Institutul Cantacuzino a confirmat existența țânțarilor care transmit virusul West Nile în mai multe zone din Capitală, în special în centrul orașului. Avertismentul a fost lansat încă de la începutul lunii iulie, dar primarul General Nicușor Dan a refuzat să aloce fonduri suficiente pentru dezinsecția Bucureștiului. Virusul West Nile afectează sistemul nervos central și poate provoca encefalită și meningită.

Sănătatea publică, pusă în pericol

Primăria Municipiului București (PMB), condusă de Nicușor Dan, trebuia să înceapă dezinsecția, dezinfecția și deratizarea Capitalei încă din luna martie. O directivă în acest sens i-a fost transmisă de Direcția de Sănătate Publică București. Dar primarul Nicușor Dan pare că a ignorat-o atunci. El era preocupat de întocmirea bugetului anul și de împărțirea banilor pe căprării. Nu îl interesa sănătatea publică la nivelul Capitalei.

În tot acest timp Bucureștiul s-a umplut de țânțari, căpușe și șobolani. De abia după ce bucureștenii au început să se revolte pe rețele sociale, edilul Nicușor Dan a început să miște.

Pe 19 mai 2021, a decis să aloce 16,7 milioane lei pentru serviciile de dezinsecție, dezinfecție și deratizare a Bucureștiului. Adică, jumătate din suma solicitată de Compania Municipală Eco Igenizare, firma municipalității care prestează aceste servicii. Dar a fost prea târziu. Bucureștiul era deja cucerit de țânțari!

Dezinsecția, dezinfecția și deratizarea a început efectiv la jumătatea lunii iunie. Cu o întârziere de peste trei luni și jumătate. Timp în care Bucreștiul a ajuns raiul țânțarilor. Incompetență sau inconștiență, cert este că s-a pus în pericol sănătatea publică la nivelul Municipiului București.

Ciclul de înmulțire la țânțari

Ciclu de înmulțire al țânțarilor este la șapte zile, a spus Alexandru Badea, unul dintre specialiștii în domeniul serviciilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare. „O femelă țânțar depune în jur de 250 de ouă. Dacă am avea un milion de femele de țânțari la nivelul unui sector, după o săptămână numărul acestora ar ajunge la aproximativ 250 de milioane de țânțari. După o altă săptămână, ar fi încă 250 de milioane de țânțari înmulțit cu 250 de ouă ne-ar da 62,5 miliarde de țânțari”, a explicat expertul Alexandru Badea, ciclul de înmulțire al țânțarilor.

Acestea sunt calculele minime pentru două cicluri de înmulțire ale țânțarilor la nivelul unui sector. Numărul țânțarilor cresc exponențial cu cele 14-15 cicluri de înmuțire cuprinse în perioada 1 martie – 15 iunie 2021.  

Pentru combaterea eficientă a țânțarilor trebuie să se facă dezinsecție în mod repetat, conform ciclului de înmulțire al țânțarilor, susține expertul.

Institutul Cantacuzino a confirmat existența virusului West Nile

La scurt timp după începerea dezinsecție, Institutul Cantacuzino a primit primele probe de țânțari colectate conform procedurii de compania municipalității Eco Igenizare. Rezultatul a fost dezastruos pentru primarul Nicușor Dan.

Institutul Cantacuzino a confirmat prezența virusului West Nile în probele colectate din zona Splaiul Independenței. Virusul West Nile a fost identificat la țânțarii din zona cuprinsă între Eroilor și Universitate, parcurile Cișmigiu și Izvor, dar și în cartierul Crângași.

Primul deces în Dolj. Cazuri în București, Bacău și Olt

Primarul Nicușor Dan susținea la finalul lunii iulie a acestui an că „nu există încă persoane îmbolnăvite, chiar dacă țânțarul există”. Chiar dacă atunci era aparent liniștit, Institutul Național de Sănătate Publică i-a arătat efectul măsurilor luate cu întârziere. O persoană din București a fost infectată cu virusul West Nile. Până acum!

