Manifestanții din București i-au cerut președintelui Nicusor Dan să nu mai aștepte și să salveze justiția, în timp ce premierului Ilie Bolojan i s-a solicitat demiterea lui Cătălin Predoiu. Însă s-au solidarizat cu judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care a confirmat dezvăluirile publicației Recorder din documentarul „Justiție Capturată”. Dar problemele cu care se confruntă justiția românească nu sunt noi.

Articolul Justiție Capturată: Protestatarii din Piața Victoriei cer demisia Liei Savonea apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Brera – respiro gastronomic

Brera este locul unde mănâncă acei corporatiști care au ales să nu mai facă fel de fel de compromisuri la prânz și care își rezervă măcar o seară pe săptămână pentru un vibe creativ. Primul restaurant din București cu meniu à la carte dedicat prânzului, Brera a schimbat modul în care arată pauza de masa pentru angajații multinaționalelor de lângă Piața Victoriei și zona Dorobanți.
Preparate cu influențe europene și asiatice, semnate de bucătari de pe două continente, servire impecabilă și o atmosferă echilibrată – totul e gândit pentru oameni activi, dar atenți la detalii. Spațiul are personalitate: grădină urbană, terasă acoperită și interior cu istorie, unde timpul pare să se oprească. Aici vin antreprenori, manageri și echipe care apreciază discreția și mâncarea bine făcută.
Seara locul prinde altă energie, iar cei care aleg Brera la prânz aleg și cel puțin o seară pe săptămână în care atmosfera se schimbă: Joia ai La Vita e Brera, o seară italiană cu vinuri și muzică live, Vineri te bucuri de muzică live într-o atmosferă caldă, iar Sâmbătă întreține atmosfera un DJ Live, un mix urban rafinat pentru finalul de săptămână. Brera este genul de restaurant care oferă exact ce caută profesioniștii urbani: gust, echilibru și energie bună.

City Grill – locul echipelor pentru care masa de prânz împreună a devenit tradiție

City Grill este genul de franciză în care te simți confortabil din primul minut. Spațiu generos, terasă verde, meniu versatil și servire rapidă – exact ce caută echipele din corporațiile cu sediul în zonă. Aici se rezervă ușor mese mari, se sărbătoresc reușite și au loc întâlnirile informale care contează.
Un avantaj clar este că City Grill are locații în mai multe zone ale capitalei – central, în nordul de birouri și în proximitatea huburilor comerciale – astfel încât echipele ajung ușor de oriunde. Formatul rămâne același peste tot: meniu coerent, standarde de servire constante și același nivel de confort, fie că vii la prânz cu colegii sau seara cu toată echipa.
City Grill este despre mâncare bună și normalitatea în care toată lumea găsește ceva pe gustul ei.

Caru’ cu Bere – simbolul orașului și locul sărbătoririi reușitelor

Caru’ cu Bere este alegerea firească atunci când vrei să oferi context, nu doar o rezervare. Interiorul spectaculos și meniul consistent transformă orice masă de echipă într-o experiență. Aici aduci clienți străini, marchezi proiecte finalizate și arăți orașul “pe bune”.
Fiind în Centrul Vechi, zona constituie deja un punct de atracție frecventat, iar personalul restaurantului este obișnuit cu grupuri mari și cu ritmul întâlnirilor de business. Dacă vrei să marchezi un milestone cu întreaga echipă, te ajută logistica: servire la timp, spații încăpătoare și acel aer de “știm ce avem de făcut” care scurtează timpul dintre comandă și discuțiile care contează.
Caru’ cu Bere nu este întâmplător primul restaurant preferat de turiștii străini care ajung în București: acest restaurant cu tradiție este locul care leagă povestea Capitalei de energia ta de azi.
Hanu’ Berarilor – atmosfera care adună echipe

Hanu’ Berarilor e unul dintre puținele locuri unde grupurile mari se simt bine din prima. Terasă largă, mâncare generoasă și un staff obișnuit cu dinamica echipelor. Fie că e vineri seara sau o petrecere internă, atmosfera este caldă și vie. Porții mari, bere rece și senzația că profesionalismul rămâne la ușă, iar prietenia intră prima.
Pentru companii, avantajul real este că poți seta ușor starea serii: meniuri pentru împărțit, ritm alert la servire și o curte care “oxigenează” conversațiile. Dacă ai avut o perioadă încărcată și vrei să scoți echipa într-un loc care topește formalul, Hanu’ Berarilor livrează exact acest tip de relaxare.
Fratellini Bistro / Fratelli Social Club – energia elegantă a afterwork-ului
Fratellini înseamnă mese care se prelungesc în discuții și seri care capătă ritm. De la brunch la cine corporate și petreceri private, păstrează echilibrul între rafinament și relaxare.
Clienții care ajung sunt profesioniști care muncesc mult și știu să se bucure la fel de mult, iar meniul cosmopolit și servirea impecabilă fac din Fratellini extensia firească a vieții de birou.
Când ai nevoie de un cadru care să îmbine networkingul cu atmosfera, Fratellini este alegerea naturală: bar bine poziționat, playlist atent ales, posibilitatea de a grupa mesele pentru echipe și un tempo al serii care te lasă să discuți, dar îți dă și energie. Este locul în care întlnirea de după birou sau în timpul prânzului capătă valențe de ”ieșeală în oraș”.
Energiea – spirit creativ și conversații care curg ușor
Energiea este locul unde prânzul se transformă în idei. Cu un aer industrial, specific spațiilor în care marketerii vin cu idei care se transformă în campanii premiate ulterior cu Golden Drum și o energie relaxată, restaurantul este magnet pentru oameni din agenții, startup-uri și industrii creative. Meniul e scurt, dar bine gândit – paste, burgeri artizanali, salate proaspete și deserturi simple, dar memorabile.
Energiea este locul unde vorbești liber, râzi tare și, uneori, schimbi direcția unui proiect la o cafea. Muzica e mereu potrivită, servirea e naturală, iar atmosfera face parte din farmecul locului. Un restaurant care respiră orașul exact ca oamenii care îl frecventează.

