Uniunea Europeană se confruntă cu dificultățile impuse de SUA unor tarife de 15% pentru majoritatea exporturilor sale. Iar blocul comunitar a trebuit să își asume angajamente financiare de mărimea numerelor de telefon atât pentru a importa energie din Statele Unite, cât și pentru a investi acolo. Cu toate acestea, de la puternica industrie auto germană până la sectoarele europene ale aviației și semiconductorilor, există câțiva câștigători ai acordului cadru, care încă nu a fost finalizat în scris.

Acordul comercial UE – SUA pe Energie

Ce prevede înțelegerea? Ca parte a acordului, Trump și von der Leyen au convenit ca UE să achiziționeze petrol și gaze naturale lichefiate în valoare de 750 de miliarde de dolari din SUA. O cifră care ar include și alte produse energetice, cum ar fi combustibilul nuclear. Aceasta înseamnă 250 de miliarde de dolari în achiziții noi de energie în fiecare an, ceea ce, potrivit șefei Comisiei, ar contribui, de asemenea, la eliminarea dependenței rămase a UE de importurile rusești.

Cine câștigă, cine pierde? În teorie, acordul este o victorie uriașă pentru companiile americane de petrol și gaze. În practică, experții spun că este impracticabil. Pentru început, atingerea acestui obiectiv ar necesita ca UE să își tripleze importurile de energie din SUA, pe baza cifrelor de anul trecut, cerând în același timp firmelor americane să își redirecționeze toate fluxurile de energie la nivel mondial către blocul comunitar – și chiar mai mult. Prin comparație, vânzările totale de energie ale Rusiei către UE au totalizat doar 23 de miliarde de euro anul trecut. Bruxelles-ul are, de asemenea, instrumente limitate pentru a realiza toate acestea: importurile sunt în mâinile firmelor private.

Acordul comercial UE – SUA pe Autoturisme

Ce este inclus în acord? Tarifele americane pentru mașini și piese auto sunt reduse la nivelul de bază de 15%. Un nivel care corespunde acordului încheiat la începutul acestei luni de producătorii auto japonezi. În schimb, UE a fost de acord să reducă tarifele pentru automobile de la 10% la zero, a declarat purtătorul de cuvânt pe probleme comerciale, Olof Gill. Problema constă însă în detalii, care rămân puține.

În cadrul acordului SUA-Japonia, țara asiatică va adapta vehiculele omologate la standardele auto americane. Un oficial de rang înalt al Comisiei a declarat că acordul UE include „un angajament de a lucra împreună… pentru a vedea unde standardele sunt deja aliniate sau unde trebuie să colaborăm mai îndeaproape pentru a le alinia în viitor”. După cum a relatat POLITICO, executivul a lansat anterior ideea de a potrivi standardele americane de conducere autonomă, care a fost menționată ca o posibilitate în briefing-ul tehnic de luni.

Cine câștigă, cine pierde? Potrivit lobby-ului auto german , aceasta este o înțelegere proastă care va continua să împovăreze sectorul. Acesta s-a alăturat sectorului auto american în denunțarea tarifelor vamale pentru mașinile și piesele produse în Mexic, care rămân la nivelul mai ridicat de 25%. Adevărații perdanți nu sunt producătorii auto, ci lucrătorii lor, potrivit lui Ferdinand Dudenhöffer, directorul Centrului de Cercetare Auto din Germania. El estimează că până la 70.000 de locuri de muncă la companiile auto europene și la furnizorii acestora ar putea fi pierdute, deoarece producătorii auto își mută producția în SUA pentru a evita tariful vamal de 15%.

Ce prevede Acordul comercial UE – SUA pe Aviaţie?

Ce conține înțelegerea? Acordul UE-SUA privind tarifele zero pentru „toate aeronavele și componentele acestora”, anunțat de von der Leyen, permite atât producătorilor de avioane, cât și companiilor aeriene să răsufle ușurate. Lanțul de aprovizionare global care stă în spatele fiecărei aeronave face ca acest sector să fie mai vulnerabil la barierele comerciale decât altele.

În urma disputei de 17 ani dintre Airbus și Boeing, care s-a încheiat în 2021, nici industriile europene, nici cele americane nu au fost interesate să intre într-un nou război comercial care să implice aviația.

Cine câștigă, cine pierde? Deși Boeing ar fi putut beneficia pe termen scurt de tarifele impuse concurentului său, Airbus, analiștii notează că producătorul american de aeronave ar fi avut mai mult de suferit din cauza represaliilor UE. În schimb, unele companii aeriene americane care operează o flotă Airbus, cum ar fi Delta Air Lines și Spirit Airlines, ar fi simțit imediat impactul tarifelor asupra furnizorilor lor europeni. Printre cei care au pierdut tariful zero-la-zero se numără companiile de leasing de ambele părți ale Atlanticului, care – dacă ar fi fost introduse tarife egale – ar fi fost instrumentul folosit de companiile aeriene pentru a evita taxele suplimentare.

Ce prevede Acordul comercial UE – SUA pe Produse farmaceutice?

Ce prevede acordul? Trump și von der Leyen s-au contrazis categoric duminică, președintele SUA afirmând că acordul comercial nu include produsele farmaceutice – iar șeful Comisiei afirmând că include. Oficialii Comisiei au clarificat luni că rata rămâne la zero deocamdată. Însă Bruxelles-ul se așteaptă ca o rată tarifară maximă de 15% să intre în vigoare odată ce ancheta administrației SUA în temeiul Secțiunii 232 asupra sectorului – în baza căreia tarifele pot fi impuse din motive de securitate națională – va fi finalizată. Există unele excepții pentru „anumite medicamente generice”, a spus von der Leyen, deși nu este încă clar care.

Cine câștigă, cine pierde? Companiile de medicamente generice – cele care produc cele mai ieftine medicamente dintre toate – spun că au cel mai mult de pierdut din cauza marjelor lor mici, chiar dacă rata tarifară finală este semnificativ mai mică decât cea de 200% cu care Trump amenințase cu câteva săptămâni în urmă. Asociația industrială Medicines for Europe dorește mai multă claritate cu privire la medicamentele care ar beneficia de zero tarife și face presiuni asupra UE și SUA pentru a „extinde lista de medicamente fără tarife cât mai mult posibil”. Compania farmaceutică Merck a declarat că salută faptul că s-a încheiat cel puțin un acord, în timp ce în Irlanda – care este deosebit de expusă din cauza sectorului său farmaceutic imens – asociația de afaceri Ibec a declarat că Europa a „capitulat”.

Acordul comercial UE – SUA pe Tehnologie

Ce se află în acord? Acordul de duminică a inclus echipamentele cu cipuri ca unul dintre sectoarele care au primit un tarif zero-la-zero, ceea ce înseamnă că sunt scutite de tariful de bază de 15%. Von der Leyen a subliniat că UE este și va rămâne un cumpărător important de cipuri de inteligență artificială americane. „Cipurile de inteligență artificială din SUA vor ajuta la alimentarea gigafabricilor noastre de inteligență artificială și vor ajuta SUA să își mențină avantajul tehnologic”, a spus ea.

