Avizul comisiilor este consultativ, iar votul pentru validarea miniștrilor și a programului de guvernare va avea loc miercuri.

Iulia Popovici și Tudor Pop, avize negative

Programul audierilor a început la ora 10.00. Fiecare candidat are la dispoziţie, în medie, o oră pentru a-şi prezenta programul şi pentru a răspunde la întrebările parlamentarilor. Ministrul propus pentru portofoliul de la Cultură, Iulia Popovici, a primit un aviz negativ din partea comisiilor din Parlament. A obținut patru voturi „pentru”, nouă „împotrivă” și șapte abțineri.

Tudor Pop, propus pentru Ministerul Tineretului și Sportului, a primit și el un aviz negativ. Acesta a obținut nouă voturi „pentru”, 12 „împotrivă” și patru abțineri.

Nicu Fălcoi, refuzat la Apărare

Monica Berescu, propunerea USR pentru Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a primit aviz negativ din partea comisiilor de specialitate. Aceasta a obținut 17 voturi „pentru”, 17 „împotrivă” şi 8 abţineri.

Un aviz negativ a primit și Nicu Fălcoi, propunerea USR pentru Ministerul Apărării Naționale. Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului i-au dat avizul negativ în urma obținerii a 15 voturi „împotrivă”, 8 voturi „pentru” şi 13 abţineri.

Dan Barna a picat la Externe

Vicepreședintele USR, Dan Barna, a fost propus pentru funcția de vicepremier și ministru al Afacerilor Externe. Comisiile reunite au decis ca Dan Barna să primească aviz negativ după ce a obținut 11 voturi „pentru, 20 „împotrivă” și 4 „abțineri”.  

Cătălin Drulă, aviz pozitiv

Fost ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, a fost propus din nou de USR pentru șefia Ministerului Transporturilor. Acesta a primit 8 voturi împotriva avizului negativ, 7 abțineri și 12 „pentru” aviz. „Avizul este pozitiv dacă propunerea de aviz negativ a căzut la vot”, a explicat după audieri Cătălin Drulă.

Președintele PSD al comisiei de specialitate s-a încurcat și a supus greșit la vot avizul negativ. Acesta a supus votului acordarea avizului negativ pentru Cătălin Drulă în loc să ceară vot pentru învestitura ministrului. Astfel, voturile au fost contabilizate în raport cu avizul negativ și, deci, în favoarea ministrului demisionar al Transporturilor

Alin Stoica, fostul prefect al Capitalei

Alin Stoica, fostul prefect al Capitalei, a fost propus de USR pentru funcția de ministru al Afacerilor Interne. El a fost demis din funcția de prefect de Florin Cîțu, după ce USR a ieșit de la guvernare. Acum, în Parlament, a primit aviz negativ pentru funcția de ministru al Afacerilor Interne. 19 parlamentari au votat „pentru” aviz negativ, 5 „împotrivă” și 13 „abțineri”.

Ghinea și Prună au picat la comisii

Cristian Ghinea, propunerea pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit un aviz negativ. Doar 7 parlamentari i-au acordat votul de încredere, în timp ce alți 13 au votat „împotrivă”. Iar alți 8 s-au abținut.

Cristina Prună, propunerea pentru Ministerul Energiei, a fost respinsă de parlamentarii din comisiile reunite. Au fost 14 voturi „pentru”, 27 „împotrivă” și 12 abțineri.

Ionuț Moșteanu, respins pentru Dezvoltare

Deputatul Ionuț Moșteanu, propunerea USR pentru Ministerul Dezvoltării, a primit aviz negativ după audierea în comisii. Au fost 10 voturi „pentru”, 14 „împotrivă” și 16 abțineri. Miniștrii premierului desemnat Dacian Cioloș, parcă au fost propuși pentru a fi „sacrficați” în Parlamentul României.