NOR Sky Casual Restaurant – prânzuri cu vedere panoramică

La etajul 36, Bucureștiul pare mai calm. NOR reprezintă alegerea firească pentru profesioniștii care vor să îmbine munca și plăcerea. Cu o priveliște spectaculoasă și o bucătărie cosmopolită, NOR este locul preferat pentru întâlniri cu clienți sau pentru o pauză care inspiră.
Totul este elegant, fără să devină rigid. Se vorbește pe un ton scăzut, se mănâncă atent, se zâmbește des. NOR este un restaurant apreciat de corporatiști și care oferă exact doza de rafinament pe care o cauți între două apeluri sau două apeluri video cu reprezentanții externi ai multinaționalei.
Bucureștiul s-a schimbat. Odată cu el, și modul în care mănâncă oamenii care îl construiesc zi de zi. Iar angajații din corporații știu cel mai bine acest lucru. Aceste restaurante au înțeles un lucru simplu: pentru profesioniștii urbani, prânzul nu e doar o pauză este o parte din ritmul lor. Un moment de respiro între două lumi.

Articolul Restaurante preferate de angajații multinaționalelor din București apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Uniunea Europeană se confruntă cu dificultățile impuse de SUA unor tarife de 15% pentru majoritatea exporturilor sale. Iar blocul comunitar a trebuit să își asume angajamente financiare de mărimea numerelor de telefon atât pentru a importa energie din Statele Unite, cât și pentru a investi acolo. Cu toate acestea, de la puternica industrie auto germană până la sectoarele europene ale aviației și semiconductorilor, există câțiva câștigători ai acordului cadru, care încă nu a fost finalizat în scris.

Acordul comercial UE – SUA pe Energie

Ce prevede înțelegerea? Ca parte a acordului, Trump și von der Leyen au convenit ca UE să achiziționeze petrol și gaze naturale lichefiate în valoare de 750 de miliarde de dolari din SUA. O cifră care ar include și alte produse energetice, cum ar fi combustibilul nuclear. Aceasta înseamnă 250 de miliarde de dolari în achiziții noi de energie în fiecare an, ceea ce, potrivit șefei Comisiei, ar contribui, de asemenea, la eliminarea dependenței rămase a UE de importurile rusești.

Cine câștigă, cine pierde? În teorie, acordul este o victorie uriașă pentru companiile americane de petrol și gaze. În practică, experții spun că este impracticabil. Pentru început, atingerea acestui obiectiv ar necesita ca UE să își tripleze importurile de energie din SUA, pe baza cifrelor de anul trecut, cerând în același timp firmelor americane să își redirecționeze toate fluxurile de energie la nivel mondial către blocul comunitar – și chiar mai mult. Prin comparație, vânzările totale de energie ale Rusiei către UE au totalizat doar 23 de miliarde de euro anul trecut. Bruxelles-ul are, de asemenea, instrumente limitate pentru a realiza toate acestea: importurile sunt în mâinile firmelor private.

Acordul comercial UE – SUA pe Autoturisme

Ce este inclus în acord? Tarifele americane pentru mașini și piese auto sunt reduse la nivelul de bază de 15%. Un nivel care corespunde acordului încheiat la începutul acestei luni de producătorii auto japonezi. În schimb, UE a fost de acord să reducă tarifele pentru automobile de la 10% la zero, a declarat purtătorul de cuvânt pe probleme comerciale, Olof Gill. Problema constă însă în detalii, care rămân puține.

În cadrul acordului SUA-Japonia, țara asiatică va adapta vehiculele omologate la standardele auto americane. Un oficial de rang înalt al Comisiei a declarat că acordul UE include „un angajament de a lucra împreună… pentru a vedea unde standardele sunt deja aliniate sau unde trebuie să colaborăm mai îndeaproape pentru a le alinia în viitor”. După cum a relatat POLITICO, executivul a lansat anterior ideea de a potrivi standardele americane de conducere autonomă, care a fost menționată ca o posibilitate în briefing-ul tehnic de luni.

Cine câștigă, cine pierde? Potrivit lobby-ului auto german , aceasta este o înțelegere proastă care va continua să împovăreze sectorul. Acesta s-a alăturat sectorului auto american în denunțarea tarifelor vamale pentru mașinile și piesele produse în Mexic, care rămân la nivelul mai ridicat de 25%. Adevărații perdanți nu sunt producătorii auto, ci lucrătorii lor, potrivit lui Ferdinand Dudenhöffer, directorul Centrului de Cercetare Auto din Germania. El estimează că până la 70.000 de locuri de muncă la companiile auto europene și la furnizorii acestora ar putea fi pierdute, deoarece producătorii auto își mută producția în SUA pentru a evita tariful vamal de 15%.

Ce prevede Acordul comercial UE – SUA pe Aviaţie?

Ce conține înțelegerea? Acordul UE-SUA privind tarifele zero pentru „toate aeronavele și componentele acestora”, anunțat de von der Leyen, permite atât producătorilor de avioane, cât și companiilor aeriene să răsufle ușurate. Lanțul de aprovizionare global care stă în spatele fiecărei aeronave face ca acest sector să fie mai vulnerabil la barierele comerciale decât altele.

În urma disputei de 17 ani dintre Airbus și Boeing, care s-a încheiat în 2021, nici industriile europene, nici cele americane nu au fost interesate să intre într-un nou război comercial care să implice aviația.

Cine câștigă, cine pierde? Deși Boeing ar fi putut beneficia pe termen scurt de tarifele impuse concurentului său, Airbus, analiștii notează că producătorul american de aeronave ar fi avut mai mult de suferit din cauza represaliilor UE. În schimb, unele companii aeriene americane care operează o flotă Airbus, cum ar fi Delta Air Lines și Spirit Airlines, ar fi simțit imediat impactul tarifelor asupra furnizorilor lor europeni. Printre cei care au pierdut tariful zero-la-zero se numără companiile de leasing de ambele părți ale Atlanticului, care – dacă ar fi fost introduse tarife egale – ar fi fost instrumentul folosit de companiile aeriene pentru a evita taxele suplimentare.

Ce prevede Acordul comercial UE – SUA pe Produse farmaceutice?