Cine câștigă, cine pierde? Tariful zero-la-zero a fost văzut pe scară largă ca o victorie pentru producătorul olandez de mașini de imprimat cipuri ASML, una dintre cele mai mari firme din Europa după capitalizarea de piață. Mașinile pe care ASML le livrează valorează sute de milioane de euro bucata. ASML nu și-a asumat angajamente de creștere în acest an la mijlocul lunii iulie, pe fondul incertitudinii tarifare, dar acțiunile sale au crescut cu 4% luni. Angajamentul lui Von der Leyen de a cumpăra cipuri de inteligență artificială din SUA este însă un regres pentru susținătorii unei Europe mai suverane din punct de vedere tehnologic – deoarece continuarea cumpărării acestora prelungește dependența blocului comunitar de tehnologia americană.

Reglementare digitală

Ce prevede înțelegerea? Nimic. Comisia a acuzat administrația Trump de a contracara regulile UE ca o blufă – și, deocamdată, a dat roade. „Nu există absolut niciun angajament privind reglementarea digitală și nici privind taxele digitale”, a declarat un înalt oficial al UE, adăugând că apărarea de către Comisie a autonomiei de reglementare a blocului comunitar nu a primit suficientă atenție.

Cine câștigă, cine pierde? Regulile digitale ale UE – și în special Legea privind piețele digitale și Legea privind serviciile digitale – au ieșit nevătămate. Acest lucru nu s-a datorat lipsei de presiune din partea SUA, jucătorii mari din domeniul tehnologiei, precum Meta și Apple, devenind din ce în ce mai deschisi în privința DMA. Aceștia mențin presiunea – grupul de lobby din domeniul tehnologiei, Asociația Industriei Calculatoarelor și Comunicațiilor, tocmai a publicat un studiu care a estimat costul și pierderile de venituri generate de regulile digitale ale UE la 97,6 miliarde de dolari anual, inclusiv aproximativ 1 miliard de dolari reprezentând doar costurile de conformitate DMA.

Ce prevede Acordul comercial UE – SUA pe Apărare?

Ce prevede acordul?  Trump a lăudat achiziționarea unor „cantități uriașe” de echipamente militare americane – dar înalți oficiali ai UE au replicat, subliniind că achiziționarea de arme nu a fost negociată ca parte a acordului. „Achiziționarea de arme nu este o chestiune care ține de Comisie”, a declarat un oficial, adăugând că „nu a fost calculată în niciun fel în cifrele despre care am discutat”. Pe scurt: nu există niciun angajament formal de a cumpăra arme americane.

Cine câștigă, cine pierde?  Industria de apărare din SUA nu a obținut o victorie garantată – dar ar putea totuși beneficia. Oficialii UE au recunoscut că bugetele militare în creștere ale Europei ar putea favoriza firmele americane. „În urma summitului NATO de la Haga, există, desigur, o înțelegere că statele noastre membre, cu sprijinul foarte activ al Comisiei, își măresc cheltuielile pentru apărare și, prin urmare, acest lucru va aduce beneficii directe sau indirecte Statelor Unite”, a declarat un oficial. Această dinamică ar putea pune firmele europene de apărare în dificultate, pe măsură ce deciziile privind achizițiile publică se intensifică.

Oţel și Aluminiu, clauză specială în Acordul comercial UE – SUA?

Ce prevede înțelegerea? Se pare că se va reveni la cote care sună destul de similar cu cele din timpul administrației Biden. Peste această valoare, tariful de 50% ar rămâne (cel mai probabil) în vigoare. Un oficial UE a declarat luni că nivelul cotelor în sine nu a fost încă negociat. Acest lucru va necesita mai mult timp decât este disponibil înainte de 1 august. În plus, SUA recunosc într-o oarecare măsură că UE nu este problema când vine vorba de producția globală excesivă de oțel și aluminiu. Bruxelles-ul și Washingtonul vor discuta despre un „gard circular” pentru a se izola de oțelul produs în mod nedrept din China, Indonezia, Egipt, Turcia și o mulțime de alte țări.

Cine câștigă, cine pierde? Dacă industria siderurgică europeană poate – cel puțin într-o oarecare măsură – să continue să trimită produse specializate către SUA, va prefera acest lucru în locul unui tarif general de 50%. Adevărata perdantă ar putea fi însă China. Dacă SUA și UE reușesc într-adevăr să construiască un zid de oțel în jurul piețelor lor – ceea ce ar fi important dacă se ia în considerare lipsa comercializării certificatelor de emisii din partea SUA – strategia chineză ar putea vedea de fapt o contrapondere serioasă.

Mâncare și băutură prevăzute în Acordul comercial UE – SUA

Ce este în acord? Anumite produse agricole ar putea beneficia de o relație tarifară zero-zero cu SUA, a declarat von der Leyen reporterilor, dar președintele Comisiei nu a specificat despre ce bunuri ar fi acestea. Cea mai recentă informație, venită de la un înalt oficial al Comisiei, este că UE va reduce tarifele pentru ceea ce consideră bunuri agricole „nesensibile” din Statele Unite, în timp ce importurile agricole „sensibile” vor continua să se confrunte cu ratele actuale.

Cine câștigă, cine pierde? Este prea devreme să spunem. Se pare că nucile, hrana pentru animale de companie și bizonii din SUA ar putea intra mai ușor pe piețele UE ca produse agricole „nesensibile”, în timp ce carnea de vită din SUA – considerată „sensibilă” – va continua să se confrunte cu tarife vamale. Cu toate acestea, negociatorii încă negociază tarife de la zero la zero și stabilesc plasarea produselor agroalimentare cheie, inclusiv a băuturilor spirtoase și a vinului, în cadrul acordului general convenit de lideri.

Companiile din UE vor investi încă 600 de miliarde de dolari în SUA

Ce se află în acord? Un angajament al companiilor UE de a investi încă 600 de miliarde de dolari în SUA. Departe de a fi o concesie majoră față de Trump, angajamentul pare să fie doar o simplă prezentare generală. „Este în mare măsură performativ”, a declarat Nils Redeker de la think tank-ul Jacques Delors Centre. De fapt, Bruxelles-ul nu va avea puterea de a îndeplini această promisiune, deoarece investițiile ar proveni exclusiv din sectorul privat, au declarat doi înalți oficiali ai Comisiei. Unul dintre ei a spus că cifra se „bazează pe discuții detaliate cu diferite asociații de afaceri și companii pentru a vedea care sunt intențiile lor de investiții”.

Cine câștigă, cine pierde? Investițiile suplimentare din Europa vor stimula probabil economia SUA. Cu toate acestea, este prea devreme să spunem dacă această finanțare suplimentară va veni în detrimentul investițiilor din Europa, ceea ce ar afecta creșterea economică a UE.

