Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, a dat vina pentru haosul din visteria statului pe liberalul Florin Cîțu, fost ministru de Finanțe și premier al României, despre care a spus că a amanetat viitorul țării. Însă, la fel ca și predecesorii săi, ministrul Adrian Câciu a îndatorat România cu 146,5 miliarde lei doar în anul 2022, dar la niște dobânzi mult mai mari față de media pieței. România avea în august 2023 o datorie guvernamentală de 736 miliarde lei, adică 48,9% din PIB, de două ori mai mare decât în anul 2019.

Fiecare român va plăti câte 400 de euro în plus pentru anul 2024

Fiecare român va plăti câte 400 de euro în anul 2024 pentru ca statul să poată plăti dobânzi de 39,6 miliarde lei. Însă, în anul 2025, valoarea dobânzilor pe care trebuie să plătească statul român se ridică la suma de 44,4 miliarde lei. Dacă împărțim întreaga sumă la o populație de 20 de milioane de cetățeni, rezultă că fiecare român va plăti alți 444 de euro. Până în prezent statul român a calculat că în anul 2026 va fi obligat să plătească alte dobânzi de 49,2 miliarde lei. În timp ce valoarea dobânzilor va ajunge în anul 2027 la peste 54 miliarde lei.

Marcel Ciolacu, premierul României, a participat la o conferință de presă la Buzău, acolo unde a fost întrebat dacă statul are bani pentru a plăti doar dobânzile aferente anului viitor. A reacționat la fel ca fiecare român atunci când i se amintește de datorii.

„De ce nu-l întrebaţi pe Cîţu? De ce nu aţi ţipat când a făcut datorii de 9,2% din PIB? Cumva consideraţi că acele datorii nu le plăteşte? Va veni vreun prim-ministru sau vreun preşedinte al României care să spună: nu vă supăraţi, eu nu am nicio treabă cu ce-au făcut ei. De ce n-a văzut România când un inconştient a dus ţara în această zonă? Iertaţi-mă că întreb şi eu. N-am nicio problemă, răspund la orice întrebare, dar ăsta este adevărul”, a tunat premierul nervos.

Cu toate acestea, spune Marcel Ciolacu, toate aceste datorii trebuiesc plătite. „Ne-am pregătit şi vom bugeta ca să nu intrăm, Doamne-fereşte, în incapacitate de plată, la buffer-ul care este acum şi la Banca Naţională şi la Ministerul de Finanţe, pentru că avem cel mai mare buffer”, a concluzionat șeful PSD.

Liberalul Florin Cîțu a îndatorat România cu 167,3 miliarde

Liberalul Florin Cîțu a fost numit ministru al Finanțelor la data de 4 noiembrie 2019 de premierul Ludovic Orban. La finalul anului 2019, datoria guvernamentală a României era de 373,6 miliarde lei, adică 35,3% din PIB. Ministerul de Finanțe arată că în cursul anului 2020, în mandatul de ministru al lui Florin Cîțu, statul român s-a împrumutat 91,4 miliarde lei de pe piața internă. Plus alte 12,8 miliarde euro și 3,3 miliarde dolari. În total: 167,3 miliarde lei. Calculele arată că liberalul Florin Cîțu a îndatorat țara cu peste 457 de milioane de lei pe zi. Adică, în jur de 19 milioane de lei în fiecare oră. Ceea ce înseamnă 5.290 lei în fiecare secundă, echivalentul a 1.102 euro pe secundă. #RomaniiTrebuieSaStie era haștagul folosit de Florin Cîțu atunci când se lăuda pe rețele sociale.

„La începutul anului am anunţat necesarul de finanţare pentru 2020, 87 de miliarde de lei. Acest necesar vine din două surse mari: deficitul bugetar, care înseamnă 3,6% din PIB plus ce vine din urmă. Să plătim datoriile contractate în urmă. Asta este jumătate, peste 40 de miliarde. Datorii ajunse la scadenţă, refinanţări de datorii şi dobânzi”, spunea Florin Cîțu la Digi24.