Ce prevede acordul? Trump și von der Leyen s-au contrazis categoric duminică, președintele SUA afirmând că acordul comercial nu include produsele farmaceutice – iar șeful Comisiei afirmând că include. Oficialii Comisiei au clarificat luni că rata rămâne la zero deocamdată. Însă Bruxelles-ul se așteaptă ca o rată tarifară maximă de 15% să intre în vigoare odată ce ancheta administrației SUA în temeiul Secțiunii 232 asupra sectorului – în baza căreia tarifele pot fi impuse din motive de securitate națională – va fi finalizată. Există unele excepții pentru „anumite medicamente generice”, a spus von der Leyen, deși nu este încă clar care.

Cine câștigă, cine pierde? Companiile de medicamente generice – cele care produc cele mai ieftine medicamente dintre toate – spun că au cel mai mult de pierdut din cauza marjelor lor mici, chiar dacă rata tarifară finală este semnificativ mai mică decât cea de 200% cu care Trump amenințase cu câteva săptămâni în urmă. Asociația industrială Medicines for Europe dorește mai multă claritate cu privire la medicamentele care ar beneficia de zero tarife și face presiuni asupra UE și SUA pentru a „extinde lista de medicamente fără tarife cât mai mult posibil”. Compania farmaceutică Merck a declarat că salută faptul că s-a încheiat cel puțin un acord, în timp ce în Irlanda – care este deosebit de expusă din cauza sectorului său farmaceutic imens – asociația de afaceri Ibec a declarat că Europa a „capitulat”.

Acordul comercial UE – SUA pe Tehnologie

Ce se află în acord? Acordul de duminică a inclus echipamentele cu cipuri ca unul dintre sectoarele care au primit un tarif zero-la-zero, ceea ce înseamnă că sunt scutite de tariful de bază de 15%. Von der Leyen a subliniat că UE este și va rămâne un cumpărător important de cipuri de inteligență artificială americane. „Cipurile de inteligență artificială din SUA vor ajuta la alimentarea gigafabricilor noastre de inteligență artificială și vor ajuta SUA să își mențină avantajul tehnologic”, a spus ea.

Cine câștigă, cine pierde? Tariful zero-la-zero a fost văzut pe scară largă ca o victorie pentru producătorul olandez de mașini de imprimat cipuri ASML, una dintre cele mai mari firme din Europa după capitalizarea de piață. Mașinile pe care ASML le livrează valorează sute de milioane de euro bucata. ASML nu și-a asumat angajamente de creștere în acest an la mijlocul lunii iulie, pe fondul incertitudinii tarifare, dar acțiunile sale au crescut cu 4% luni. Angajamentul lui Von der Leyen de a cumpăra cipuri de inteligență artificială din SUA este însă un regres pentru susținătorii unei Europe mai suverane din punct de vedere tehnologic – deoarece continuarea cumpărării acestora prelungește dependența blocului comunitar de tehnologia americană.

Reglementare digitală

Ce prevede înțelegerea? Nimic. Comisia a acuzat administrația Trump de a contracara regulile UE ca o blufă – și, deocamdată, a dat roade. „Nu există absolut niciun angajament privind reglementarea digitală și nici privind taxele digitale”, a declarat un înalt oficial al UE, adăugând că apărarea de către Comisie a autonomiei de reglementare a blocului comunitar nu a primit suficientă atenție.

Cine câștigă, cine pierde? Regulile digitale ale UE – și în special Legea privind piețele digitale și Legea privind serviciile digitale – au ieșit nevătămate. Acest lucru nu s-a datorat lipsei de presiune din partea SUA, jucătorii mari din domeniul tehnologiei, precum Meta și Apple, devenind din ce în ce mai deschisi în privința DMA. Aceștia mențin presiunea – grupul de lobby din domeniul tehnologiei, Asociația Industriei Calculatoarelor și Comunicațiilor, tocmai a publicat un studiu care a estimat costul și pierderile de venituri generate de regulile digitale ale UE la 97,6 miliarde de dolari anual, inclusiv aproximativ 1 miliard de dolari reprezentând doar costurile de conformitate DMA.

Ce prevede Acordul comercial UE – SUA pe Apărare?

Ce prevede acordul?  Trump a lăudat achiziționarea unor „cantități uriașe” de echipamente militare americane – dar înalți oficiali ai UE au replicat, subliniind că achiziționarea de arme nu a fost negociată ca parte a acordului. „Achiziționarea de arme nu este o chestiune care ține de Comisie”, a declarat un oficial, adăugând că „nu a fost calculată în niciun fel în cifrele despre care am discutat”. Pe scurt: nu există niciun angajament formal de a cumpăra arme americane.

Cine câștigă, cine pierde?  Industria de apărare din SUA nu a obținut o victorie garantată – dar ar putea totuși beneficia. Oficialii UE au recunoscut că bugetele militare în creștere ale Europei ar putea favoriza firmele americane. „În urma summitului NATO de la Haga, există, desigur, o înțelegere că statele noastre membre, cu sprijinul foarte activ al Comisiei, își măresc cheltuielile pentru apărare și, prin urmare, acest lucru va aduce beneficii directe sau indirecte Statelor Unite”, a declarat un oficial. Această dinamică ar putea pune firmele europene de apărare în dificultate, pe măsură ce deciziile privind achizițiile publică se intensifică.

Oţel și Aluminiu, clauză specială în Acordul comercial UE – SUA?

Ce prevede înțelegerea? Se pare că se va reveni la cote care sună destul de similar cu cele din timpul administrației Biden. Peste această valoare, tariful de 50% ar rămâne (cel mai probabil) în vigoare. Un oficial UE a declarat luni că nivelul cotelor în sine nu a fost încă negociat. Acest lucru va necesita mai mult timp decât este disponibil înainte de 1 august. În plus, SUA recunosc într-o oarecare măsură că UE nu este problema când vine vorba de producția globală excesivă de oțel și aluminiu. Bruxelles-ul și Washingtonul vor discuta despre un „gard circular” pentru a se izola de oțelul produs în mod nedrept din China, Indonezia, Egipt, Turcia și o mulțime de alte țări.

Cine câștigă, cine pierde? Dacă industria siderurgică europeană poate – cel puțin într-o oarecare măsură – să continue să trimită produse specializate către SUA, va prefera acest lucru în locul unui tarif general de 50%. Adevărata perdantă ar putea fi însă China. Dacă SUA și UE reușesc într-adevăr să construiască un zid de oțel în jurul piețelor lor – ceea ce ar fi important dacă se ia în considerare lipsa comercializării certificatelor de emisii din partea SUA – strategia chineză ar putea vedea de fapt o contrapondere serioasă.

