RelatedPosts
Banca Națională de Dezvoltare, proiectul de suflet al lui Liviu Dragnea și Eugen Teodorovici, ar putea fi înființată prin PNRR, cu un capital social de trei miliarde de lei.
• Studiul de fezabilitate pentru Banca Națională de Dezvoltare a fost realizat de Pricewaterhouse Coopers. Compania Deloitte se va ocupa de autorizarea și organizarea băncii.
• Capitalul social va fi întregit cu toate operațiunile și conturile statului de la EximBank, inclusiv cu garanțiile și creditele acordate în condiții de piață.
• În plus, EximBank va transfera către noua Bancă Națională de Dezvoltare toată activitatea de asigurare la export (ECA) desfașurată în numele și contul statului, precum si garanții, împrumuturi și scheme de minimis acordate în context COVID, pentru care la maturitatea sau expirarea derulării acestor scheme fondurile rămase disponibile să fie rambursate la bugetul de stat.
• Premierul Florin Cîțu a contestat în 2017 proiectul lui Liviu Dragnea pe motiv că voia să transforme EximBank în bancă de dezvoltare. Dar același lucru îl face astăzi și premierul Florin Cîțu. În plus, premierul Florin Cîțu a inclus Banca Națională de Dezvoltare pentru a fi finanțată prin Programul Național de Redresare și Reziliență.
• România urmează să primească prin Programul Național de Redresare și Reziliență suma de 29,2 miliarde euro. Din această sumă 14,248 miliarde de euro vor fi sub formă de grant, iar restul sub formă de împrumuturi rambursabile.
Senatorul Florin Cîțu critica Banca Națională de Dezvoltare
În noiembrie 2017, grupurile parlamentare ale PSD și ALDE au depus la Senat o propunere legislativă privind înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare. Liviu Dragnea, în calitate de deputat și lider PSD, a deschis lista de semnături pentru susținerea proiectului. Cu trei luni înainte de depunerea proiectului legislativ, senatorul liberal Florin Cîțu a criticat inițiativa.
„Ce nu v-am spus atunci dar pot să vă spun astăzi este că Dragnea și Valcov au hotărât să-și facă și ei bancă. Normal că nu banii lor. Cu banii noștri. Sper că nu ați uitat că Valcov a fost director la Banca Populară de tip Caritas din Olt. El crede că de acolo are experiență. Acum pot vă spun cu certitudine că cei doi au hotărât să transforme EXIM Bank în bancă de dezvoltare a PSD”, spunea senatorul Florin Cîțu.
Proiectul legislativ al lui Liviu Dragnea a rămas blocat în Camera Deputaților, din 2018. Dar ideea a fost preluată de alianța de guvernare formată din PNL, USRPLUS și UDMR în iulie 2020. Apoi, un an mai târziu, premierul Florin Cîțu a trimis un punct de vedere negativ la proiectul lui Liviu Dragnea.
În punctul de vedere negativ, premierul Florin Cîțu îi informa pe parlamentari că are propriul proiect de înființare a unei bănci de dezvoltare cu finanțare de la Comisia Europeană.
Banca Națională de Dezvoltare a premierului Cîțu
Banca Națională de Dezvoltare (BND) o regăsim pe lista proiectelor PNRR pentru care Guvernul Cîțu speră să obțină finanțarea europeană. Conform PNRR, Banca Națională de Dezvoltare va fi înființată ca o instituție de credit, deținută 100% de stat. Aceasta va activa sub supravegherea BNR și în conformitate cu legislația locală și UE în vigoare.
În paralel se vrea operaționalizarea Fondului de Capital de Risc, un instrument de equity, în cadrul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Ulterior, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri va fuziona cu Banca Națională de Dezvoltare a României. Fuziunea dintre cele două instituții va avea loc în preajma anului 2026.
În urma fuziunii, BND va avea expertiză în gestionarea Fondului de Capital de Risc. Cum? „Prin preluarea personalului specializat și a fondului de capital de risc de la FNGCIMM”, se menționează în planul PNRR.
Banca Națională de Dezvoltare va introduce produsele financiare mai riscante, cum este și cazul celor de tip equity.
Bănca Națională de Dezvoltare: creare și operaționalizare
Premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea susțin că în prezent, nu există bănci naționale de dezvoltare în România care să îndeplinească, în numele statului, rolul de stimulare și susținere a investițiilor pentru a compensa disfuncționalitățile pieței financiare și pentru decalajele de finanțare.
Principala justificare economică pentru înființarea BND este necesitatea de a aborda disfuncționalitățile pieței existente care afectează dezvoltarea economică și constrâng nivelurile de investiții.
Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare este justificată de raportul privind disfuncționalitățile pieței și decalajele de investiții din România, realizat în cadrul proiectului „Înființarea Băncii naționale de dezvoltare a României”, finanțat de COM prin SRSS în perioada 2018-2019. Adică, proiectul care a stat la baza proiectului de bancă al lui Liviu Dragnea.
Din acest raport aflăm că există diferite disfuncționalități ale pieței, atât pe partea de cerere, cât și de ofertă, dar și decalaje de finanțare care trebuie soluționate.