Articolul Acordul comercial UE – SUA: cei mai mari perdanți și câțiva câștigători         apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Dacă moțiunea Parlamentului European ar fi fost adoptată, von der Leyen și echipa sa de comisari ar fi fost forțați să se retragă – un scenariu improbabil care ar fi aruncat UE în haos.

Dar înainte cu câteva zile înainte de votul din plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a oferit o concesie bugetară semnificativă europarlamentarilor. POLITICO a dezvăluit că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis mai multă putere pentru regiunile UE, în încercarea de a înăbuși o revoltă parlamentară care a murit înainte de votul de neîncredere.

Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Euopene

Europarlamentarul Gheorghe Piperea a inițat o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, condusă de președinta Ursula von der Leyen. Semnată în principal de europarlamentari de extremă dreaptă, moțiunea de cenzură s-a bazat pe ancheta Parlamentului European deschisă în 2022 cu privire la modul în care s-a negociat și încheiat contractele prin care s-au acciziționat vaccinurile Pfizer.

„Comisia condusă de Președinta Ursula von der Leyen nu mai este demnă de încrederea Parlamentului și nu oferă garanția că respectă principiile transparenței, răspunderii și bunei guvernanțe, esențiale pentru o Uniune democratică”, se menționează în textul moțiunii de cenzuă publicată pe site-ul Parlamentului European.

Totodată, Comisiei Europene i se reproșează „ingerința ilegală” în alegerile statelor membre. Cum? „Printr-o aplicare abuzivă a Actului legislativ privind serviciile digitale, reprezintă o încălcare gravă a mandatului său de a susține principiile democratice și de a respecta suveranitatea națională”.

Regulamentul SAFE, o inițiativă prin care se vor finanța cheltuieli militare în valoare de 150 de miliarde euro, este o altă nereculă invocată în moțiune de cenzură.

Prin moțiunea de cenzură s-a cerut ca „Comisia să demisioneze pentru că în repetate rânduri s-a dovedit incapabilă să asigure transparența și a nesocotit controlul democratic și statul de drept în Uniune”.

Ursula von der Leyen invocă amenințarea rusă

Ursula von der Leyen a susținut că moțiunea de cenzură a fost o încercare a forțelor de extremă dreapta de a destabiliza UE. Asta, în contextul în care moțiunea de cenzură este un instrument care guvernează democrația.

Șefa Comisiei Europene, nemulțumită că s-a depus o moțiune de cenzură împotriva sa, a declarat că „vedem amenințarea alarmantă din partea partidelor extremiste care doresc să polarizeze societățile noastre cu dezinformare”. Există dovezi ample „că multe dintre ele sunt susținute de dușmanii noștri și de stăpânii lor din Rusia sau din alte părți”, a mai spus Ursula von der Leyen.

Manfred Weber, șeful PPE, a spus că „lui Putin îi va plăcea ceea ce fac prietenii săi aici”, calificând partidele de extremă dreapta AUR din România și Alternativa pentru Germania – ambele semnatare ale moțiunii – drept „marionete ale lui Putin”.

Ursula von der Leyen și-a cumpărat liniștea cu concesii bugetare

În ajunul votului din Parlamentul European, Ursula von der Leyen a făcut o concesie bugetară europarlamentarilor.

Socialiștii și liberalii au amenințat că se vor abține în timpul votului, în încercarea de a-i smulge angajamente politice lui von der Leyen privind următorul buget pe șapte ani al blocului comunitar, pe care îl va dezvălui miercurea viitoare, conform POLITICO.

Ursula Von der Leyen le-a întins o ramură de măslin criticilor în ajunul unui vot crucial de neîncredere din Parlamentul European, care i-ar putea afecta grav conducerea. În timpul unei întâlniri cu președinții partidelor, care a avut loc marți la Strasbourg, von der Leyen a declarat că plățile către regiuni – care reprezintă în prezent o treime din bugetul multianual al UE – vor continua să fie acordate autorităților locale, spre deosebire de guvernele naționale.

Oferta lui Von der Leyen, însă, nu a fost suficientă pentru a calma îngrijorările socialiștilor și democraților. Socialiștii, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European, își leagă sprijinul de menținerea Fondului Social European, care ar trebui să combată sărăcia și să sprijine grupurile vulnerabile.

Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură

Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură pentru care va plăti un preț prea mare. Moțiunea de cenzură a fost votată de 175 de parlamentari, mult sub majoritatea de două treimi necesară pentru a fi adoptată.

Sprijinul pentru von der Leyen, sub forma voturilor de respingere a moțiunii de cenzură, a venit, așa cum era de așteptat, în mare parte din partea grupurilor politice centriste, inclusiv a propriului său Partid Popular European, a Socialiștilor și Democraților, a liberalilor Renew și a Verzilor.

Dar la o inspecție mai atentă, sprijinul pentru von der Leyen a fost lipsit de strălucire. Doar 553 dintre cei 719 deputați europeni ai Parlamentului s-au prezentat la vot. Cel puțin o parte din această absență pare să fi fost deliberată, deoarece 636 de parlamentari au participat la următorul vot din programul Parlamentului, care a avut loc doar câteva minute mai târziu.

Per total, numărul parlamentarilor care au respins moțiunea împotriva lui von der Leyen a fost de două ori mai mare decât cel al celor care au susținut-o. Cu toate acestea, cu 166 de voturi lipsă, susținerea acordată lui von der Leyen a fost modestă.

Articolul Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură inițiată de europarlamentarul Gheorghe Piperea apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Poliția a efectuat percheziții în peste 20 de locații din Belgia și Portugalia în martie, în cadrul anchetei privind presupusele plăți ilegale efectuate de Huawei pentru a obține o scrisoare deschisă semnată de opt parlamentari europeni în sprijinul intereselor companiei, potrivit procurorului belgian și a unui mandat de arestare consultat de POLITICO.

Autoritățile belgiene au cerut ridicarea imunității în cazul a patru parlamentari europeni: italienii Fulvio Martuscciello și Salvatore De Meo, maltezul Daniel Attard și bulgarul Nikola Minchev. Toți patru au negat legăturile cu Huawei. Dar ultimii doi au admis că au fost la meciurile echipei Andrelecht, dar susțin că nu știau că invitația le-a fost oferită de compania din China.

Corupția în Parlamentul European și scandalul Huawei

Corupția în Parlamentul European iese treptat la iveală. Serviciile secrete belgiene au pus microfoane într-o lojă a stadionului Lotto Park, închiriată de compania chineză Huawei cu aproximativ 50.000 de euro pe an. Acolo se întâlneau oficialii Huawei cu diverse personalități, inclusiv cu parlamentari europeni.

Operațiunile de supraveghere face parte dintr-o anchetă amplă despre corupția în Parlamentul European, condus de Roberta Metsola. Parchetul federal belgian a solicitat ridicarea imunității pentru europarlamentarul Salvatore de Meo (Forza Italia/PPE), eurodeputatul bulgar Nikola Minchev (liberal) și europarlamentarul socialist Daniel Attard, din Malta.