Mâncare și băutură prevăzute în Acordul comercial UE – SUA

Ce este în acord? Anumite produse agricole ar putea beneficia de o relație tarifară zero-zero cu SUA, a declarat von der Leyen reporterilor, dar președintele Comisiei nu a specificat despre ce bunuri ar fi acestea. Cea mai recentă informație, venită de la un înalt oficial al Comisiei, este că UE va reduce tarifele pentru ceea ce consideră bunuri agricole „nesensibile” din Statele Unite, în timp ce importurile agricole „sensibile” vor continua să se confrunte cu ratele actuale.

Cine câștigă, cine pierde? Este prea devreme să spunem. Se pare că nucile, hrana pentru animale de companie și bizonii din SUA ar putea intra mai ușor pe piețele UE ca produse agricole „nesensibile”, în timp ce carnea de vită din SUA – considerată „sensibilă” – va continua să se confrunte cu tarife vamale. Cu toate acestea, negociatorii încă negociază tarife de la zero la zero și stabilesc plasarea produselor agroalimentare cheie, inclusiv a băuturilor spirtoase și a vinului, în cadrul acordului general convenit de lideri.

Companiile din UE vor investi încă 600 de miliarde de dolari în SUA

Ce se află în acord? Un angajament al companiilor UE de a investi încă 600 de miliarde de dolari în SUA. Departe de a fi o concesie majoră față de Trump, angajamentul pare să fie doar o simplă prezentare generală. „Este în mare măsură performativ”, a declarat Nils Redeker de la think tank-ul Jacques Delors Centre. De fapt, Bruxelles-ul nu va avea puterea de a îndeplini această promisiune, deoarece investițiile ar proveni exclusiv din sectorul privat, au declarat doi înalți oficiali ai Comisiei. Unul dintre ei a spus că cifra se „bazează pe discuții detaliate cu diferite asociații de afaceri și companii pentru a vedea care sunt intențiile lor de investiții”.

Cine câștigă, cine pierde? Investițiile suplimentare din Europa vor stimula probabil economia SUA. Cu toate acestea, este prea devreme să spunem dacă această finanțare suplimentară va veni în detrimentul investițiilor din Europa, ceea ce ar afecta creșterea economică a UE.

Articolul Acordul comercial UE – SUA: cei mai mari perdanți și câțiva câștigători         apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Prin înregistrarea în contabilitate a contractului fictiv, Dragoș Anastasiu a comis o serie de infracțiuni prevăzute în legislația românească, de la evaziune fiscală la spălarea banilor. Dar a scăpat de toate aceste capete de acuzare atunci când Dragoș Anastasiu și asociatul său, Cristian Băciucu, au depus un denunț la DNA împotriva inspectoarei Angela Georgeta Burlacu, de la ANAF.            

Poreclit Elon Musk de România, Dragoș Anastasiu pare susținut în continuare de premierul Ilie Bolojan, deși președintele Nicușor Dan a transmis că „e o problemă mare”.

De ce Dragoș Anastasiu a plătit „taxă de protecție” la ANAF?

Angela Georgeta Burlacu, o funcționară ANAF, a fost condamnată în 2023 pentru că a primit peste 150.000 de euro, în decurs de 8 ani, de la firma Touring Europabus Romania SRL. O șpagă disimulată sub forma unui contract de consultață. Însă, cu cinci ani înainte de a fi condamnată, Dragoș Anastasiu și asociatul său, Cristian Băciucu, s-au dus la DNA pentru a depune un denunț împotriva Angelei Georgeta Burlacu. Nu se știe de ce au depus denunțul! Dar dacă nu îl depuneau pentru a se salva, Dragoș Anastasiu și Cristian Băciucu, în calitate de patroni ai firmei Touring Europabus Romania SRL, puteau fi acuzați de evaziune fiscală, spălarea banilor sau chiar și grup infracțional organizat.

De ce? Pentru că au înregistrat în contabilitate un contract fictiv, în baza căruia au făcut plățile în cuantum de 150.000 de euro.

Instanța de judecată a reținut că din declaraţia Dragoș Anastasiu, coroborată cu declarațiua lui Cristian Băciucu, rezultă că „inculpata i-a solicitat perfectarea contractului la valoarea unei prestaţii lunare de 2000 Euro în scopul depăşirii neregulilor evidenţiate de inculpată cu ocazia controlului. Relaţii în legătură cu pretinderea de foloase materiale de către inculpată au fost oferite şi de martorele Şerban Maria Daniela şi Stan Roxana Mihaela (directori în cadrul Touring Eurobus România).

Practic, actualul vicepremier Dragoș Anastasiu a dat mită mscată asumat pentru a scăpa de neregulile din contabilitate. Pe de-o parte prin contractul fictiv de consultanță. Pe de altă parte prin pachete turistice emise pe numele angajatei ANAF. Mai mult, Dragoș Anastasiu era informat periodic cu privire la valoarea pachetelor turistice. Acum, scandalul Anastasiu zguduie Guvernul Bolojan.

Scandalul Anastasiu zguduie Guvernul Bolojan, care se contrazice cu DNA

Dezvăluirile presei nu au rămas fără ecou. Într-o primă fază, Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a insinuat că Dragoș Anastasiu ar fi fost doar o victimă.

„Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023, singura sa calitate a fost aceea de martor”, a transmis Ioana Dogioiu. Ulterior, într-o intervenție la B1TV, Ioana Dogioiu se întreba „foarte tare”: „dacă nu există o legătură directă între atacurile la adresa domnului Anastasiu, inclusiv cu informații care nu sunt riguros corecte și faptul că va coordona reorganizarea companiilor de stat. Dar aceasta este o întrebare personală a mea”.

În urma acestor declarații, Direcția Națională Anticorupție a emis un comunicat de presă. Totul pentru a clarifica dacă Dragoș Anastasiu a fost sau nu denunțător.

„La data de 02 februarie 2018, cei doi reprezentanți ai societății SC Touring Eurolines SA s-au prezentat, din proprie inițiativă, fără apărător, la sediul DNA cu un denunț deja redactat pe numele unuia dintre ei. Aceștia au fost audiați în aceeași zi de procurorul de caz, atribuindu-li-se calitatea de martori denunțători”, conform DNA.

