Situația din aceste centre de bătrâni a fost dezvăluită la sfârșitul lunii ianuarie de Buletin de București și Centrul de Investigații Media. Acum dosarul procurorilor DIICOT vizează două grupuri infracționale organizate care au profitat de urma bătrânilor. Prejudiciul stabilit de procurori a fost estimat la 5,2 milioane lei.

„Lagărele pentru bătrâni”, percheziționate de DIICOT

În zorii zilei de 7 iulie, zeci de polițiști au luat cu asalt 31 de locații din București, Ilfov, Ialomița, Argeș, Călărași, Constanța și Olt. O parte adăposteau lagărele pentru bătrâni. Locații în care bâtrânii erau pus și simplu maltratați. Procurorii DIICOT susțin oficial că în acest dosar, începând cu luna noiembrie 2020, pe raza județului Ilfov au fost constituite două grupuri infracționale organizate, în scopul exploatării persoanelor cu dizabilități sau aflate în situații vulnerabile.

„Exploatarea persoanelor vătămate, persoane vârstnice sau aflate în incapacitatea de a se îngriji singure, a fost realizată prin supunerea la tratamente inumane ori degradante, prin exploatarea muncii neremunerate, prin constrângere și exercitarea de acte de violență fizică, prin lipsirea de hrană suficientă și adecvată nutrițional, prin lipsa sau neadministrarea tratamentului medical adecvat diagnosticului fiecărui beneficiar, prin lipsa îngrijirii și asigurarea igienei beneficiarilor care nu aveau capacitatea fizică și/sau psihică de autoîngrijire”, potrivit unui comunicat al DIICOT.

Toate aceste nenorociri au avut ca scop obținerea ilegală de venituri de către liderii grupurilor infracționale organizate. Prejudiciul estimat este de 5,2 milioane lei.

„Lagărele pentru bătrâni” din București și Ilfov

Procurorii au informat că în trei imobile din București și Ilfov au fost identificate 98 de persoane vătămate. Bătrânii au evaluați medical la fața locului, apoi au fost transportați la două unități medicale, pentru investigații amănunțite.

„Până la acest moment, cu privire la 6 dintre persoanele vătămate, medicii au decis internarea, alte 50 de persoane vătămate au fost cazate la mai multe centre de îngrijire, din municipiul București, iar pentru 42 se află în  investigații medicale. De asemenea, pe parcursul perchezițiilor domiciliare au fost identificate și ridicate mai multe unități PC, laptopuri, suporturi de date, precum și alte mijloace de probă”, spun procurorii DIICOT.

Investigațiile jurnalistice, confirmate de procurori

Printre centrele de bătrâni vizate de procurori se află și cele administrate de Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz”. Investigațiile jurnalistice realizate de Centrul de Investigații Media și Buletin de București arătau că pe 24 noiembrie 2020, într-o garsonieră din Voluntari, se înființa un ONG cu nume de sfânt inventat: Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz. Între primii membri ai organizației o regăsim pe Ligia Gheorghe (fostă Enache), veche prietenă a Gabrielei Firea, fost producător al emisiunilor sale la Antene, consilier al primarului, al senatorului și apoi al ministrului Egalității de Șanse Gabriela Firea.

Alături de Ligia Gheorghe, în asociație mai apar Ecaterina Adriana Voicu, pusă de Firea în 2017 șefă la Centrul pentru Tineret al Municipiului București, dar și partenerul de viață al acesteia, Ștefan Godei, fost vicepreședinte la tineretul social-democrat ilfovean. Scopul organizației prezidate de Godei este, conform documentelor de înființare, „îmbunătățirea calității vieții” și „lupta împotriva dispariției vieții”.

Reporterii arătau cum ONG înființat de cei doi apropiați ai Gabrielei Firea primește 30.000 de euro lunar de la primăria lui Robert Negoiță. Banii erau alocați pentru a îngriji persoane cu dizabilități fizice și psihice într-un centru situat în Pipera, Voluntari, fără să le ofere însă servicii medicale de bază.