Liberalii Nazare și Vîlceanu, datorii de 118,4 miliarde lei

La data de 20 decembrie 2020, Florin Cîțu a ajuns premierul României. Locul său de la ministerul de Finanțe a fost luat de liberalul Alexandru Nazare. Acesta a stat în funcția de ministru până în iulie 2021. Interimatul la Finanțe a fost asigurat de premierul Florin Cîțu, apoi a predat ministerul prietenului și colegului său de partid, Dan Vîlceanu. Cel din urmă a condus ministerul în perioada 18 august 2021 – 25 noiembrie 2021.

În toată această perioadă, de la numirea lui Nazare până la sfârșitul mandatului lui Vîlceanu, liberalii au mai îndatorat țara cu alte 118,4 miliarde lei. Calculele arată că, în medie, cei doi liberali s-au împrumutat cu câte 325 milioane lei zilnic. 13,5 milioane lei pe oră sau 3.754 lei pe secundă, echivalentul a 766 de euro pe secundă.

Pesedistul Adrian Câciu a îndatorat România cu 146,5 miliarde în 2022

Începând cu 25 noiembrie 2021, la conducerea ministerului de Finanțe a ajuns pesedistul Adrian Câciu. În primele trei luni ale anului 2022 a ajuns să îndatoreze țara cu aproape 49 miliarde lei. Până la finalul anului contractase împrumuturi în cuantum de 146,5 miliarde lei. Toate aceste împrumuturi făcute în anul 2022 au fost luate cu dobânzi cuprinse între 5,37% și 9,3%. Însă Bulgaria, Polonia, Ungaria și Cehia s-a împrumutat pe tot parcusul anului 2022 cu dobânzi cuprinse între 0,57% și 4,71%.

În ianuarie 2023, pesedistul Adrian Câciu a împrumutat alte 55,3 de miliarde lei. Împrumutul a fost taxat imediat de liberalul Florin Cîțu care susține că România s-a împrumutat doar 36 de miliarde lei. „1250000 (un milion două sute cincizeci de mii) lei pe minut. Suma împrumutată până acum de MF-PSD în ianuarie 2023. Adică 36 de miliarde lei. Cea mai mare suma împrumutată vreodată într-o singură lună. La dobânzi astronomice atât în lei cât și în dolari. În acest ritm în 2023 MF-PSD ajunge să imprumute aproape 400 de miliarde de lei într-un singur an. Disperare înaintea FALIMENTULUI. Exact ca în 2008. Atunci „soluția” a fost ca statul să meargă să împrumute la FMI și să nu mai ia bani din piață”, spunea Florin Cîțu.

Articolul VIDEO || Fiecare român va plăti câte 400 de euro pentru a achita dobânzi de 40 de miliarde lei pentru împrumuturile făcute de Florin Cîțu și Adrian Câciu apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Dar măsurie nu sunt pe placul liberalilor. Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, susține că nu au existat discuții în coaliție despre salariul minim pe economie sau despre o eventuală creștere a pensiilor.

Salariul minim pe economie ar putea fi majorat la 3.000 de lei

Social-democrații, conduși de Marcel Ciolacu, s-au întâlnit la Neptun. De acolo au anunțat rând pe rând că va crește salariul minim pe economie, dar și pensiile. Ministrul Muncii Marius Budăi a declarat că PSD va propune în coaliția politică „majorarea salariului minim până la 3.000 de lei, cu păstrarea acelui mecanism de netaxare a unei valori de 200 de lei. Valoarea va fi obligatorie. Aceasta înseamnă că 2800 de lei vor fi taxați, deci efortul suplimentar este pentru acei 250 de lei, iar 200 de lei rămân în continuare netaxați. Ne dorim ca în România să încercăm pe cât posibil să nu mai existe sărăcie în muncă.”

Această majoare a salariului minim pe economie ar putea intra în vigoare de 1 ianuarie 2023. Cu condiția să fie acceptată și de PNL, partid condus de generalul Nicolae Ciucă. În cazul în care salariul minim pe economie va fi majorat la 2.800 lei brut, plus 200 de lei neimpozabili, angajatul va încasa 1.863 lei net.

