Dar Guvernul, condus de premierul liberal Florin Cîțu, se confruntă cu o nouă criză politică. Liderul Dacian Cioloș a anunțat că miniștrii USRPLUS ar putea să se retragă de guvernare dacă nu sunt respectate solicităriile privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și negocierea programului „Anghel Saligny”, prin care urmează să se împartă aproximativ 50 de miliarde de lei către administrațiile locale. În tot acest timp prețurile continuă să crească.

Palatul Cotroceni. 1 septembrie 2021

Președintele Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă la ora 18.00 în care a vorbit la modul general despre pandemia de coronavirus, credibilitatea Paramentului, reforme legislative care nu au fost încă demarate și semnele promițătoare din economie. El a concluzionat că nu este suficient să ne raportăm doar la cifre, la statistici făcând o aluzie fină la datele cu care se laudă premierul Florin Cîțu.

„ Creșterea de prețuri există, este reală și afectează mulți români. Pentru ei, trebuie pregătite soluții și aici cred că este sarcina în primul rând a Guvernului, a miniștrilor și a autorităților locale să transforme în beneficii pentru cetățeni cifrele din statistici – care, repet, sunt bune și arată o direcție corectă”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Însă membrii Guvernului, în frunte cu premierul Florin Cîțu, sunt preocupați de alegerile interne din formațiunile politice din care provin. Pe 25 septembrie vor avea loc alegerile interne la PNL, iar pe 2 octombrie alegerile interne la USRPLUS. Reprezentanții ambelor partide sunt în campanie.

„Mai multe investiții, în special în sănătate și infrastructură, mai multe locuri de muncă, încurajarea afacerilor, absorbția de fonduri europene, protejarea veniturilor – acestea sunt coordonatele de la care guvernanții nu trebuie să se îndepărteze”, a mai spus Klau Iohannis. Dar cine să mai aibă timp de așa ceva?

Președintele vrea desființarea SIIJ

Președintele Klaus Iohannis le-a reamintit guvernanților că „în domeniul justiției și al statului de drept, agenda publică a fost ocupată de câteva aspecte importante, precum desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și necesitatea unui cadru normativ care să așeze sistemul judiciar pe baze solide”.

Desființarea SIIJ este un subiect promovat asiduu de europarlamentarul Dacian Cioloș, copreședintele USRPLUS, dar premierul Florin Cîțu refuză discutarea proiectului în coaliția de guvernământ. Dacian Cioloș a declarat că înainte de a intra pe ordinea de zi noul PNDL „Anghel Saligny, a convenit cu premierul să aibă o discuție despre desființarea SIIJ.

Românii nu mai au încredere în Parlament

Klaus Iohannis le-a atras atenția parlamentarilor că au datoria de a pune în aplicare ceea ce au promis în campania electorală.

„ Atenție – nu le cer să vorbească despre asta, ci le cer rezultate. De vorbit este ușor, însă oamenii s-au săturat de discursuri sterile, de veșnicele promisiuni neonorate. Vor să vadă mai puțin scandal și mai multă cooperare. Nu îi interesează cine strigă mai tare sau cine critică mai eficient. Fac pe această cale un apel către toate partidele, atât cele din Coaliția de guvernare, cât și cele din opoziție, să privească spre viitor și să le arate românilor că îi respectă prin acțiunile lor”, a declarat Klaus Iohannis.

Motivul acestei cereri a fost generată de sondajele politice care arată că românii și-au pierdut încrederea în Parlament, Guvern și partidele politice. „Încrederea oamenilor în Legislativ nu este la cele mai înalte cote, o problemă cronică, acutizată de-a lungul anilor pe fondul discrepanței dintre promisiunile asumate de politicieni în campaniile electorale și rezultatele lor la final de mandate”, a spus Klaus Iohannis.

Un sondaj CURS realizat în perioada 12-20 august 2021 arată că românii au o încredere scăzută în Parlament, Guvern și partidele politice. Încrederea românilor în Parlament și partidele politice era de 13%, în timp ce încrederea în Guvern de 17%.

„Un Parlament cu un nivel scăzut de credibilitate afectează însăși construcția democratică a țării, în timp ce un Parlament mult mai activ, mai responsabil și mai orientat către actul legiferării ar fi cu totul altfel perceput de către cetățeni”, a spus Klaus Iohannis.

Articolul Klaus Iohannis: „Creșterea de prețuri există, este reală și afectează mulți români” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Sloganul formațiunii politice USRPLUS este „o Românie fără hoție”, un slogan care pare că nu se aplică ad litteram atunci când vine vorba despre alegerile interne din teritoriu. De exemplu, alegerile interne de la USRPLUS Vrancea s-au organizat sub semnul hoției. Subprefectul Radu Țigănuș, candidat la funcția de președinte al USR Focșani, și-a acuzat colegii de fraudarea alegerilor interne. El i-a acuzat pe Liviu Mălureanu și Corina Atanasiu că au încercat să fraudeze alegerile interne. „Noaptea ca hoții”, spunea Radu Țigănuș. Astfel de acuzații au fost și la alte filiale ale USRPLUS. Miza acestor alegeri o reprezintă controlul partidului.

Cum s-au împărțit filialele USRPLUS?

În urma alegerilor interne la nivel național, aripa USR controlată de vicepremierul Dan Barna, fost candidat la președinția României, și-a impus oamenii la conducerea a 34 de organizații județene. USR a obținut majoritate în: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița, Botoșani, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vaslui și Vrancea.

Aripa PLUS, controlată de europarlamentarul Dacian Cioloș, a câștigat alegerile pentru șefia organizației București, inclusiv a sectoarelor 2, 3, 5 și 6. La conducerea filialei București a fost ales președinte Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății. Andrei Lupu, membru al formațiunii înființate de Dacian Cioloș, a câștigat alegerile interne USR PLUS din Prahova, iar Camelia Sălcudeanu la Cluj. PLUS a mai câștigat controlul asupra organizațiilor Dâmbovița, Sălaj, Galați și filiala Buzău. La Maramureș, deși șefia filialei a fost câștigată de candidatul USR Radu Trufan, Biroul Județean va fi controlat de PLUS care are majoritate.

Cine candidează pentru șefia USRPLUS?

Alegerile pentru funcția de președinte al USRPLUS vor avea loc în data 2 octombrie 2021 Până acum și-a anunțat candidatura cei doi copreședinți: europarlamentarul Dacian Cioloș și vicepremierul Dan Barna. În joc a intrat și senatorul Irinel Darău, care și-a anunțat candidatura în fața sediului USRPLUS.

„Noi, ca partid, nu suntem în cel mai bun punct, scorul acum e aproape la jumătate față de scorul nostru maxim și apropiat de cel din 2016. După 4 ani, după o fuziune și după puțină vreme la guvernare, e inadmisibil să fim atât de jos”, a anunțat senatorul Irinel Darău. În același timp, el le-a transmis lui Dan Barna și Dacian Cioloș: „Le arunc mănușa să facem dezbateri reale”.

Senatorul Irinel Darău a mai spus că vrea să fie un lider al unității: „îmi doresc un USR în care să nu mai fie nicio diferență între foștii membri USR și foștii membri PLUS. Îmi doresc, de asemenea, ca până-n 28 august să apară mai mulți candidați”.

Articolul Senatorul Irinel Darău și-a anunțat candidatura la șefia USR PLUS apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.