversar pentru sistemele şi mijloacele sale electronice, inclusiv prin modificarea proprietăţilor mediului care complică propagarea undelor electromagnetice;

• protecţia electronică prin conservarea posibilităţilor de utilizare de către trupele proprii a spectrului electromagnetic, în vederea executării eficiente a misiunilor planificate în condiţii de cercetare şi bruiaj intens şi a întrebuinţării de către adversar a mijloacelor de distrugere.

Articolul Războiul electronic, licitații de peste 240 milioane de euro girate de Romtehnica apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Spital abandonat

În vara anului trecut, Consiliul Județean Iași și Consiliul Județean Neamț au decis să construiască un spital modular la Lețcani. Cele două județe au alocat 13 milioane de euro Agenției de Dezvoltare Intercomunitară Euronest pentru a face achizițiile necesare. De acești bani au fost achiziționate 100 de containere și toate echipamentele și materialele necesare funcțonării.

Spitalul Mobil de la Leţcani avea o capacitate previzionată de 256 de paturi, 103 fiind pentru terapie intensivă şi trei paturi de terapie pentru blocul operator. În septembrie 2020, spitalul a fost predat spre folosință Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”. El a devenit operaţional de la mijlocul lunii octombrie şi a funcţionat până în luna ianuarie 2021.

Atunci a fost închis pentru câteva zile, timp în care urma să se facă lucrări de dezinfectare și sterilizare. Dar și lucrări de mentenanță. De atunci au trecut aproape zece luni, timp în care autoritățile au uitat de spitalul de la Letcani.

Spitalul Modular de la Lețcani, 24 de paturi ATI

România se confruntă cu o criză a paturilor ATI de câteva săptămâni. Așa că autoritățile au fost nevoite să redeschidă Spitalul Modular de la Lețcani, sub coordonarea colonelului medic Daniel Ionuţ Derioiu. În primă fază spitalul va avea disponibile 24 de paturi ATI. Primii șase pacienți au fost duși deja acolo.

„Pentru susținerea acestui efort, ministrul apărării naționale a dispus suplimentarea personalului MApN detașat la Spitalul Modular cu încă 10 asistenți medicali, care se vor prezenta la unitatea medicală începând de joi, 14 octombrie”, a transmis Ministerul Apărării Naționale.

La Lețcani va acționa o echipă de 35 de persoane detașate de la MApN. Echipa este formată din medici, ofițeri de logistică și stat major, asistenți medicali și brancardieri, care va coordona activitățile Spitalului Modular Lețcani. Totul în sprijinul managementului Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași.

În funcție de disponibilitățile tehnice și de asigurarea de personal de specialitate, Spitalul Mobil Lețcani poate crește gradual capacitatea ATI până la numărul maxim de 48 de paturi de acest tip.

Articolul Spitalul Modular de la Lețcani, redeschis sub conducere militară apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.