Pensiile ar putea fi majorate de 1 ianuarie 2023

Ministrul Marius Budăi a mai anunțat că PSD va propune majorare pensiilor minime de la 1.000 de lei la 1.100 de lei. Măsura vizează 1,3 milioane de seniori.

„Vom propune majorarea pensiei minime de la valoarea de 1.000 de lei la valoarea de 1.100 de lei. În coaliție vom propune și majorarea punctului de pensie de la valoarea de 1.586 de lei la valoarea de 1.745 de lei”, a declarat Marius Budăi.

Vicepreședintele PSD Mihai Tudose a fost mult mai categoric. „În fapt, pensiile vor creşte cu mai mult de acel procent de 5,1% prevăzut de lege. Noi insistăm pe minim 10%. Noi spunem mai mult de 10%. Salariul minim de la 2.250 la 3.000 lei, vorbesc de brut şi cu o parte de compensare 200 lei pe această diferenţă pe care să o suporte statul”, a declarat Mihai Tudose.

PNL se opune creșterii salariului minim pe economie și a pensiilor

Primul liberal care a ieșit la rampă a fost Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL. El a declarat că majorarea salariului minim pe economie și a pensiilor nu s-au discutat în coaliție.

„Pe agenda coaliţiei nu a existat o discuţie legată de mărirea salariului minim pe economie sau o eventuală mărire a pensiilor. Dar toate aceste propuneri, firesc este să fie însoţite de un calcul bugetar, de o disponibilitate prezentată în cadrul coaliţiei, de către Ministerul de Finanţe şi binenţelor, de o decizie”, a spus Ionuț Stroe.

Premierul Nicolae Ciucă a fost mai moderat în declarații. „Ca să asigurăm acest pachet de măsuri sociale trebuie să avem din ce să asigurăm banii necesari pentru a majora atât pensiile cât și salariile. În pachetele de sprijin de până acum am avut două măsuri prin care am protejat cetățenii vulnerabili și pensionarii cu pensiile sub 2.000 de lei. În funcție de evoluția colectărilor de la buget și de propunerile pe care le vom discuta și în PNL și în PSD vom ajunge la o concluzie care se va concretiza într-o decizie privind acest obiectiv”, a declarat premierul Nicolae Ciucă

Ministrul Adrian Câciu spune că vor crește pensiile, dar nu se știe cu cât

Ministrul Finanțelor Adrian Câciu a declarat de la tribuna Guvernului că salariul minim pe economie și pensiile ar putea să crească de la 1 ianuarie 2023. Cu cât nu se știe!

„Nu am să mă pronunț asupra procentului. Ceea ce pot să vă spun – că există spațiu și mai există și necesitate. Iar decizia finală va fi luată în coaliție, pentru că trebuie așezate în echilibru nevoia, ca să spun așa, de compensare a pierderii de putere de cumpărare la mai multe categorii de cetățeni, nu numai la pensionari. Și, pe de altă parte, posibilitățile financiare, prognozele pe care le avem pentru anul viitor și ele evoluează. Avem prognoza de vară, acum vedem cum va arăta prognoza de toamnă”, a declarat ministrul Adrian Câciu.

Tot el a menționat că de aceasta nu se va referi la procente. „Pentru că procentul va fi decis. Oricum, nu va fi cel pe care ni-l spune legea referitor la indexarea inflației din urmă cu un an. Pentru că este evident că ar fi, din punctul meu de vedere, incorect față de cetățeni, care resimt o inflație mult mai mare decât cea care a fost în urmă cu un an, adică în 2020”, s-a justificat ministrul Adrian Câciu.

Salariul minim pe economie negociat în coaliție

Ministrul Adrian Câciu a fost întrebat despre propunerea PSD de a crește salariul minim pe economie. Acesta a spus că „discuțiile despre salariul minim au loc în fiecare toamnă”. Și tot în fiecare toamnă se stabilește care va fi salariul minim pe economie pentru anul viitor.