La momentul acuzațiilor inițiale, procurorii belgieni au declarat că analizează potențiale cazuri de luare de mită. Inclusiv plăți făcute de parlamentari pentru ocuparea unor poziții politice, cadouri excesive, călătorii plătite și invitații la evenimente. Incidentele investigate se întind pe o perioadă cuprinsă între 2021 și sfârșitul anului 2024.  

Conform înregistrărilor în care apare și lobbyistul Huawei, motivul pentru care compania a închiriat loja a fost acela de a stabili un contact inițial cu politicienii și de a încerca să-i „ungă” pe aceștia, potrivit uneia dintre persoanele familiarizate cu ancheta, citată de Politico.

Daniel Attard s-a dus la meciul Anderlecht-Ferencváros

Linia dintre lobby și corupție este foarte subțire. Deputații europeni au voie să accepte cadouri, dar dacă acestea valorează mai mult de 150 de euro, trebuie să le declare. Eurodeputatul maltez Daniel Attard ar fi primit un bilet la meciul Anderlecht-Ferencváros din Europa League (jucat la Bruxelles pe 25 septembrie 2024). Huawei ar fi plătit biletul! Conform declarațiilor sale publice, europarlamentarul l-a obținut prin intermediul asistentului său. Daniel Attard susține că nu știa de originea biletului și nu a întrebat despre el. Totodată, Daniel Attard ar fi trimis o scrisoare prin care solicită un vot pentru ridicarea imunității sale, astfel încât să poată coopera pe deplin cu anchetatorii belgieni.

Italianul Salvatore de Meo: „Nu am luat niciodată poziție în favoarea Huawei”

Italianul Salvatore de Meo, care se află în al doilea mandat și care a prezidat anterior Comisia pentru Afaceri Constituționale, și-a spus propria versiune pentru ANSA. El susține că a participat doar la o întâlnire informală cu mai multe persoane, inclusiv reprezentanți Huawei. A descris-o ca fiind o întâlnire „liniștită”, fără motive ascunse. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, este cea care gestionează situația în coordonare cu autoritățile belgiene.

„Nu am luat niciodată poziție în favoarea Huawei, nici sub forma semnării de scrisori, a depunerii de amendamente sau a oricărei activități legislative atribuibile intereselor lor. Dacă am vrea cu adevărat să considerăm participarea la o reuniune informală ca fiind un element suficient pentru a iniția o acțiune în justiție, ne-am confrunta cu o serioasă comprimare a activității parlamentare și cu o slăbire îngrijorătoare a însăși semnificației instituțiilor. În orice caz, solicitarea are scopul doar de a permite efectuarea verificărilor, care nu pot decât să confirme corectitudinea absolută a acțiunilor mele”, a declarat Salvatore de Meo, citat de ANSA.

Însă, corupția în Parlamentul European va continua și după finalizarea anchetei în care a fost implicată compania chineză Huawei.

Articolul Corupția în Parlamentul European: Serviciile secrete au monitorizat întâlnirile oficialilor Huawei cu parlamentarii europeni apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Guvernul britanic a anunțat că acest acord „va deschide calea pentru ca industria de apărare din Marea Britanie să participe la noul fond de apărare SAFE (Acțiunea de Securitate pentru Europa) propus de UE, în valoare de 150 de miliarde de lire sterline”. Ceea ce va genera mai multe locuri de muncă în Marea Britanie.

Primul Summit UK – UE de după Brexit

UE și Regatul Unit au ajuns la un nou acord privind alimentele, pescuitul, apărarea și verificarea pașapoartelor. Guvernul britanic susține că acordul este „bun pentru locuri de muncă, bun pentru facturi și bun pentru granițele noastre”.

De exemplu, acordul privind importurile și exporturile de alimente și băuturi între UE și Regatul Unit va beneficia de o reglemetare nouă în domeniul sanitar și fitosanitar. Mai mult, acesta va reduce birocrația pentru companii și va reducere cozile de camioane la frontier.

UE și Regatul Unit au convenit, de asemenea, să colaboreze la un „program de experiență pentru tineri”. Aceasta ar putea însemna că tinerii ar putea din nou să călătorească și să muncească liber în Uniunea Europeană. Guvernul spune că schema va fi „plafonată și limitată în timp” și va fi similară cu cele pe care Regatul Unit le are deja cu țări precum Australia și Noua Zeelandă.

Turiștii britanici vor putea folosi în curând mai multe porți electronice (eGates) de acces în Europa, ceea ce, potrivit guvernului, „va pune capăt cozilor de temut” la controlul de frontieră. Ca parte a acordului, vor fi introduse și „pașapoarte pentru animale de companie” pentru pisici și câini, astfel încât nu va mai fi nevoie de certificate de sănătate animală pentru fiecare călătorie.

Exportatorii de somon din Scoția salută acordul „revoluționar” cu UE

Pescarii britanici nu sunt mulțumiți de acordul pe 12 ani privind pescuitul, deoarece ar fi „absolut dezastruos”. Dar un grup de lobby al exportatorilor de somon scoțian îl numește o „revoluție”.

„Felicităm guvernul britanic pentru încheierea acestui acord cu UE, care va reduce birocrația și timpul necesar pentru a aduce somonul premium pe piață”, spune Tavish Scott, directorul executiv al Salmon Scotland, citat de BBC.

„Această descoperire va ușura povara asupra fermierilor, procesatorilor și comunităților pe care le sprijină”, adaugă el. Somonul scoțian este cel mai mare produs de export alimentar din Marea Britanie.

Secretarul pentru afaceri externe al Scoției a criticat acordul privind pescuitul dintre Marea Britanie și UE, afirmând că guvernul scoțian nu a fost consultat.

Articolul Primul Summit UK – UE, acord revoluționar pe apărare și securitate, pescuit și alimente apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Viață plictisitoare pentru deputații europeni la Strasbourg

POLITICO scrie că înainte de alegerile europene, deputații europeni de top se gândesc la modalități de a face Parlamentul mai puțin plictisitor. Documentul citat arată că „dezbaterile sunt mai puțin animate, deoarece deputații vin adesea în plen doar pentru intervenția lor, își citesc discursurile și pleacă imediat după aceea fără a asculta întreaga dezbatere”.

De asemenea, se deplânge faptul că există „atractivitate mediatică insuficientă a unor puncte de pe ordinea de zi a plenului, rezultată din lipsa de animație a dezbaterilor [și] subiectelor percepute ca având un impact mai puțin imediat și de relevanță limitată”.

Parlamentul este văzut în mod tradițional ca partenerul junior al Comisiei Europene, care propune legislație, și al Consiliului UE, format din guverne naționale. Instituția încearcă să-și reformeze procedurile pentru a avea mai multă putere în următoarea legislatură de cinci ani, când 720 de europarlamentari vor sta în cameră.

Un al doilea document, din 24 mai, văzut de POLITICO, rezumă o dezbatere pe care deputații europeni din același grup de lucru au purtat-o ​​la sfârșitul lunii martie în care au discutat primul document și au venit cu câteva soluții propuse.