Stelian Ion, Dragoș Pîslaru și Claudiu Năsui, avize negative

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru a obținut 11 voturi pentru, 16 voturi împotrivă și trei abținere. Stelian Ion, ministrul propus la Justiție a primit aviz negativ. Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, a primit un aviz negativ după ce a obținut 13 voturi pentru, 22 „împotrivă și 11 „abțineri”.

George Cățean, respins la Agricultură

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, George Căţean, a primit marţi aviz negativ din partea comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului. Membrii comisiilor de specialitate au respins nominalizarea lui Cățean pentru portofoliul de la Agricultură cu 19 voturi „împotrivă”, 5 „pentru” şi 7 abţineri.

Mihai Goțiu a vrut procurori specializați

Membrii comisiilor de specialitate au respins nominalizarea lui Goţiu pentru portofoliul de la Mediu cu 18 voturi „împotrivă”, 9 „pentru” şi 7 abţineri. Mihai Goţiu a susținut, la audierile din Comisiile de specialitate din Parlament, înfiinţarea unei structuri de procurori specializaţi în combaterea infracţiunilor de mediu.

Ioana Mihăilă a picat la Sănătate

Ioana Mihăilă a primit aviz negativ, marţi, pentru funcţia de ministru al Sănătăţii din partea comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Ea a primit 7 voturi „pentru”, 18 „împotrivă” şi 9 abţineri.

Articolul Miniștrii premierului desemnat Dacian Cioloș, sacrificați în Parlamentul României apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

• Studiul de fezabilitate pentru Banca Națională de Dezvoltare a fost realizat de Pricewaterhouse Coopers. Compania Deloitte se va ocupa de autorizarea și organizarea băncii.

• Capitalul social va fi întregit cu toate operațiunile și conturile statului de la EximBank, inclusiv cu garanțiile și creditele acordate în condiții de piață.

• În plus, EximBank va transfera către noua Bancă Națională de Dezvoltare toată activitatea de asigurare la export (ECA) desfașurată în numele și contul statului, precum si garanții, împrumuturi și scheme de minimis acordate în context COVID, pentru care la maturitatea sau expirarea derulării acestor scheme fondurile rămase disponibile să fie rambursate la bugetul de stat.

• Premierul Florin Cîțu a contestat în 2017 proiectul lui Liviu Dragnea pe motiv că voia să transforme EximBank în bancă de dezvoltare. Dar același lucru îl face astăzi și premierul Florin Cîțu. În plus, premierul Florin Cîțu a inclus Banca Națională de Dezvoltare pentru a fi finanțată  prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

• România urmează să primească prin Programul Național de Redresare și Reziliență suma de 29,2 miliarde euro. Din această sumă 14,248 miliarde de euro vor fi sub formă de grant, iar restul sub formă de împrumuturi rambursabile.

Senatorul Florin Cîțu critica Banca Națională de Dezvoltare

În noiembrie 2017, grupurile parlamentare ale PSD și ALDE au depus la Senat o propunere legislativă privind înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare. Liviu Dragnea, în calitate de deputat și lider PSD, a deschis lista de semnături pentru susținerea proiectului. Cu trei luni înainte de depunerea proiectului legislativ, senatorul liberal Florin Cîțu a criticat inițiativa.

„Ce nu v-am spus atunci dar pot să vă spun astăzi este că Dragnea și Valcov au hotărât să-și facă și ei bancă. Normal că nu banii lor. Cu banii noștri. Sper că nu ați uitat că Valcov a fost director la Banca Populară de tip Caritas din Olt. El crede că de acolo are experiență. Acum pot vă spun cu certitudine că cei doi au hotărât să transforme EXIM Bank în bancă de dezvoltare a PSD”, spunea senatorul Florin Cîțu.

Proiectul legislativ al lui Liviu Dragnea a rămas blocat în Camera Deputaților, din 2018. Dar ideea a fost preluată de alianța de guvernare formată din PNL, USRPLUS și UDMR în iulie 2020. Apoi, un an mai târziu, premierul Florin Cîțu a trimis un punct de vedere negativ la proiectul lui Liviu Dragnea.

