Agenția Europeană Spațială a publicat o altă imagine din spațiu cu Bucureștiul. În această imagine mult mai complexă se pot observa Parlamentul României, care este descris ca o icoană a Capitalei, parcul Văcărești și salba de lacuri din Herăstrău.

Cum arată Bucureștiul noaptea?

NASA a publicat în galeria sa de imagini, la data de 3 decembrie 2019, o fotografie realizată de pe Stația Spațială Internațională cu Bucureștiul. Imaginea unică este însoțită de mesajul „București, strălucitoarea capitală a României, cu o populație de aproape 1,9 milioane de locuitori, este fotografiată de la Stația Spațială Internațională, de la altitudinea de 423 de kilometri, deasupra națiunii est-europene”.

De atunci au trecut aproape patru ani, dar Ambasada SUA la București a repostat imaginea care a devenit rapid virală în mediul online. În imagine se observă marile artere care străbat Bucureștiul de la un capăt la altul.

Cum arată Bucureștiul, văzut Agenția Spațială Europeană?

Agenția Spațială Europeană a publicat la rândul ei o fotografie cu Bucureștiul, realizată în cadrul misiunii Copernicus Sentinel – 2, la data de 9 aprilie 2021. Misiunea Copernicus face parte din programul de observare al Pământului al Uniunii Europene. Acest program își propune să supravegheaze planeta și mediul înconjurător în beneficiul final al tuturor cetățenilor europeni. Acesta oferă servicii de informații bazate pe observarea Pământului prin satelit și pe datele in situ (non-spațiale).

Agenția Spațială Europeană menționează că Bucureștiul se află în colțul de sud-est al Câmpiei Române, pe malul râului Dâmbovița, un mic afluent al Dunării. Orașul se întinde pe o suprafață de aproximativ 225 km pătrați, într-o zonă acoperită cândva de pădurea Vlăsiei, care, după ce a fost defrișată, a făcut loc unui plan fertil.

Palatul Parlamentului, o icoană a Capitalei

Bucureștiul este caracterizat de o serie de piețe principale din care radiază străzi și bulevarde. Unul dintre bulevardele principale, Bulevardul Unirii, poate fi observat în mijlocul orașului și duce drumul către Palatul Parlamentului.

O icoană a capitalei țării, această clădire monumentală este cea mai mare din Europa și a doua cea mai mare clădire administrativă din lume după Pentagonul din Statele Unite. Acesta găzduiește Parlamentul României, precum și Muzeul Național de Artă Contemporană.

În partea de nord a orașului se întind mai multe lacuri, dintre care cele mai importante sunt Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei și Lacul Colentina. În centrul capitalei se află un mic lac artificial – Lacul Cişmigiu – înconjurat de Grădinile Cişmigiu.

Parcul Natural Văcărești poate fi văzut în partea de sud a orașului. Cu o suprafață de aproximativ 190 de hectare, parcul cuprinde zonele umede din jurul Lacului Văcărești și găzduiește aproape 100 de specii de păsări, dintre care jumătate sunt protejate.

Articolul Cum arată Bucureștiul noaptea, văzut de pe Stația Spațială Internațională? apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Agenția Spațială Europeană a semnat la Londra, pe 18 septembrie 2021, un acord de colaborare cu compania Surrey Satellite Technology Limited (SSTL), producătorul Lunar Pathfinder, pentru a beneficia în viitor de serviciile de telecomunicații. Prin acest contract se vor finanța o parte din costurile sondei spațiale.

Lunar Pathfinder, primul satelit privat de comunicații

Lunar Pathfinder este primul satelit privat care va fi lansat în anul 2024 de compania Surrey Satellite Technology Limited. Acesta va funcționa ca un releu de telecomunicații privat accesibil misiunilor lunare. Serviciile de comunicații vor fi furnizate în bandă S și UHF către sistemele de comunicații ale navelor spațiale pe orbita din jurul Lunii și în bandă X către Pământ.

Începând cu trimestrul patru al anului 2022, satelitul spațial Lunar Pathfinder va fi testat pentru misiunile îndepărtate, care, fără o linie de vedere directă a Pământului, ar trebui altfel să-și procure propria navă spațială cu releu de comunicații.

Lunar Pathfinder este o alternativă mai rentabilă la soluțiile Direct-to-Earth și o alternativă credibilă la stațiile terestre din spațiu.

„Luna este o piatră de temelie a strategiei de explorare a ESA. În acest deceniu vom vedea oameni și roboți vizitând teritoriile neexplorate și revenind cu noi descoperiri. Comunicările sunt esențiale pentru a trimite date științifice și operaționale către Pământ”, spune David Parker, directorul de explorare umană și robotică al ESA.

Armata de sateliți în jurul Lunii

Lunar Pathfinder va funcționa pe o orbită eliptică stabilă pentru a oferi vizibilitate de lungă durată a emisferei lunare sudice în fiecare zi. Acesta va oferi oprotunități maxime pentru transmiterea și recepția datelor între Pământ și suprafața lunară. SSTL lucrează în paralel la dezvoltarea unor sateliți spațiali care să orbiteze în jurul Lunii.

Cu ajutorul acestora speră să ofere statelor, companiilor și agențiilor spațiale comunicații de înaltă calitate. Dar și servicii de navigație pentru că există tendințe în creștere de explorare și exploatare comercială a Lunii, chiar și turism.  

Agenția Spațială Europeană vrea să recupereze teren

Josef Aschbacher, noul director general al Agenției Spațiale Europene, este hotărât să crească influența Europei în domeniul spațial. Sub conducerea doctorului Josef Aschbacher, vor exista mai multe proiecte în care Agenția Spațială Europeană se va implica direct. Fie ca primul client, fie ca un client ancoră cum este în cazul proiectului SSTL.

Acordul de colaborare semnat între SSTL, Goonhilly Earth Station (GES) și Agenția Spațială Europeană (ESA) este un parteneriat comercial inovator. Prin acest contract se dorește dezvoltarea unei infrastructuri spațiale de telecomunicații și navigație pentru a sprijini dezvoltarea științifică și economică a Lunii. Atât pentru Europa, cât și pentru restul lumii.

În cadrul acestui proiect, Agenția Spațială Europeană va avea un receptor avansat de navigație prin satelit, pentru a efectua prima soluție de poziționare satnav pe orbita lunară. Această sarcină utilă experimentală marchează un pas preliminar dintr-un plan ambițios al ESA. În încercarea de a extinde acoperirea fiabilă a satelitului – precum și legăturile de comunicare – către exploratorii din jurul și, în cele din urmă, pe Lună în acest deceniu.

Articolul Lunar Pathfinder, prima sondă spațială privată, va fi lansată în anul 2024 apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.