Grupul de lucru – format din 13 deputați de top – s-a întrunit de 18 ori din ianuarie și este prezidat de președintele Parlamentului, Roberta Metsola. „Sesiunile plenare de reforma ar trebui să dezvolte în continuare, vivacitatea dezbaterilor, relevanța acestora pentru cetățeni și responsabilitatea altor instituții”, se arată într-un document din ianuarie care stabilește mandatul grupului.

Ce planuri provocatoare se caută pentru deputații europeni?

Principalele sale planuri de resuscitare a Parlamentului sunt propunerile de: „îmbunătățirea prezenței prin îmbunătățirea timpului de vorbire al deputaților” și „reducerea numărului de ședințe paralele cu plenul pentru a încuraja participarea” sau chiar organizarea de „dezbateri cheie” în timpul cărora Deputaților li s-ar interzice cu strictețe să țină întâlniri concomitente în altă parte a clădirii.

Un exemplu este Biroul puternic al președintelui, în care se află Metsola și cei 14 vicepreședinți ai săi, care se ocupă de administrația internă a Parlamentului. Acesta se reunește cu exact o oră după începerea fiecărei sesiuni plenare, la 18:00, în zilele de luni.

În timpul unei dezbateri în cadrul grupului de lucru, deputații europeni au ridicat idei care au inclus: limitarea numărului de subiecte pe care deputații europeni le discută în timpul fiecărei ședințe plenare pentru a „facilita urmărirea mass-media”. Încheierea ședințelor plenare din fiecare zi până la ora 22:00 și susținerea dezbaterilor cu prezența tuturor comisarilor UE.

Agenda lunară este prea rigidă pentru a reacționa la evenimente de actualitate care ar contribui la creșterea acoperirii mass-media – dar, în același timp, se fac prea multe modificări ale agendei în ultimul moment pentru a le permite deputaților europeni să „și exprime opiniile politice” la deschiderea celor patru. -sesiuni plenare de zi, functionarii publici prescris.

Secretarul general al Parlamentului, Alessandro Chiocchetti, a prezentat deputaților europeni planuri de reformare a componenței comisiilor legislative, a lucrărilor bugetare, a controlului Comisiei Europene, a relațiilor externe și a plenului , spunând că dorește ca instituția să fie „mai puternică”.

Parlamentul European reacționează cu întârziere

Sophie in ‘t Veld, un parlamentar olandez din grupul Renew, a spus că, după recenta conflagrație din Orientul Mijlociu, „ar fi trebuit să avem o ședință plenară extraordinară imediat”. Nu a existat o sesiune plenară până pe 17 octombrie, la 10 zile după atacurile Hamas din 7 octombrie.

„Parlamentul nu ar trebui să se concentreze atât de mult asupra modului în care organizăm plenul și ordinea de zi… Cred că întrebarea cheie este cum își folosește Parlamentul European competențele de supraveghetor democratic”, a spus ea. „Vrem ca Parlamentul să arate niște dinți? Am putea să o facem chiar acum. Nu avem nevoie de un grup de lucru pentru asta. Secretarul general ar trebui poate să se concentreze pe conducerea administrației, mai degrabă decât să aibă opinii cu privire la activitatea politică”, a adăugat in ‘t Veld.

Documentul din 17 martie mai precizează că Parlamentul nu reușește să profite la maximum de rolul său de supraveghetor al Comisiei prin procedura „Timpul întrebărilor”. „Multe propuneri sunt prezentate de către Comisie direct presei, nu în plen”, se arată în document.

„Cred că ar putea fi interesant să se discute amendamente foarte esențiale și apoi să se voteze imediat după aceea”, a spus Anna Cavazzini, un deputat senior al Verzilor din Germania.

Articolul Deputații europeni nu se deranjează să se prezinte la dezbateri în timpul sesiunilor plenare lunare de la Strasbourg apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

România a ratat aderarea la Spațiul Schengen pe 8 decembrie 2022. Atunci Austria și-a folosit dreptul de veto împotriva statului român. Au urmat o serie de critici la adresa politicienilor și un boicot al companiilor austriece. Eșecul înregistrat de România nu a fost asumat de nici unul dintre decidenții politici responsabili cu aderare.

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu spunea la începutul anului că aderarea la Schengen este o prioritate majoră pentru România. Dar și că va conta pe sprijinul Suediei, în calitate de mediator.

Aderarea României la Spațiul Schengen, subiect tabuu

Aderarea României la Spațiul Schengen nu mai este un subiect de actualitate pe masa politicienilor români. Aceștia, în frunte cu ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode, par resemnați în urma eșecului înregistrat la data de 8 decembrie 2022. Austria și-a folosit atunci dreptul de veto împotriva statului român. Olanda s-a opus doar aderării Bulgariei, însă votul era comun pentru ambele state. Ulterior, mai mulți politicieni români, au condamnat gestul Austriei. Mircea Geoană spunea că România nu a negociat o asemnea clauză atunci când a aderat la UE. Europarlamentarul Rareș Bogdan l-a arătat cu degetul pe ministrul de Externe Bogdan Aurescu. Apoi a început un război între cei doi. Primul i-a cerut demisia. Ministrul Bogdan Aurescu l-a acuzat că apără interesele Rusiei. Atunci se spunea că în spatele scandalului se află liberalul Lucian Bode, care voia să îl scoată țap ispășitor pe Aurescu.

Europarlamentarul Dan Nica, șeful PSD Galați, a luat și el atitudine și a ajuns viral pe contul de TikTok Gazetabucurestilor.ro. A avut peste 1,6 milioane de vizualizări, aproape 55.000 de aprecieri și 1.135 de comentarii. Rovana Plumb, un alt europarlamentar PSD, spunea că România merită să fie în Schengen. În timp ce Carmen Avram le-a cerut parlamentarilor europeni să înceteze cu discriminarea României.

Promisiunea uitată a premierului Ulf Kristersson

Europarlamentarul Eugen Tomac, liderul Partidului Mișcarea Populară, arată că singura cale prin care România poate fi primită în Spațiul Schengen este deschiderea unui proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Acesta atrage atenția că pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului JAI la Luxembourg lipseşte decizia pe care trebuia să şi-o asume Consiliul. Respectiv cea privind eliminarea frontierelor pentru România şi Bulgaria.

„În prezenţa tuturor miniştrilor de interne din statele membre ale Uniunii Europene, dar şi cu participarea miniştrilor de interne din Norvegia, Elveţia, Islanda şi Lichtenstein, are loc, în perioada 8-9 iunie, şedinţa Consiliului JAI la Luxembourg. Această reuniune este ultima organizată în timpul preşedinţiei rotative a Uniunii Europene deţinută de către Suedia”, a anunțat Eugen Tomac.

Europarlamentarul Eugen Tomac a precizat că, deşi premierul suedez, Ulf Kristersson a promis în plenul Parlamentului European că aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen va fi un obiectiv important al ţării sale, de pe ordinea de zi prezentată lipseşte cea mai importantă decizie pe care trebuia să şi-o asume Consiliul JAI şi anume decizia privind eliminarea frontierelor pentru România şi Bulgaria.