În punctul de vedere negativ, premierul Florin Cîțu îi informa pe parlamentari că are propriul proiect de înființare a unei bănci de dezvoltare cu finanțare de la Comisia Europeană.  

Banca Națională de Dezvoltare a premierului Cîțu

Banca Națională de Dezvoltare (BND) o regăsim pe lista proiectelor PNRR pentru care Guvernul Cîțu speră să obțină finanțarea europeană. Conform PNRR, Banca Națională de Dezvoltare va fi înființată ca o instituție de credit, deținută 100% de stat. Aceasta va activa sub supravegherea BNR și în conformitate cu legislația locală și UE în vigoare.

În paralel se vrea operaționalizarea Fondului de Capital de Risc, un instrument de equity, în cadrul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Ulterior, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri va fuziona cu Banca Națională de Dezvoltare a României. Fuziunea dintre cele două instituții va avea loc în preajma anului 2026.

În urma fuziunii, BND va avea expertiză în gestionarea Fondului de Capital de Risc. Cum? „Prin preluarea personalului specializat și a fondului de capital de risc de la FNGCIMM”, se menționează în planul PNRR.

Banca Națională de Dezvoltare va introduce produsele financiare mai riscante, cum este și cazul celor de tip equity.

Bănca Națională de Dezvoltare: creare și operaționalizare

Premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea susțin că în prezent, nu există bănci naționale de dezvoltare în România care să îndeplinească, în numele statului, rolul de stimulare și susținere a investițiilor pentru a compensa disfuncționalitățile pieței financiare și pentru decalajele de finanțare.

Principala justificare economică pentru înființarea BND este necesitatea de a aborda disfuncționalitățile pieței existente care afectează dezvoltarea economică și constrâng nivelurile de investiții.

Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare este justificată de raportul privind disfuncționalitățile pieței și decalajele de investiții din România, realizat în cadrul proiectului „Înființarea Băncii naționale de dezvoltare a României”, finanțat de COM prin SRSS în perioada 2018-2019. Adică, proiectul care a stat la baza proiectului de bancă al lui Liviu Dragnea.

Din acest raport aflăm că există diferite disfuncționalități ale pieței, atât pe partea de cerere, cât și de ofertă, dar și decalaje de finanțare care trebuie soluționate.

Top 5 disfuncționalități ale pieței pe partea de cerere

• acces limitat la finanțare din cauza subcapitalizării companiilor mici;

• acces insuficient la finanțare din cauza lipsei sau a garanției eligibile limitate;

• lipsa de cunoștințe din partea companiilor românești cu privire la instrumentele de finanțare, garanție și de tip equity disponibile la nivel național și UE;

• potențialul insuficient de generare a veniturilor și / sau profitabilitatea în unele domenii cheie de investiții, cum ar fi proiecte la scară largă care nu generează venituri (cercetare, transport public, infrastructură medicală pe scară largă);

• capacitatea insuficientă pentru a pregăti planuri de afaceri bancabile și bugete pentru a accesa împrumuturi bancare comerciale, de la instituții nefinanciare și instrumentele de finanțare ESIF.

Top 4 disfuncționalități ale pieței pe partea de ofertă

• constrângeri de pe piețele de credit care încurajează băncile să adopte o abordare mai conservatoare a portofoliului, ceea ce reduce accesul la finanțare pentru beneficiarii cu risc mai ridicat (de exemplu, microîntreprinderi și întreprinderi noi);

• apetitul la risc limitat față de anumite sectoare ceea ce are ca rezultat cerințe ridicate de capitaluri proprii și / sau un cost crescut al împrumuturilor sau refuzul de a finanța anumite tipuri de proiecte (în special proiecte cu perioade lungi de recuperare sau întreprinderi care funcționează într-un mediu de reglementare neclar);

• costuri mai mari de tranzacționare și administrare în gestionarea portofoliilor de împrumuturi cu valoare redusă (IMM-uri, agricultură) din cauza fragmentării excesive și a restricțiilor privind împrumuturile bancare pe baza obligațiilor de adecvare a capitalului;

• lipsa instrumentelor financiare menite să stimuleze anumiți operatori economici (de exemplu, start-up-uri și spin-off-uri inovatoare).