Al doilea episod arată ce se întâmplă în celălalt centru al asociației, „Armonia”, situat în comuna Afumați, unde 32 de beneficiari trăiesc în condiții mizere.

„Ministrul Gabriela Firea nu are implicare în acest caz”

„Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse nu are atribuții pentru acreditarea și/sau controlul căminelor de bătrâni și/sau a centrelor pentru persoane cu dizabilități. Domeniul de activitate al asociației menționate, îngrijirea persoanelor adulte cu dizabilități, nu intră în atribuțiile ministerului. Ministrul Gabriela Firea nu are implicare în acest caz și nu a avut cunoștință de activitatea centrelor și a asociației menționate în această anchetă. În plus, singura legătură cu ministrul este faptul ca în conducerea acestei asociații a făcut parte, pentru o scurtă perioadă de timp, unul dintre consilieri.

Informațiile puse la dispoziția ministrului și a ministerului de către doamna G. L. (Gheorghe Ligia – n. red.) au fost că nu mai ocupă funcția NEREMUNERATĂ de vicepreședinte al Asociației «Sf. Gabriel cel Viteaz», demisia având loc în luna martie 2022, la scurt timp după angajarea la minister. Acest lucru a fost probat cu cererea de demisie depusă de doamna G. L. și înregistrată la sediul asociației respective cu nr. 248/21.03.2022.

De asemenea, doamna G. L. a informat instituția că nu a urmărit modul în care asociația a dus la îndeplinire solicitarea sa, demisia fiind un act unilateral. Doamna G. L. a precizat că a aflat cu surprindere, abia când a fost contactată de jurnaliști la finalul anului 2022, că încă figura în acest Consiliu Director. Imediat după a solicitat explicații din partea conducerii asociației și a cerut urgentarea punerii în aplicare a cererii de demisie. În prezent, din informațiile pe care le deținem, doamna G. L. nu mai figurează printre membrii Consiliului Director al Asociației.

Doamna ministru Gabriela Firea nu are legătură cu centrele menționate în ancheta respectivă și nici cu asociația. Afirmațile privind legătura dintre ministrul Gabriela Firea și doamna G. L., alta decât cea de prietenie și colegialitate, sunt tendențioase și au rolul de a deforma realitatea”.

Articolul „Lagărele pentru bătrâni” din București și Ilfov, pline cu oameni bătuți, înfometați și puși la muncă forțată apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Bucureștiul a intrat în scenariu roșu

Prefectul Capitalei, Antonela Ghiță, a transmis, miercuri, că rata de infectare în București este de 3,3 la mia de locuitori. În urma acestui anunț, Bucureștiul intră în scenariu roșu. Certificatul verde digital COVID-19 va fi necesar pentru accesul în localuri, restaurante, evenimente publice și private, concerte, spectacole, piscine.

În județele și localitățile în care incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 3 la mia de locuitori și mai mică sau egală cu 6 la mie, noile norme prevăd că activitățile sunt permise doar cu participarea următoarelor categorii de persoane: vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore și care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Obligația de a prezenta rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 72 de ore, sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 48 de ore, nu se aplică în cazul copiilor sub 6 ani.

Ilfov a intrat în scenariu roșu

Județele Ilfov (3,65 la mie), Timiș (3,4 la mie) și Satu Mare (3,42 la mie) au intrat în scenariu roșu. Peste 30 de orașe din România au incidența Covid mai mare de 3 la mie. Printre reședințele de județ se regăsesc Satu Mare, Bistrița, Timișoara, Baia Mare, Cluj-Napoca și Botoșani.

Rata de infectare la mia de locuitori este de 6,29 în localitatea ilfoveană Afumați. Datele privind rata de infectare în localitățile din jurul Bucureștiului au fost prezentate de Prefectura Ilfov.

Articolul Scenariu roșu în București, Ilfov, Timiș și Satu Mare. Certificatul verde digital Covid este obligatoriu la evenimente și restaurante apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.