„De aceea, îmi menţin poziţia şi subliniez din nou că singura cale prin care vom intra în spaţiul Schengen este procesul pe care l-am deschis la CJUE. Este dreptul nostru si ne vom face singuri dreptate”, afirmă Tomac.

Therese Hyden, ambasadoarea Suediei la Bucureşti, spunea la începutul anului că dosarul privind aderarea României la Schengen va fi pe agenda unei reuniuni oficiale atunci când condiţiile vor fi propice. Adică, atunci când când Austria îşi va schimba poziţia față de România. Și Olanda față de Bulgaria.

Articolul Aderarea României la Spațiul Schengen nu se află pe lista Consiliului JAI apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Deputații din Comisia de Mediu a Parlamentului European au dat avizul legat de această directivă, urmând să fie adoptată în plenul de la Bruxelles. Directiva va completa legislația UE existentă, cum ar fi Regulamentul privind divulgarea finanțelor durabile, Directiva UE de raportare non-financiară (NFRD), Directiva privind mineralele de conflict și noua directivă de raportare a durabilității corporative (CSRD).

Eficacitatea directivei va depinde de cât de bine este transpusă în legislația națională. Dar și de măsura în care va îmbunătăți drepturile omului celor pe care este menită să îi protejeze

Directiva due diligence ar putea fi votată în mai 2023

Propunerea pentru Directiva due diligence în domeniul sustenabilității corporative a fost prezentată de Comisia Europeană în februarie 2022. Însă, a primit avizul Comisiei de Mediu de abia în data de 9 februarie 2023. Conform acestui proiect de directivă, Comisia Europeană vrea obligații mai stricte privind impactul asupra mediului și climei pentru companii. Prevede inclusiv cerințe de reducere a emisiilor de carbon, în conformitate cu legislația UE în vigoare.

Tiemo Wölken, raportorul pentru avizul de mediu, a transmis că „Comisia de mediu trimite un semnal puternic: vrem să obligăm companiile să-și facă întregul lanț valoric neutru din punct de vedere climatic până în 2050”.

Potrivit avizului, companiile ar trebui să se asigure că lanțurile lor valorice sunt aliniate cu obiectivele Acordului de la Paris. Dar și legislația europeană privind clima. În plus, avizul stabilește criteriile pentru planurile obligatorii de tranziție pe care companiile ar trebui să le implementeze pentru a atinge aceste obiective.

Comisia pentru afaceri juridice, care conduce lucrările la dosar, este de așteptat să voteze raportul final până în martie. În timp ce Parlamentul ar trebui să îl voteze în ședința plenară din mai. Negocierile cu Comisia și Consiliul ar trebui apoi să înceapă în vară.

De ce este nevoie de Directiva due diligence a UE?

Multe companii recunosc nevoia de a aborda impactul negativ al activităților lor asupra drepturilor omului și asupra mediului. Însă complexitatea crescândă și natura globală a lanțurilor de aprovizionare, precum și fragmentarea normelor naționale privind dezvăluirea legată de sustenabilitate au dus la implementarea lentă și neuniformă a bunelor practici.

Cercetările UE au descoperit că majoritatea eforturilor voluntare nu au reușit să genereze îmbunătățiri sistemice. Mai ales cu privire la modul în care corporațiile își îndeplinesc responsabilitățile în materie de drepturile omului. Un sistem obligatoriu de due diligence în domeniul sustenabilității corporative va oferi companiilor o claritate juridică sporită cu privire la obligațiile lor.

Atâția reprezentanți ai societății civile, sindicate, consumatori, chiar și întreprinderi, au cerut reguli obligatorii de due diligence în domeniul sustenabilității corporative. Șaptezeci la sută dintre respondenții la o consultare publică cu privire la inițiativa de guvernanță corporativă durabilă lansată de Comisia Europeană au transmis un mesaj clar: este nevoie de acțiunea UE privind diligența necesară în domeniul drepturilor omului.

Propunerea de directivă privind due diligence în domeniul sustenabilității corporative este în concordanță cu standardele internaționale existente. Inclusiv Principiile directoare ale Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului (UNGPs). Totodată, respectă și Ghidul OCDE privind o conduită responsabilă în afaceri și ghidurile sectoriale. Dar și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite (ODD).

Directiva propusă este obligatorie pentru companii?

Directivele UE sunt instrumente juridice care sunt obligatorii pentru statele membre. Aceasta înseamnă că, odată ce va fi finalizată, directiva va cere statelor membre să creeze legi și politici naționale care să impună diligența necesară în domeniul drepturilor omului, în termen de doi ani. Directivele pot fi folosite doar pentru a trage la răspundere guvernele naționale. Prin urmare, directiva în sine nu poate fi utilizată direct împotriva companiilor. Doar legile și instrumentele naționale vor fi utilizate pentru o astfel de responsabilitate.

Ce tipuri de companii vizează de directiva due diligence în domeniul sustenabilității corporative?

Directiva propusă se aplică următoarelor societăți (așa cum se prevede la articolul 2 din propunere):

• Afaceri înregistrate în UE cu peste 500 de angajați și cu o cifră de afaceri globală netă de peste 150 de milioane de euro în ultimul exercițiu financiar;

• Afaceri înregistrate în UE care activează în sectoare cu risc ridicat. Printre acestea sunt amintite companii din industria textilă, agricultură, silvicultură, pescuit etc., cu peste 250 de angajați și o cifră de afaceri mondială netă de 40 de milioane de euro;

• Afaceri care sunt înregistrate în afara UE (companii din afara UE) care sunt active în UE și generează o cifră de afaceri în UE care depășește pragurile menționate mai sus. Fie 40 de milioane de euro dacă compania se află într-un sector cu risc ridicat, fie 150 de milioane de euro în ultimul exercițiu financiar.

Comisia estimează că directiva va acoperi aproximativ 13.000 de companii din UE și 4.000 de companii din afara UE.

Ce se așteaptă de la companiile cărora li se adresează directiva due diligence?

Companiile trebuie să identifice și să-și atenueze impactul în legătură cu aspecte precum munca copiilor, exploatarea lucrătorilor, condițiile de muncă, pierderea biodiversității și poluarea. Pentru a face acest lucru, aceștia trebuie să efectueze următorii șase pași de due diligence. Aceștia sunt prevăzuți la articolele 4 – 11 din directivă și în Ghidul OCDE privind due diligence:

1.Integrarea due diligence în politica companiei. Întreprinderile vor trebui să implementeze o politică care va conține cel puțin o descriere a procesului lor de due diligence în domeniul drepturilor omului. Dar și un cod de conduită pentru angajați și filiale, plus o descriere a măsurilor luate pentru implementarea și verificarea antecedentelor.

