Procurorii DNA l-au trimis inițial în judecată pe academicianul Alexandru Bogdan pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei ori autorităţii, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Judecătorii de la Tribunalul București i-au schimbat încadrarea în abuz în serviciu şi l-au condamnat cu suspendare. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Judecătorii au mai constatat că actul material privind contractul de arendă nr.491 din 21.08.2007 cu GRIVCO SA, companie deţinută de familia lui Dan Voiculescu, nu îndeplineşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu. În schimb, instanţa a dispus ca Alexandru Bogdan să plătească Fundaţiei Patrimoniu suma de 196.613 lei, reprezentând despăgubiri civile, el având de achitat şi cheltuieli judiciare de 18.000 lei.

Acuzațiile procurorilor DNA

Academicianul Alexandru Bogdan a fost trimis în judecată de DNA în anul 2016, fiind acuzat că a produs Academiei un prejudiciu de 3,75 milioane euro, prin încheierea nelegală a unor contracte de arendare şi concesionare a unor terenuri cu diverse firme.

„În perioada 2007-2009, cu ocazia administrării patrimoniului silvic şi funciar al Academiei Române, între Fundaţia Patrimoniu şi mai multe societăţi comerciale au fost încheiate contracte şi acte adiţionale privind arendarea şi concesiunea de terenuri ce aparţineau instituţiei respective”, susţin procurorii. De exemplu, pentru perioada 2007-2009 la o suprafaţă de teren de 1.484,31 hectare şi pentru perioada 2008-2009 la suprafaţa de 641,51 hectare, Fundaţia Patrimoniu nu a calculat valoarea arendei şi nici nu a comunicat arendaşului (societate comercială) obligaţia de plată.

De asemenea, fără a exista aprobarea Consiliului Director, Fundaţia Patrimoniu a fost de acord şi a acceptat plata anumitor sume, considerate drept avans arendă, sume care nu au fost recalculate şi regularizate conform prevederilor din Actele adiţionale şi în raport cu arenda datorată, susțin procurorii DNA.

Presa a relatat că, în anul 2006, Fundaţia Patrimoniu a semnat o „convenţie de cooperare tehnico-ştiinţifică” cu SC Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (GRIVCO) SA, companie fondată de Dan Voiculescu. GRIVCO ar fi luat în arendă aproape 1.500 de hectare de terenuri agricole, iar contractul iniţial a fost prelungit prin cinci acte adiţionale, pe care însă fundaţia nu putea să le încheie fără aprobarea Academiei Române.

Articolul Academicianul Alexandru Bogdan, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

În acelaşi dosar, Mihai Adrian Ionescu, fost director general adjunct al Direcţiei de Coordonare şi Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri din România SA şi fost consilier al ministrului Transporturilor, a fost condamnat la 3 ani închisoare cu suspendare, pentru complicitate la luare de mită.

Marin Anton, fost director al Rafo Onești, și-a început cariera politică la PDL. A trecut la PNL, apoi la PMP și a sfârșit la UNPR, partidul generalului Gabriel Oprea.

Comision de 3,5% din valoarea lucrărilor

Marin Anton, fost director al Rafo Onești, și-a început cariera politică la PDL. A trecut la PNL, apoi la PMP și a sfârșit la UNPR, partidul generalului Gabriel Oprea. În 2009 era secretar de stat la Ministerul Transporturior.

În acel an, spun procurorii DNA, a primit în jur de 23 de milioane lei de la o companie italiană pentru contractul de realizare a noului terminal de la Aeroportul Otopeni. Procurorii nu spun numele companiei italiene, dar lucrare a fost atribuită italienilor de la Astaldi. Administratorul companiei Astaldi, Pier Luca Canino a depus mai multe denunțuri la DNA pentru a scăpa de acuzațiile de corupție.

Banii ar fi fost primiţi de Marin Anton prin intermediul unei societăţi comerciale unde acesta avea calitatea de asociat.

În schimbul acestor bani, Marin Anton a avizat în perioada 15 iunie – 17 iulie 2009, documentaţia privind obiectivul de investiţii „Dezvoltare şi Modernizare Aeroport Internaţional Bucureşti – Otopeni”. A mai avizat nota de fundamentare şi proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizaţi ai obiectivului de investiţii. Totodată a aprobat continuării lucrărilor şi a finanţării obiectivului respectiv, spun procurorii.

Intermediarul Adrian Mihai Ionescu

Procurorii DNA susțin că Marin Anton, fostul deputat PNL, a beneficiat direct de ajutorul lui Adrian Mihai Ionescu. Cel din urmă, în luna iunie 2019, s-a întâlnit cu reprezentantul italienilor și i-a comunicat „pretențiile” lui Marin Anton. Dar și modalitate de remitere a banilor.

Compania Astaldi a încheiat un contract de subantrepriză cu o firmă controlată de Marin Anton pentru suma de 22.760.654 lei. Suma de bani a fost achitată prin transfer bancar, în perioada 23 iulie – 20 noiembrie 2009. Aceasta, chipurile, reprezenta contravaloarea unor lucrări de organizare şantier care nu au fost executate în realitate.

Articolul Marin Anton, fostul deputat PNL, condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul „Aeroportul Otopeni” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.