Dragoș Anastasiu și asociatul său s-au „spovedit” la DNA

Direcția Națională Anticorupție susține că „calitatea de martor denunțător” este strâns legată de informațiile utile aduse la cunoștința organului de urmărire penală, în orice formă (denunț/declarație de martor), înainte ca acesta să fi fost sesizat.

„Detaliile cuprinzătoare oferite de cei doi au fost valorificate și au condus la trimiterea în judecată și, ulterior, la condamnarea inculpatei Burlacu Angela Georgeta, ambii fiind considerați de procurorul de caz martori denunțători, beneficiind de prevederile legale aplicabile în această situație, respectiv art. 290 alin. 3 din Codul Penal și art. 292 alin. 2 din Codul Penal”, menționează DNA.

Practic, scandalul Anastasiu zguduie Guvernul Bolojan în urma comunicatelor de presă emise de către DNA.

Mai mult, procurorii DNA îi explică Ioanei Dogioiu că „este regretabil că, prin felul în care unii actori publici interpretează eronat dispozițiile legale se aruncă o urmă de dubiu asupra unei hotărâri judecătorești definitive ce beneficiază de autoritate de lucru judecat”.

În replică, Dragoș Anastasiu a negat existența denunțului. Totodată, a anunțat că va cere o copie a denunțului său de la DNA.  

Dragoș Anastasiu, omul promovat de premierul Ilie Bolojan

Liberalul Ilie Bolojan l-a numit pe Dragoș Anastasiu în funcția de consilier onorific la Administrația Prezidențială, în perioada în care a deținut funcția de președinte interimar al României. Apoi, l-a promovat în funcția de vicepremier al României. Premierul Ilie Bolojan  nu a făcut nici o declarație legată de scandalul Anastasiu.

Înainte de a ocupa funcțiile publice reprezenta organizația #Reptariot, condusă de Marius Bostan. Însă primele controverse legate de Dragoș Anastasiu sunt legate de afilierea sa cu Nicu Gheară. Dragoș Anastasiu și Nicu Gheară apar în mai multe la petrecerile și sărbătorile organizate în Austria. În urmă cu 20 de ani, celebrul Nicu Gheară i-a sechestrat și umilit pe agenții unui serviciu secret. „Voiam să mă duc acasă și am văzut că-s urmărit. Ce mi-am zis? Hai să-i mai plimb! I-am dus prin tot orașul. Mai aveam puțin și îi duceam la plimbare și prin parc”, a povestit Nicu Gheară citat de Hotnews.

Articolul Scandalul Anastasiu zguduie Guvernul Bolojan: „taxă de protecție la ANAF” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Principalul sponsor al președintelui Nicușor Dan este Florin Talpeș, CEO și cofondator Bitdefender. Un al mare sponsor a fost Dan Ostahie de la Altex. Totodată, președintele Nicușor Dan a declarat că s-a împrumutat peste 60 de milioane lei de 350 de persoane. Împrumuturi luate în nume personal, în baza unor contracte de împrumut semnate la notar.

Declarația de avere a lui Nicușor Dan va fi publică

Declaratia de avere a lui Nicusor Dan va fi facută publică pe site-ul Administrației Prezidențiale, conform unui anunț făcut de președintele Nicușor Dan. Numele mi multor donatori va anonimizat. Șeful statului a menționat în urmă cu o lună că și-a depus o declarație de avere la Agenția Națională de Integritate, dar care nu a fost făcută publică. Declarația de avere a lui Nicușor Dan conține o anexă în care au fost trecute numele celor 350 de persoane de la care s-a împrumutat în campania electorală.

Președintele a spus că a cerut acordul acestor persoane pentru a le face public numele. O parte și-au dat acordul să apară în declarația de avere a președintelui Nicușor Dan, alții au vrut să rămână anonimi.

Curtea Constituțională a României a decis ca declarațiile de avere și declaratiile de interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe site-urile instituțiilor publice. În plus, declaratia de avere nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor.

Cați bani a încasat Nicușor Dan în campania pentru alegerile locale?

Aceasta a fost una din întrebările pe care și le-a pus cetățenii în ultima perioadă. În cadrul unei conferințe de presă la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan a spus că în timpul campaniei electorale din 2024 a primit donații de 1,75 milioane lei și a avut cheltuieli de 1,6 milioane lei. „Diferența dintre donații și cheltuieli: 145.000 de lei”, a spus Nicușor Dan.

Principalul donator al lui Nicușor Dan a fost Florin Talpeș și soția sa, Măriuca Talpeș. Soții Talpeș au donat 660.000 lei. Un alt donator care va apărea în declarația de avere este Bogdan Micu, care a donat 250.000 lei. Pe langă soții Talpes, au mai fost 3.179 de donații online de la 2.954 de donatori. În total s-au strans 843.000 lei.

Câți bani a cerut Nicușor Dan pentru alegerile prezidențiale?

Pentru precampania aferentă alegerilor prezidențiale din 2025, Nicușor Dan a primit donații de 9,5 milioane lei. Cheltuielile lui Nicușor Dan au fost de 7.000.000 lei. Astfel rezultă o diferență de 2,5 milioane lei.

Președintele Nicușor Dan a declarat că a primit 18.700 de donații de la 15.800 de donatori. Suma strânsă a fost de 6,5 milioane lei. Principalii donatori fost soții Talpeș, care au donat 810.000 lei. Un alt donator este Dan Ostahie de la Altex, care a donat tot 810.000 lei. Aurel Iancu a donat 500.000 lei. Ana Maria Mihai a donat 250.000 lei.

În primul tur al alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan a cheltuit 20,5 milioane lei. Însă s-a împrumutat de la 111 persoane cu suma de 20,2 milioane lei. Cheltuielile totale din turul doi au fost de 40,5 milioane lei. Nicușor Dan sustine că s-a împrumutat 38,5 milioane lei de la 239 persoane. Declarația de avere a lui Nicușor Dan nu a fost facută publică deocamdată. Dar președintele a promis că va face publică o declarație de avere.