Consulanții Pricewaterhouse Coopers și Deloitte

Din PNRR aflăm că studiul de fezabilitate a fost realizat Pricewaterhouse Coopers (PwC) care a estimat decalajele medii de finanțare la aproximativ 26 de miliarde euro în 2019. Tot din PNRR mai aflăm premierul Florin Cîțu are la bază proiectul BND promovat de Liviu Dragnea.

Conform documentului public, faza 1 a proiectului „Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României” aprobată în cadrul SRSS a fost finalizată la sfârșitul anului 2019, în cadrul căreia a fost realizată analiza ex-ante a disfuncționalităților pieței financiare din Romania precum și Studiul de fezabilitate.

Faza 2 „Sprijinirea implementării operaționale a Băncii Naționale de Dezvoltare a României” a început în august 2020, cu termen de finalizare de 18 luni. În cadrul proiectului actual, Deloitte, consultantul angajat de SRSS/TSI, va sprijini MF în procesul de autorizare de către Banca Națională a României (BNR) și COM (procesul de notificare NDB).

„Astfel, Deloitte va pregăti dosarul de autorizare care trebuie depus la BNR cu toată documentația și informațiile necesare procesului de autorizare, conform legislației bancare românești și a regulamentelor europene și va sprijini MF în discuțiile cu BNR în procesul de autorizare până la obținerea autorizației de funcționare”, se menționează în PNRR.  

Banca Națională de Dezvoltare, organizată de Deloitte

Autoritățile române au pre-notificat Comisiei Europene proiectul de înființare inclusiv descrierea activităților, produselor și beneficiarilor eligibili pe care noua bancă intenționează să le furnizeze. Capitalul social total al BND este estimat la 3 miliarde RON.

În paralel cu pregătirea dosarului pentru BNR, Deloitte va pregăti o serie de documente care să asigure acoperirea tuturor activităților BND. Respectiv structura organizațională, proiectarea sistemului de management și control al riscului sistemului de achiziții, sistemului intern și extern raportare, bugetare, documente de politici pentru toate celelalte activități, inclusiv prezentarea sistem IT al viitoarei bănci și specificații tehnice detaliate.

Banca Națională de Dezvoltare construită cu acareturile de la EximBank

Compania de consultanță Deloitte va sprijini autoritățile române pentru transferul operațiunilor în nume și cont stat desfășurate de EximBank, respectiv garanții si credite acordate în conditii de piață (cu preluarea fondurilor în capitalul social al BND la momentul infiintarii noii institutii), activitatea de asigurare la export (ECA) ce se va desfasura in continuare pe baza de mandat in numele si contul statului, precum si garanții, împrumuturi și scheme de minimis acordate în context COVID, pentru care la maturitatea sau expirarea derularii acestor scheme fondurile rămase disponibile să fie rambursate la bugetul de stat.

Prin această reformă complementară se dorește finanțarea cheltuielilor care nu sunt acoperite de acest proiectul european.

Banca Națională de Dezvoltare: obiective

Oficialii susțin că odată înființată Banca Națională de Dezvoltare, aceasta va funcționa pe baze performante în ceea ce privește furnizarea produselor financiare, gestionarea riscurilor, transparența. Banca Națională de Dezvoltare va avea următoarele obiective conform PNRR:

• promovarea dezvoltării economice și a competitivității;

• accesul la finanțare pentru proiecte de infrastructură viabile din punct de vedere economic, inclusiv în perioadele de dezintermediere financiară;

• asigurarea accesului la finanțare pentru IMM-uri;

• îmbunătățirea absorbției fondurilor UE și a mecanismelor aferente;

• funcționarea ca administrator de Fond al Fondurilor;

• să acționeze ca intermediar financiar cu rol de atragere a altor resurse private (crowdingin);

• furnizarea de servicii de consultanță și asistență tehnică.