2. Trebuie să identifice efectele negative reale sau potențiale asupra drepturilor omului și asupra mediului. Aceste impacturi ar putea rezulta din operațiunile proprii ale companiei. Sau din activitățile filialelor sale sau orice impact asupra drepturilor omului care apare în lanțurile sale valorice globale. Lanțul valoric cuprinde întregul ciclu de viață al unui produs sau serviciu. De la dezvoltare până la utilizare și, în cazul unui produs tangibil, eliminarea acestuia.

Prevenirea, atenuarea, încetarea și minimizarea drepturilor omului reale

3. Prevenirea, atenuarea, încetarea și minimizarea drepturilor omului reale, potențiale și negative și a impactului asupra mediului. Pentru a preveni daunele, companiile pot, de exemplu, să facă investițiile necesare în procesele de management sau producție. Să caute asigurări contractuale de la partenerii de afaceri direcți că va asigura conformitatea cu standardele privind drepturile omului și va monitoriza această conformitate de către partenerii de afaceri. Acolo unde prevenirea nu este posibilă, companiile ar trebui să atenueze în mod adecvat impacturile prin acțiuni corective. Inclusiv prin plata daunelor, compensații financiare sau nefinanciare și alte forme de sprijin pentru persoanele sau comunitățile afectate.

4. Trebuie să sabilească și să mențină o procedură de reclamații pentru părțile afectate. Acestea trebuie să poată depune plângeri dacă au preocupări legitime cu privire la drepturile omului reale sau potențiale și efectele negative asupra mediului în cadrul operațiunilor companiilor sau lanțurilor lor valorice.

5. Monitorizarea eficacității politicii și măsurilor de due diligence. Companiile vor trebui să efectueze evaluări periodice pentru a monitoriza eficacitatea măsurilor lor de due diligence în domeniul sustenabilității corporative. Evaluările se vor concentra nu numai asupra operațiunilor proprii și ale filialelor lor. Ci și pe cele ale partenerilor de afaceri implicați în lanțul lor valoric.

6. Comunicarea publică a eforturilor de due diligence în domeniul sustenabilității corporative și a rezultatelor. Companiile vor trebui să publice pe site-ul lor web o declarație anuală cu privire la activitățile lor. Conținutul acestei declarații va fi stabilit ulterior printr-un act de punere în aplicare al Comisiei Europene.

Ce înseamnă lanțul valoric?

Directiva propusă impune companiilor să efectueze diligența necesară în lanțurile valorice globale. „Lanțul valoric” este definit în cei mai largi termeni posibili în propunere. Include totul, de la producție și utilizare până la eliminarea produsului. Dar și relațiile de afaceri directe și indirecte stabilite ale companiei care proiectează, extrag, fabrică, transportă, depozitează și furnizează materii prime sau mărfuri (entități din amonte), precum și relații directe și indirecte care utilizează sau primesc produse și în cele din urmă elimină produsul.

În sectorul serviciilor financiare, „lanțul valoric” se limitează la activitățile clienților care primesc astfel de servicii. Dar și la filialele ale căror activități sunt legate de aceste servicii.

Ce tipuri de drepturi și impact ar trebui să acopere procesul de due diligence?

Propunerea prevede că procesul de due diligence în domeniul sustenabilității corporative ar trebui să acopere orice încălcare sau posibilă încălcare a drepturilor și interdicțiilor consacrate în convențiile internaționale și legislația privind drepturile omului. Aceasta înseamnă că directiva urmărește să protejeze și să promoveze toate drepturile omului. Due diligence în domeniul sustenabilității corporative ar trebui să cuprindă, de asemenea, efectele negative asupra mediului. Fie care creează efecte negative asupra drepturilor omului, fie care în sine încalcă convențiile internaționale de mediu cheie.

Cum va afecta obligativitatea due diligence îndatoririle directorilor?

În toate statele membre ale UE, directorii au obligația de a acționa în interesul companiei. Articolul 25 din directivă menționează că atunci când își îndeplinesc datoria de grijă, directorii ar trebui să țină seama de consecințele deciziilor lor asupra drepturilor omului și asupra mediului. Inclusiv pe termen scurt, mediu și lung. Pentru a se asigura că sarcinile directorilor sunt coerente și în concordanță cu obligațiile de diligență, directiva cere țărilor UE să se asigure că legile lor corporative relevante țin cont de cerințele articolului 25.

Cum va fi pusă în aplicare directiva due diligence în domeniul sustenabilității corporative?

Odată adoptată, directiva va fi pusă în aplicare de către UE printr-o combinație de supraveghere reglementară și răspundere civilă.

1. Supravegherea administrativă (articolele 17 și 18). La nivel național, statelor membre ale UE li se cere să aibă un administrator sau un organism de reglementare național care să supravegheze companiile în ceea ce privește respectarea legislației naționale. Sancțiunile în cazul nerespectării pot include amenzi substanțiale și ordine de conformitate (articolul 20). La nivel regional, Comisia va înființa o Rețea europeană a autorităților de supraveghere care va reuni reprezentanți ai autorităților naționale pentru a asigura o abordare coordonată a punerii în aplicare (articolul 21).

2. Răspunderea civilă (articolul 22): Statele membre trebuie să se asigure că victimele pot iniția acțiuni în justiție pentru a obține despăgubiri pentru daune. Plus căi de atac judiciare efective pentru prejudicii care rezultă din nerespectarea de către companii a obligațiilor lor de diligență.

Când va fi adoptată propunerea ca directivă obligatorie?

Propunerea este în prezent examinată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Dacă aceste două instituții ajung la un acord asupra propunerii, aceasta va fi adoptată. Termenul mediu al UE de la propunerea Comisiei până la adoptarea oficială este de aproximativ 18 luni. Prin urmare, cel mai devreme probabil ca directiva să fie adoptată este jumătatea anului 2023. Cu toate acestea, având în vedere sensibilitatea politică a propunerii și opiniile divergente dintre statele membre și instituțiile UE, sunt de așteptat întârzieri din cauza negocierilor intense.

Dacă va fi adoptată, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în legislația lor națională. În prezent, doar două state membre, Franța și Germania, au introdus deja legi interne obligatorii de due diligence. Câteva alte state membre sunt, de asemenea, în proces de legiferare sau de a lua în considerare astfel de acțiuni.

Care va fi rezultatul directive due diligence?

Dacă va fi adoptată, directiva va reprezenta o evoluție revoluționară în modul în care companiile țin cont de drepturile omului. Dar și al costurilor de mediu în activitățile lor comerciale de-a lungul lanțurilor lor globale de aprovizionare. Nu numai că va crea condiții de concurență mai echitabile pentru a se asigura că toate companiile care desfășoară afaceri în UE sunt ținute la același standard, ci va oferi și un cadru agreat pentru accesul la căi de atac. Astfel încât deținătorii de drepturi să poată urmări justiția și responsabilitatea.

Alte prevederi unice ale directivei, cum ar fi „preocupările fundamentate” din articolul 19, permit terților să depună reclamații. Asta în condițiile în care există motive să creadă că o companie nu își îndeplinește obligațiile de diligență. Astfel de prevederi vor asigura că organizațiile societății civile și grupurile pentru drepturile lucrătorilor pot fi implicate în procesul de monitorizare și supraveghere.