Articolul Declarația de avere a lui Nicușor Dan: Cine sunt sponsorii președintelui? apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Cu doar 418 voturi, liberalul Alin Tișe, președintele CJ Cluj, s-a clasat pe locul șase în cursa pentru adjudecarea unui fotoliu de prim-vicepreședinte PNL. O lovitură grea pentru grupul PNL de la Cluj, patronat din umbră de Emil Boc.

Gazetabucurestilor.ro a arătat că cele patru funcții de prim-vicepreședinte au fost câștigate de Cătălin Predoiu, Ciprian Ciucu, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea.

Alin Tișe a declanșat un prim scandal în PNL

Liberalul Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declanșat un prim scandal în PNL, după ce a pierdut alegerile pentru una din cele patru funcții de prim-vicepreședinte. În urma numărării voturilor s-a clasat pe locul șase cu doar 418 voturi. Nemulțumit că a pierdut funcția de prim-vicepreședinte, Alin Tișe a declarat că „cooperativa trădătorilor a pus mâna pe partid”. Acuzațiile îl vizează inclusiv pe Ilie Bolojan, cel care a candidat de unul singur pentru funcția de președinte PNL.

Președintele Consiliului Județean Cluj, liberalul Alin Tișe, a scris pe Facebook că „am asistat, cu durere dar și cu luciditate, la congresul unei cooperative politice care și-a votat singură sfârșitul. PNL — partid istoric, odinioară stindard al meritului și al viziunii, a fost sufocat de trădători de serviciu, incompetenți cu ambiții de sforari, și un mecanism bine uns care premiază obediența, nu performanța”.

Scandal în PNL! Alin Tișe: „nu mai sunt parte a acestei construcții falimentare”

Săbiile s-au ascuțit aseară, în urma Congresului PNL, după ce organizația PNL Cluj, condusă de Emil Boc, nu a prins nici o funcție la nivel central. Gazetabucurestilor.ro a arătat, de exemplu, că Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, era favorit pentru funcția de secretar general al PNL. Dar Ilie Bolojan l-a nominalizat pentru această funcție pe europarlamentarul Dan Motreanu, președinte PNL Giurgiu. Totodată, PNL Cluj a pierdut și funcția de președinte al Comisiei de Arbitraj, care era vizată de Daniel Buda. Însă a fost câștigată de liberalul Ciprian Dobre.

„În fața acestei realități, nu mai pot și nu mai vreau să tac. Mă simt frustrat, da. Dar și profund ușurat. De azi mă autoeliberez de orice responsabilitate față de PNL. Nu mai pot să-mi asociez numele, munca, credința și conștiința cu un partid care nu mai reprezintă nimic din ceea ce ar fi trebuit să fie. Oamenii onești și performanți ca voi – cea mai puternică organizație politică din țară,  conduși de majoritatea neperformanților”, a scris nervos Alin Tișe, știind că va declanșa un scandal în PNL.

„Rezultatele muncii noastre la Cluj se pot vedea”

Înfrângerea suferită de PNL Cluj la congresul liberalilor nu a rămas fără repercursiuni. Liberalul Alin Tișe a ținut să precizeze că „rezultatele muncii noastre la Cluj se pot vedea – ele sunt peste ale oricărui alt județ din țară. Avem performanță maximă. De astăzi, la nivel faptic și moral, nu mai sunt parte a acestei construcții falimentare. Nu mai simt să activez în numele acestui PNL. Nu le mai datorez nimic. Nici tăcere, nici loialitate oarbă”.

„Dragi primari, consilieri, colegi, știu că și voi – cei 53 de primari din județ, mii de consilieri, refuzați să tăceți, și să fiți părtași la o farsă sinistră. Vă mulțumesc pentru mesajele primite de la voi și pentru susținere! Voi decide curând drumul pe care voi merge, dar un lucru e sigur: nu voi mai accepta să stau alături de cei incompetenți, neperformanți politici, trădători, care au luat acest partid prizonier. Într-o vreme în care curajul a devenit o monedă rară, aleg să spun lucrurilor pe nume. Iar asta mă eliberează. Sfârșitul e al lor. Începutul e al nostru”, a încheiat Alin Tișe, după ce a declanșat primul scandal în PNL.

Articolul Scandal în PNL! Alin Tișe: „Cooperativa trădătorilor a pus mâna pe partid” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Totodată, Ilie Bolojan va conduce partidul cu ajutorul a patru prim-vicepreședinți. În plus, au fost validați și vicepreședinții regionali, care devin automat membri ai Biroului Executiv Național.

Ilie Bolojan a fost ales președinte PNL cu 976 de voturi

Ilie Bolojan a candidat de unul singur la șefia PNL. Nici un alt liberal nu a avut curajul să își depună candidatura pentru funcția de președinte PNL. După numărarea voturilor, Ilie Bolojan a fost ales președinte PNL cu 976 de voturi.

La scurt timp a anunțat că trebuie reconstruită „dreapta democratică românească în jurul PNL”.

„Să ne recâştigăm încrederea în marile oraşe, în rândul tinerilor, al diasporei şi al profesioniştilor. Românii ne vor judeca după acţiuni. Adversarii noştri sunt promisiunile fără fundament, funcţiile obţinute fără responsabilitate, câştigul nemeritat fără muncă. Dacă aceştia sunt adversarii noştri, ne-am definit clar”, a declarat Ilie Bolojan.

Noul președinte al PNL, Ilie Bolojan, a mai spus că nu promite miracole. „Cei care au făcut ceva ştiu că rezultatele cer muncă şi responsabilitate. Trebuie să oferim direcţii clare, să avem un stat eficient, reguli bune, profesionalism şi responsabilitate în funcţiile publice. Să susţinem dezvoltarea. Să facem tot ce ţine de noi ca România să fie o ţară de încredere pentru români şi partenerii noştri. Vom moderniza România fără să ne pierdem rădăcinile. Eu cred în PNL, cred în forţa noastră, cred într-o Românie respectată oriunde în lume. Dumnezeu să ne ajute!”, a declarat noul președinte PNL.

Patru prim-vicepreședinți în subordinea lui Ilie Bolojan

Organizația PNL Cluj, controlată de primarul Emil Boc, a fost trasă pe linie moartă. Alin Tișe, președintele CJ Cluj, nu a reușit să câștige funcția de prim-vicepreședinte. Însă Ilie Bolojan va conduce partidul cu ajutorul a patru prim-vicepreședinți: Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Adrian Veștea.