Articolul Banca Națională de Dezvoltare, proiectul contestat al lui Liviu Dragnea va fi implementat de premierul Florin Cîțu apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Tensiunile din interiorul alianței de guvernare s-au accentuat în ultima perioadă. Cele trei formațiuni politice aflate la guvernare se acuză reciproc pentru a masca haosul din interiorul arcului guvernamental. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a spus la Timișoara că indiferent cine câştigă alegerile interne din PNL, nu se pune problema de o schimbare a portofoliilor după Congresul PNL. „Dacă se pune problema aceasta, atunci plecăm. (…) Avem foarte multe proiecte începute, avem 40 de angajamente de guvernare USR PLUS, din care unele au fost deja îndeplinite (…). Nu este acceptabil să stăm să primim toată ziua bobârnace”, a spus Cristian Ghinea.

„Dacă aşa se pune problema, atunci plecăm”

Pe 25 septembrie 2021 vor avea loc alegeri pentru șefia PNL. Până în prezent și-au anunțat candidatura premierul Florin Cîțu și actualul șef al partidului Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților. Tensiuniile dintre cei doi au dus la scindarea partidului în mai multe facțiuni. Structura guvernului se va modifica în funcție de cine va câștiga alegerile PNL. Potrivit unor informaţii apărute în spaţiul public, după Congresul PNL, Florin Cîţu ar intenţiona o rediscutare a împărţirii portofoliilor în Guvern între cele trei partide de guvernare.

În acest context partenerii de guvernare ai liberalilor își arată fățiș nemulțumirea. Ministrul Cristian Ghinea a spus că „este destul de enervant că în campania internă din PNL suntem folosiţi noi ca sac de box, noi, miniştrii USR PLUS mai ales. Asta trebuie să înceteze pentru că nu face decât să erodeze încrederea în parteneri şi e nevoie în coaliţie de încredere. Apoi, se tot vântură ideea că e ca în jocul ăla cu scaunele muzicale, că se plimbă unii, se aşează şi rămân oamenii pe afară, că se redistribuie ministerele ca un fel de… E o tâmpenie. Înţeleg că sunt unii supăraţi de prin PNL, nu ne-au dat ministerele lor”.

Cristian Ghinea a mai spus că ministerele se distribuie pe o formulă rezultată din alegeri. „USR PLUS a avut 15 la sută în alegeri, asta este ponderea noastră în coaliţie, înţelegem că PNL a trecut de la un guvern monocolor la un guvern de coaliţie, dar nu e ca şi când s-au dat de pomană ministere. Un guvern stabil şi o coaliţie trebuie să se bazeze pe o predictibilitate. Noi avem oameni foarte potriviţi pentru ministerele pe care le avem. Nu vorbesc despre mine, dau exemplul lui Drulă, din nou. De ce ar trebui să fie sub semnul întrebării aceste idei, că are cineva aceste proiecte în care are cineva din PNL cheful de a schimba şi mesajul meu este foarte clar şi răspicat, nu se pune problema de o schimbare a portofoliilor, după Congresul PNL. Dacă aşa se pune problema, atunci plecăm”, a precizat Cristian Ghinea, vineri la Timişoara. El a menționat că pe 28 august va fi un comitet al USR PLUS pentru discuta despre un raport privitor la ce s-a întâmplat de când formaţiunea este la guvernare. Însă, Guvernul este în pericol să cadă.

Articolul Cristian Ghinea amenință că USR PLUS va ieși de la guvernare dacă se reîmpart ministerele apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.