„Trebuie ţinut cont de faptul că și salariații se confruntă până la urmă cu greutăți. De asemenea, trebuie să ţinem cont şi de faptul că și antreprenorii se confruntă cu greutăți. Trebuie totul pus în balanță. Lucrurile vor fi gestionate și o să vedeți. Cam într-o lună de zile cred că veţi vedea elementele care fac parte din strategia fiscal-bugetară de anul viitor”, a declarat ministrul Adrian Câciu.

Articolul Salariul minim pe economie și pensiile ar putea fi majorate de la 1 ianuarie 2023. PNL se opune propunerilor făcute de PSD apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Premierul Ciucă își va demisia în 2023

Marcel Ciolacu, liderul PSD, a explicat cum funcționează sistemul prin care premierul se schimbă prin rotație. În primă fază funcția de premier va fi deținută de PNL care l-a desemnat premier pe senatorul Nicolae Ciucă. Acesta va conduce Guvernul României până în data de 25 mai 2023. Atunci premierul își va da demisia, moment în care pică tot cabinetul. Ulterior se revine în Parlament cu un nou program de guvernare și un nou prim-ministru. De data aceasta dat de social-democrați.

Cum se împart funcțiile de secretari de stat?

Negocierile din cadrul coaliției PNL – PSD – UDMR arată că PSD a obținut 42 de funcții de secretari de stat. PNL a obținut doar 34 de funcții de secretari de stat, deși anterior avea 42. Practic, în urma negocierilor PNL a pierdut opt funcții de secretar de stat. UDMR va avea opt secretari de stat, conform ponderii din Parlament.  

Cum vor fi numiți prefecții?

Consiliul Politic Național al PSD a discutat cum ar trebui să fie numiți prefecții la nivel național. Senatorul Paul Stănescu, secretarul general al PSD, a propus ca în județele în care liberalii dețin funcția de președinte al Consiliul Județean ar urma să fie numit un prefect de la PSD. Iar acolo unde social-democrații dețin șefia județului, în funcția de prefect să fie numit un liberal. Singurele excepții ar urma să fie acolo unde deja sunt instalați prefecți UDMR, respectiv în județele Arad, Cluj, Covasna, Sălaj și Satu Mare.

Anca Dragu schimbată cu Florin Cîțu

Șeful PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că marți își va depune candidatura pentru funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Potrivit acestuia, Florin Cîțu își va depune și el candidatura la șefia Senatului.

„Mâine îmi voi depune candidatura pentru şefia Camerei Deputaţilor deoarece s-a conturat o majoritate. Am înţeles că şi domnul Cîţu îşi va depune pentru şefia Senatului”, a spus Ciolacu, într-o conferinţă de presă. El a mai declarat că se așteaptă ca președintele Senatului, Anca Dragu, să demisioneze.

„Procedura democratică este ca atunci când ai pierdut majoritatea, îți depui demisia”, a spus Marcel Ciolacu.

Cum arată Guvernul României?

• Premier: Nicolae Ciucă

• Vicepremieri: Sorin Grindeanu (PSD) și Kelemen Hunor (UDMR)

Miniștrii PSD

• Finanțe – Adrian Câciu

• Transporturi – Sorin Grindeanu

• Muncă – Marius Budăi

• Sănătate – Alexandru Rafila

• Agricultură – Adrian Chesnoiu

• Economie – Marius Humelnicu a fost înlocuit cu Florin Spătaru

• Apărare – Vasile Dîncu

• Cultură – Lucian Romașcanu

• Tineret și Familie – Gabriela Firea

Miniștrii PNL

• Justiţie – Cătălin Predoiu

• Fonduri Europene – Dan Vîlceanu

• Digitalizare – Florin Roman

• IMM și Turism – Daniel Cadariu

• Interne – Lucian Bode

• Educație – Sorin Cîmpeanu

• Energie – Virgil Popescu

• Externe – Bogdan Aurescu

Miniștrii UDMR

• Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație – Cseke Attila

• Mediu – Tanczos Barna

• Sport – Eduard Novak

Articolul Premierul Ciucă își va demisia în 2023. Cum se împart funcțiile publice? apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.