Anunțul a fost făcut de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică care a început supravegherea infecției cu virusul West Nile la nivel național pe 7 iunie 2021.

De atunci „până la data de 2.09.2021 s-au înregistrat 4 cazuri de infecţie cu virusul West Nile, din care la un caz a survenit decesul”.

Cazurile s-au înregistrat în judeţele: Bacău (1 caz), Olt (1 caz), Dolj (1 caz) şi în Bucureşti (1 caz). Este vorba de un pacient din categoria de vârstă 40-49, 1 din categoria de vârstă 70-79 și 2 din categoria de vârstă 60-69.

Simptome în cazul infecției cu virusul West Nile

Virusul West Nile (WNV) este transmis de țânțari infectați la om prin mușcătură. Centrul de Control și Prevenire a Bolilor din SUA menționează că nu există vaccinuri pentru prevenire sau medicamente pentru tratarea virusului West Nile la oameni. Majoritatea persoanelor infectate cu virusul West Nile nu se simt rău. Dar 1 din 5 din cazuri persoanele infectate prezintă febră sau alte simptome.

Aproximativ 1 din 150 de persoane infectate dezvoltă o boală gravă, uneori fatală, cum ar fi encefalita sau meningita. În cazul acestor persoane virusul West Nile afectează afectează sistemul nervos central.

Simptomele bolii severe includ febră mare, cefalee, rigiditate a gâtului, stupoare, dezorientare, comă, tremurături, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, amorțeală și paralizie.

• Boala severă poate apărea la persoanele de orice vârstă; cu toate acestea, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire severă dacă sunt infectate.

• Persoanele cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul, diabetul, hipertensiunea arterială, bolile de rinichi și persoanele care au primit transplanturi de organe, sunt, de asemenea, expuse unui risc mai mare.

• Recuperarea după o boală severă poate dura câteva săptămâni sau luni. Unele efecte asupra sistemului nervos central ar putea fi permanente.

• Aproximativ 1 din 10 persoane care dezvoltă boli severe au afectat sistemul nervos central și mor.

Recomandări făcute de Institutul Național de Sănătate Publică

• să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;

• să utilizeze substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor;

• să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă (prin plase de protecţie la ferestre);

• să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei;

• să îndepărteze recipientele de apă stătută şi gunoiul menajer din gospodărie.

Articolul Virusul West Nile a provocat moartea unui bărbat din Dolj. Cazuri în București, Bacău și Olt apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Institutul Cantacuzino a anunţat că noua generaţie de Polidin a trecut de etapa de laborator şi a intrat în producţia pilot. Producția în masa a noului Polidin va începe după ce vor fi finalizate  o serie de testări. Specialiștii spun că noul Polidin va acţiona la fel ca cel vechi, dar nu va mai fi injectabil şi se va comercializa ca supliment alimentar.

„În acest scop, s-a dezvoltat și modernizat procesul de fermentație bacteriană prin trecerea de la o tehnologie convențională (plăci Roux) la o tehnologie modernă, controlabilă (bioreactoare specializate). Forma de administrare a Polidinului este dezvoltată pentru a obține capsule gelatinoase orodispersabile de tip ursuleț (POLIDIN –O) și spray nazal (POLIDIN-N). Prin schimbarea formei de administrare a Polidinului se dorește ca produsul să devină mai atractiv pentru un segment cât mai larg de populație (copii, adulți, vârstnici)”, au anunțat reprezentanții Institutului Cantacuzino.

Specialiștii mai anunță că vor continua testele clinice astfel încât Polidinul să fie repus pe piață și sub formă de medicament cu administrare injectabilă. Toate activitățile se desfășoară în Centrul Cercetare-Dezvoltare Tehnologică din institut în cadrul unui proiect al Ministerului Apărării Naționale.