Senatorul Nicoleta Pauliuc a fost surpriza acestor alegeri. Cu sprijinul liberalului Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, Nicoleta Pauliuc a devenit singura femeie din conducerea PNL.

Liberalul Ciprian Ciucu, un apropiat al lui Ilie Bolojan, le-a reproșat organizațiilor PNL din București și Ilfov că nu îl susțin. Motiv pentru care a primit votul din partea mai multor organizații din Transivania.

Cătălin Predoiu, actualul ministru al Afacerilor Interne, a primit 800 de voturi. În timp ce Adrian Veștea a fost ales cu 694 de voturi.  

Europarlamentarul Dan Motreanu, noul secretar general al PNL

Liberalul Dan Motreanu, președintele PNL Giurgiu, a fost propus pentru funcția de secretar general al PNL de Ilie Bolojan. Organizația controlată de Emil Boc a suferit în acest caz cea de-a doua înfrangere la Congresul PNL. De ce? Pentru că voia funcția de secretar general al PNL să îi revină lui Mircea Abrudean, actual președinte al Senatului României.

O altă înfrângere pentru liberalii de la Cluj a fost pierderea controlului asupra Comisiei de Arbitraj. Europarlamentarul Daniel Buda a pierdut funcția de președinte al Comisiei de Arbitraj în fața lui Ciprian Dobre, deputat PNL de Mureș.

Vicepreședinții PNL, validați la Congres

În cadrul Congresului PNL au fost validați și vicepreședinții PNL.

• Alexandru Muraru – Regiunea Nord-Est.
• Alexandru Popa – Regiunea Sud-Est.
• Toma Petcu – Regiunea Sud Muntenia.
• Gigel Ştirbu – Regiunea Sud-Vest Oltenia.
• Gheorghe Falcă – Regiunea Vest.
• Florin Birta – Regiunea Nord-Vest.
• Ion Dumitrel – Regiunea Centru.
• Hubert Thuma – Regiunea Bucureşti-Ilfov.

Articolul Ilie Bolojan a fost ales președinte PNL! Cine a ajuns să controleze PNL? apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Dacă moțiunea Parlamentului European ar fi fost adoptată, von der Leyen și echipa sa de comisari ar fi fost forțați să se retragă – un scenariu improbabil care ar fi aruncat UE în haos.

Dar înainte cu câteva zile înainte de votul din plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a oferit o concesie bugetară semnificativă europarlamentarilor. POLITICO a dezvăluit că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis mai multă putere pentru regiunile UE, în încercarea de a înăbuși o revoltă parlamentară care a murit înainte de votul de neîncredere.

Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Euopene

Europarlamentarul Gheorghe Piperea a inițat o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, condusă de președinta Ursula von der Leyen. Semnată în principal de europarlamentari de extremă dreaptă, moțiunea de cenzură s-a bazat pe ancheta Parlamentului European deschisă în 2022 cu privire la modul în care s-a negociat și încheiat contractele prin care s-au acciziționat vaccinurile Pfizer.

„Comisia condusă de Președinta Ursula von der Leyen nu mai este demnă de încrederea Parlamentului și nu oferă garanția că respectă principiile transparenței, răspunderii și bunei guvernanțe, esențiale pentru o Uniune democratică”, se menționează în textul moțiunii de cenzuă publicată pe site-ul Parlamentului European.

Totodată, Comisiei Europene i se reproșează „ingerința ilegală” în alegerile statelor membre. Cum? „Printr-o aplicare abuzivă a Actului legislativ privind serviciile digitale, reprezintă o încălcare gravă a mandatului său de a susține principiile democratice și de a respecta suveranitatea națională”.

Regulamentul SAFE, o inițiativă prin care se vor finanța cheltuieli militare în valoare de 150 de miliarde euro, este o altă nereculă invocată în moțiune de cenzură.

Prin moțiunea de cenzură s-a cerut ca „Comisia să demisioneze pentru că în repetate rânduri s-a dovedit incapabilă să asigure transparența și a nesocotit controlul democratic și statul de drept în Uniune”.

Ursula von der Leyen invocă amenințarea rusă

Ursula von der Leyen a susținut că moțiunea de cenzură a fost o încercare a forțelor de extremă dreapta de a destabiliza UE. Asta, în contextul în care moțiunea de cenzură este un instrument care guvernează democrația.

Șefa Comisiei Europene, nemulțumită că s-a depus o moțiune de cenzură împotriva sa, a declarat că „vedem amenințarea alarmantă din partea partidelor extremiste care doresc să polarizeze societățile noastre cu dezinformare”. Există dovezi ample „că multe dintre ele sunt susținute de dușmanii noștri și de stăpânii lor din Rusia sau din alte părți”, a mai spus Ursula von der Leyen.

Manfred Weber, șeful PPE, a spus că „lui Putin îi va plăcea ceea ce fac prietenii săi aici”, calificând partidele de extremă dreapta AUR din România și Alternativa pentru Germania – ambele semnatare ale moțiunii – drept „marionete ale lui Putin”.

Ursula von der Leyen și-a cumpărat liniștea cu concesii bugetare

În ajunul votului din Parlamentul European, Ursula von der Leyen a făcut o concesie bugetară europarlamentarilor.

Socialiștii și liberalii au amenințat că se vor abține în timpul votului, în încercarea de a-i smulge angajamente politice lui von der Leyen privind următorul buget pe șapte ani al blocului comunitar, pe care îl va dezvălui miercurea viitoare, conform POLITICO.

Ursula Von der Leyen le-a întins o ramură de măslin criticilor în ajunul unui vot crucial de neîncredere din Parlamentul European, care i-ar putea afecta grav conducerea. În timpul unei întâlniri cu președinții partidelor, care a avut loc marți la Strasbourg, von der Leyen a declarat că plățile către regiuni – care reprezintă în prezent o treime din bugetul multianual al UE – vor continua să fie acordate autorităților locale, spre deosebire de guvernele naționale.

Oferta lui Von der Leyen, însă, nu a fost suficientă pentru a calma îngrijorările socialiștilor și democraților. Socialiștii, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European, își leagă sprijinul de menținerea Fondului Social European, care ar trebui să combată sărăcia și să sprijine grupurile vulnerabile.

Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură

Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură pentru care va plăti un preț prea mare. Moțiunea de cenzură a fost votată de 175 de parlamentari, mult sub majoritatea de două treimi necesară pentru a fi adoptată.

Sprijinul pentru von der Leyen, sub forma voturilor de respingere a moțiunii de cenzură, a venit, așa cum era de așteptat, în mare parte din partea grupurilor politice centriste, inclusiv a propriului său Partid Popular European, a Socialiștilor și Democraților, a liberalilor Renew și a Verzilor.

Dar la o inspecție mai atentă, sprijinul pentru von der Leyen a fost lipsit de strălucire. Doar 553 dintre cei 719 deputați europeni ai Parlamentului s-au prezentat la vot. Cel puțin o parte din această absență pare să fi fost deliberată, deoarece 636 de parlamentari au participat la următorul vot din programul Parlamentului, care a avut loc doar câteva minute mai târziu.

Per total, numărul parlamentarilor care au respins moțiunea împotriva lui von der Leyen a fost de două ori mai mare decât cel al celor care au susținut-o. Cu toate acestea, cu 166 de voturi lipsă, susținerea acordată lui von der Leyen a fost modestă.

Articolul Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură inițiată de europarlamentarul Gheorghe Piperea apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Guvernul Bolojan poate fi demis doar dacă moțiunea de cenzură va fi votată de minim 233 de parlamentari. Ceea ce e puțin probabil să se întâmple, în contextul în care opoziția are puțin sub jumătate din numărul total de voturi necesare.

Prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost depusă de partidul AUR, formațiune politică condusă de George Simion. Moțiunea „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”, semnată de 131 de deputați și senatori, a fost citită în plenul Parlamentului de senatorul Petrișor Peiu.

„Imaginaţi-vă următoarea scenă: la un separeu mare, într-un restaurant de lux, clienţii beau și mănâncă, şampanie scumpă, vită Wagyu, caviar şi fumează trabucuri cubaneze. Afară, pe terasă, un alt grup mănâncă cartofi prăjiţi si beau bere la PET. La final, după o petrecere lungă, vine nota de plată la separeu. E uriaşă. Mesenii simandicoşi se uită lung la notă şi îi spun chelnerului, fără să clipească, să o trimită la masa de pe terasă, să o plătească cei de acolo… Asta a fost condiţia României în ultimii ani! Şi nouă, românilor de pe terasă, ne-a fost trimisă nota de plată uriaşă consumată de guvernanţii din separeu”, se arată în textul moţiunii.

Moțiunea de cenzură nu va trece de Parlament

Parlamentarii vor dezbate prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan în data de 14 iulie, începând cu orele 15:00. AUR a depus moțiunea de cenzură după ce Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe Legea Austerității. Primul pachet de măsuri fiscale destinat reducerii deficitului bugetar a fost contestat de mai mulți politicieni, inclusiv de Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD.

„Guvernul ne-a pregătit un adevărat șoc economic, impus peste noapte, în mijlocul verii, ignorând orice aparență de  predictibilitate. Cota standard de TVA crește de la 19% la 21%, iar cotele reduse, pentru alimente, medicamente, locuințe și servicii de bază ajung de la 5% și 9% la 11%. Ce înseamnă asta pentru români? Prețuri mai mari la alimentele și servicii. Medicamente mai scumpe, tratamente inaccesibile pentru pensionari și bolnavi cronici. Locuințe mai scumpe, chirii mai mari. TVA la locuințe urcă de la 5% la 21%, ceea ce va face ca prețul final al unei locuințe accesibile să crească cu mai mult de 15 puncte procentuale. Românii vor resimți din plin aceste scumpiri în fiecare bon de cumpărături, în fiecare factură lunară. Și toate acestea în timp ce veniturile lor sunt înghețate! Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%”, a spus sentorul Petrișor Peiu de la tribuna Parlamentului.   

Prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan are nevoie de 233 de voturi pentru a fi adoptată. Însă, până acum, partidul lui George Simion a reușit să strângă doar 131 de semnături.

Articolul Prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

România mai avea la data de 24 februarie 2025 doar 513 veterani de război. Cel mai tânăr veteran de război avea 89 de ani la aceea dată. Suma minimă pe care o primește un veteran de război este de aproape 4.000 lei, iar cea maximă de 5.838 lei.

Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD și unul dintre susținătorii Guvernului Bolojan, a criticat această măsură la nivel declarativ. Însă a fost de acord cu măsurile de Guvernul Bolojan.

Câți bani primește un veteran de război?

Veteranii de război și foștii deținuți politici sunt umiliți de Guvernul Bolojan. Coaliția de guvernământ este formată din PNL, PSD, USR, UDMR și minorități. Guvernul Bolojan a decis ca veteranii de război și foștii deținuți politici să plătească contribuția la sănătate din pensiile obținute după ce au luptat pe front și au fost închiși în închisorile comuniste.

„Nu cred că se reface deficitul punând CASS la veteranii de război. Nu cred că se reface deficitul punând CASS foştii deţinuţi politici. Astea sunt lucruri care depășesc o anumită linie.”, a declarat Sorin Grindeanu.

Datele oficiale ale MApN arată că la data de 24 februarie 2025 numărul veteranilor de război aflați în viață era de 513. Cel mai în vârstă veteran de război avea atunci 111 ani. Cel mai tănăr veteran de război avea 89 de ani.

Conform Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, veteranii de război beneficiază, lunar, de următoarele drepturi financiare:

– indemnizație: 888 lei.

– spor de front: 23 lei pentru primul an de participare pe front la care se adaugă câte 5 lei pentru fiecare lună ce depășește 1 an.

– rentă: între 336 lei și 1.865 lei în funcție de ordinele și medaliile care le-au fost conferite.

– indemnizație de gratitudine: 3.062 lei.

Suma minimă pe care o primește un veteran de război este de 3.973 lei, pentru cei care beneficiază doar de indemnizații și spor de front. Iar suma maximă este de 5.838 lei, pentru cei care au conferite ordine sau medalii. În plus, veteranii de război beneficiază de pensie acordată în cadrul sistemului public de pensii sau în sistemul pensiilor militare de stat, după caz.

Articolul Veteranii de război și foștii deținuți politici, umiliți de Guvernul Bolojan apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.