Top 5 disfuncționalități ale pieței pe partea de cerere
• acces limitat la finanțare din cauza subcapitalizării companiilor mici;
• acces insuficient la finanțare din cauza lipsei sau a garanției eligibile limitate;
• lipsa de cunoștințe din partea companiilor românești cu privire la instrumentele de finanțare, garanție și de tip equity disponibile la nivel național și UE;
• potențialul insuficient de generare a veniturilor și / sau profitabilitatea în unele domenii cheie de investiții, cum ar fi proiecte la scară largă care nu generează venituri (cercetare, transport public, infrastructură medicală pe scară largă);
• capacitatea insuficientă pentru a pregăti planuri de afaceri bancabile și bugete pentru a accesa împrumuturi bancare comerciale, de la instituții nefinanciare și instrumentele de finanțare ESIF.
Top 4 disfuncționalități ale pieței pe partea de ofertă
• constrângeri de pe piețele de credit care încurajează băncile să adopte o abordare mai conservatoare a portofoliului, ceea ce reduce accesul la finanțare pentru beneficiarii cu risc mai ridicat (de exemplu, microîntreprinderi și întreprinderi noi);
• apetitul la risc limitat față de anumite sectoare ceea ce are ca rezultat cerințe ridicate de capitaluri proprii și / sau un cost crescut al împrumuturilor sau refuzul de a finanța anumite tipuri de proiecte (în special proiecte cu perioade lungi de recuperare sau întreprinderi care funcționează într-un mediu de reglementare neclar);
• costuri mai mari de tranzacționare și administrare în gestionarea portofoliilor de împrumuturi cu valoare redusă (IMM-uri, agricultură) din cauza fragmentării excesive și a restricțiilor privind împrumuturile bancare pe baza obligațiilor de adecvare a capitalului;
• lipsa instrumentelor financiare menite să stimuleze anumiți operatori economici (de exemplu, start-up-uri și spin-off-uri inovatoare).
Consulanții Pricewaterhouse Coopers și Deloitte
Din PNRR aflăm că studiul de fezabilitate a fost realizat Pricewaterhouse Coopers (PwC) care a estimat decalajele medii de finanțare la aproximativ 26 de miliarde euro în 2019. Tot din PNRR mai aflăm premierul Florin Cîțu are la bază proiectul BND promovat de Liviu Dragnea.
Conform documentului public, faza 1 a proiectului „Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României” aprobată în cadrul SRSS a fost finalizată la sfârșitul anului 2019, în cadrul căreia a fost realizată analiza ex-ante a disfuncționalităților pieței financiare din Romania precum și Studiul de fezabilitate.
Faza 2 „Sprijinirea implementării operaționale a Băncii Naționale de Dezvoltare a României” a început în august 2020, cu termen de finalizare de 18 luni. În cadrul proiectului actual, Deloitte, consultantul angajat de SRSS/TSI, va sprijini MF în procesul de autorizare de către Banca Națională a României (BNR) și COM (procesul de notificare NDB).
„Astfel, Deloitte va pregăti dosarul de autorizare care trebuie depus la BNR cu toată documentația și informațiile necesare procesului de autorizare, conform legislației bancare românești și a regulamentelor europene și va sprijini MF în discuțiile cu BNR în procesul de autorizare până la obținerea autorizației de funcționare”, se menționează în PNRR.
Banca Națională de Dezvoltare, organizată de Deloitte
Autoritățile române au pre-notificat Comisiei Europene proiectul de înființare inclusiv descrierea activităților, produselor și beneficiarilor eligibili pe care noua bancă intenționează să le furnizeze. Capitalul social total al BND este estimat la 3 miliarde RON.
În paralel cu pregătirea dosarului pentru BNR, Deloitte va pregăti o serie de documente care să asigure acoperirea tuturor activităților BND. Respectiv structura organizațională, proiectarea sistemului de management și control al riscului sistemului de achiziții, sistemului intern și extern raportare, bugetare, documente de politici pentru toate celelalte activități, inclusiv prezentarea sistem IT al viitoarei bănci și specificații tehnice detaliate.
Banca Națională de Dezvoltare construită cu acareturile de la EximBank
Compania de consultanță Deloitte va sprijini autoritățile române pentru transferul operațiunilor în nume și cont stat desfășurate de EximBank, respectiv garanții si credite acordate în conditii de piață (cu preluarea fondurilor în capitalul social al BND la momentul infiintarii noii institutii), activitatea de asigurare la export (ECA) ce se va desfasura in continuare pe baza de mandat in numele si contul statului, precum si garanții, împrumuturi și scheme de minimis acordate în context COVID, pentru care la maturitatea sau expirarea derularii acestor scheme fondurile rămase disponibile să fie rambursate la bugetul de stat.
Prin această reformă complementară se dorește finanțarea cheltuielilor care nu sunt acoperite de acest proiectul european.
Banca Națională de Dezvoltare: obiective
Oficialii susțin că odată înființată Banca Națională de Dezvoltare, aceasta va funcționa pe baze performante în ceea ce privește furnizarea produselor financiare, gestionarea riscurilor, transparența. Banca Națională de Dezvoltare va avea următoarele obiective conform PNRR:
• promovarea dezvoltării economice și a competitivității;
• accesul la finanțare pentru proiecte de infrastructură viabile din punct de vedere economic, inclusiv în perioadele de dezintermediere financiară;
• asigurarea accesului la finanțare pentru IMM-uri;
• îmbunătățirea absorbției fondurilor UE și a mecanismelor aferente;
• funcționarea ca administrator de Fond al Fondurilor;
• să acționeze ca intermediar financiar cu rol de atragere a altor resurse private (crowdingin);
• furnizarea de servicii de consultanță și asistență tehnică.