Istoricul celebrului Polidin

Polidin-ul a apărut ca un concept românesc de înlocuire a Omnadinului care era utilizat în perioada interbelică. La mijlocul anilor `60, câțiva cercetători români au testat pe propriile corpuri un nou vaccin Polidin. Inițial produsul era fiolat manual, spunea cercetătoarea Sylvia Hoișie pentru Adevărul.ro  

Din anii ’70, însă, vaccinul a început să fie produs în număr mare de unități, cu ajutorul aparaturii moderne. La sfârșitul anilor ’90, se produceau chiar și 15 milioane de fiole de Polidin pe an.

Medicii îl prescriau pentru preîntâmpinarea infecţiilor respiratorii, mai ales iarna şi primăvara. Mulţi au folosit preparatul în infecţii ginecologice. Un specialist în oncologie îl prescria pentru a preîntâmpina metastazele în cancerul la sân.

Succesul Polidinului a fost o mare victorie a Institutului Cantacuzino. „Colectivul s-a înmulţit, au venit medici tineri şi tehnicieni şi am reuşit să mai obţinem şi alte preparate: un ser specific pentru infecţiile căilor respiratorii superioare numit Bronhodin, în concentraţii diferite, sau Aerodin, care erau cu instilaţie nazală. Mai târziu, am creat un preparat care conţinea Candida şi care avea un rezultat foarte bun în alergii (IBC 10), apoi ne-am gândit să facem un produs de administrat pe cale orală, şi aşa a apărut Orostim. În anii ’70, la Iaşi, s-a produs şi vaccinul antiholeric. A fost nevoie de mare atenţie, căci era suficient să pătrundă în apa curentă doar câţiva microbi, mai ales că ţevile de apă sunt aproape de cele de la canalizare, şi s-ar fi declaşat o epidemie în oraş. Şi totuşi nu am avut niciun accident”, spunea Sylvia Hoișie.

În anul 2000 România știa că urmează să intre în Uniunea Europeană. Lipsa de tehnologie și interesele meschine a făcut ca producția de polidin să fie redusă treptat. Apoi în 2012 a fost sistată definitive producția de Polodin.

Prospectul pentru Polidin

Polidin era folosit pentru stimularea rezistenței antiinfecțioase nespecifice. El era considerat un tratament adjutant în infecții acute și cronice ale căilor respiratorii superioare și inferioare; infecții genito-urinare (anexite, metrite, prostatite); boli infecțioase virale (gripa); arsuri de diverse grade ce afectau suprafețe mari cutanate; dar și în pregătirea preoperatorie.

Se recomanda, în special in anotimpurile reci, cu o frecvență mai mare a infecțiilor acute respiratorii, copiilor și persoanelor în vârstă, precum și bolnavilor cu afecțiuni cronice ce duceau la scăderea rezistenței imunitare a organismului.

Polidin era un preparat polibacterian imunomodulator, constituit dintr-un amestec de 13 suspensii bacteriene specii gram-pozitive gram-negative, inactivate termic, lizate parțial prin bilă (1%), diluate în solutie cloruro-sodică (0,875%), cu o concentrație standard de 48 milioane germeni inactivați/ml produs.

Compozitia substantei active:

Staphylococcus aureus 6 milioane germeni inactivați ml

Streptococcus pyogenes 3 milioane germeni inactivați ml

Streptococcus viridans 3 milioane germeni inactivați ml

Streptococcus faecalis 11 milioane germeni inactivați ml

Streptococcus pneumoniae 6 milioane germeni inactivați ml

Escherichia coli 10 milioane germeni inactivați ml

Klebsiella pneumoniae 6 milioane germeni inactivați ml

Neisseria catarrhalis 3 milioane germeni inactivați ml Conservant: fenol – maximum 0,25%.

Articolul Polidin, celebrul medicament, revine sub formă de spray nazal și jeleuri apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.