Articolul Directiva due diligence în domeniul sustenabilității corporative, votată în Comisia de Mediu a PE apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Cei doi lideri s-au adresat parlamentarilor europeni într-o sesiune plenară pentru a marca Ziua Comemorării Holocaustului.

Președintele Isaac Herzog: „Europa nu ar putea fi ceea ce este fără evrei”

Parlamentul European a fost gazda unei sesiuni plenare pentru a marca Ziua Comemorării Holocaustului. La eveniment a fost invitat președintele Israelului, Isaac Herzog, care le-a transmis parlamentarilor că „antisemitismul și negarea Holocaustului încă există”.

„Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră în calitate de președinte al Statului Israel, stat național democratic al poporului evreu, dar inima și gândurile mele sunt alături de frații și surorile mele uciși în Holocaust, a căror singură crimă a fost faptul că erau evrei și plini de omenie”, a spus la începutul discursului președintele Isaac Herzog.

Totodată, președintele Isaac Herzog a ținut să sublinieze că „Europa nu ar putea fi ceea ce este fără evrei”. Dar antisemitismul, „ca o boală autoimună”, a făcut ca Europa să atace o parte a propriului ADN. Motiv pentru care o istorie comună de milenii a fost astfel ștearsă. El a subliniat că antisemitismul nu a apărut din neant.

„Mașina morții naziste nu ar fi reușit să-și îndeplinească viziunea teribilă dacă nu ar fi întâlnit în cale un sol fertilizat de ura împotriva evreilor”. Pentru președintele Isaac Herzog, antisemitismul și negarea Holocaustului încă există sub noi forme. Prin canalele noi de comunicare, în special internet. „Distanța dintre o postare pe Facebook și distrugerea pietrelor funerare într-un cimitir este mai scurtă decât ne-am putea imagina”, a spus acesta. „Mesajele bolnave de pe Twitter pot într-adevăr ucide.”

Roberta Metsola: „comemorarea Holocaustului rămâne esențială”

Roberta Metsola, președinta PE, a numit Holocaustul „cea mai mare crimă din istorie. O crimă menită să șteargă un popor de pe fața pământului. O crimă menită să provoace groază unor generații întregi. O crimă care a modelat proiectul nostru european modern, într-o întruchipare a promisiunii atemporale: să nu se mai întâmple niciodată”.

Aceasta a subliniat că Holocaustul nu a avut loc peste noapte și că semnalele de alarmă ar fi trebuit să sune cu mult înainte să devină realitate. „În ciuda anilor care au trecut, comemorarea Holocaustului rămâne esențială, deoarece antisemitismul încă există, iar generația noastră este ultima care ascultă mărturii directe ale supraviețuitorilor Holocaustului”, a spus Roberta Metsola.

Președintele Isaac Herzog a cerut combaterea antisemitismului

Președintele Isaac Herzog a mai spus că Europa are de jucat un rol vital în contracararea antisemitismului. În plus, a făcut apel la parlamentarii europeni să nu ignore creșterea antisemitismului. Acesta i-a implorat să „asculte semnalele de avertizare, să detecteze simptomele pandemiei de antisemitism și să o combată cu orice preț”.

„Trebuie să vă asigurați că fiecare evreu care dorește să trăiască în țările dumneavoastră poate face acest lucru în siguranță și fără teamă.”

Prin educație, legislație și orice alte instrumente de care dispun, eurodeputații și UE ar trebui să se angajeze să elimine rasismul, ura și antisemitismul sub toate formele lor. De asemenea, președintele Isaac Herzog a solicitat Parlamentului European să adopte definiția antisemitismului. Definiție dată de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului.

El a mai subliniat că „cei care critică Statul Israel nu trebuie să ajungă să nege însăși existența acestuia, ca stat național al poporului evreu.”

Vorbind despre relațiile dintre Europa și Israel, el a spus că „Statul Israel și Europa au o legătură indestructibilă”. Interesele noastre comune și, cu atât mai mult, valorile noastre comune, ne dictează prezentul și ne modelează viitorul.

Articolul Președintele Isaac Herzog: „Antisemitismul și negarea Holocaustului încă există” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost dezbătută în plenul Parlamentului European de la Strasbourg în urmă cu aproximativ două săptămâni. Dan Nica a spus atunci că România îndeplinește criteriile de aderare la spațiul Schengen, iar de 11 ani aplică acquis-ul comunitar. Totodată, a cerut sancționarea parlamentarului german Guido Reil pentru că „a folosit un limbaj jignitor, suburban” la adresa României.

Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluție prin care i se cere Consiliului Uniunii Europene ca, în decembrie, când este programată reuniunea Consiliul de Justiție și Afaceri Interne, România şi Bulgaria să fie primite în spaţiul Schengen.

Europarlamentarul Dan Nica a cerut sancționarea lui Guido Reil

Parlamentul European s-a reunit la Strasbourg în data de 5 octombrie 2022 pentru a discuta în plen aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Majoritatea parlamentarilor au susținut discursuri pro aderare. Totodată, au condamnat discriminarea la care a fost supusă în ultimii 11 ani. Însă, europarlamentarul german Guido Reil s-a opus intrării României în Schengen pentru că suntem „vestul sălbatic al Europei”. Concluzie la care a ajuns în urma unei singure vizite.

Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD, a cerut președintei Parlamentului European „să ia măsuri în privința acelui domn care a vorbit mai devreme în această sală și a folosit un limbaj jignitor, suburban și sub demnitatea acestei instituții, sub demnitatea prestigiului pe care noi trebuie să îl avem în Uniunea Europeană”.

Totodată, europarlamentarul Dan Nica a atras atenția asupra faptului că România îndeplinește toate criteriile de aderare la spațiul Schengen. Mai mult, în ultimii 11 ani a aplicat acquis-ul comunitar. „Suntem printre primii care, de fiecare dată când apare o modificare, o punem în practică. Și e de salutat faptul că în mod voluntar am cerut: mai veniți o dată și vă mai convingeți încă o dată, dumneavoastră, Comisia și statele membre, că suntem în regulă din punct de vedere al protecției frontierelor Uniunii Europene”.

Europarlamentarul Dan Nica a ajuns viral pe TikTok

Europarlamentarul Dan Nica a mai spus că „nu putem accepta ca o țară cum este România și o populație cum este România să fie umilită în permanență. Te duci într-un aeroport: cetățenii europeni într-o parte, românii în altă parte; te duci la frontierele Uniunii Europene, vrei să traversezi cu mașina: cozi, kilometri, ore, zile – aceeași umilință; vrei să transporți mărfuri: cozi de tiruri nesfârșite. Este o situație absolut umilitoare și intolerabilă și care, cu atât mai mult, nu are nici măcar o singură sau un singur motiv, sau o singură motivație, care să poată să fie spusă”.

Discursul lui Dan Nica a fost preluat de Gazeta Bucureștilor și publicat pe contul de TikTok. În mai puțin de 24 de ore discursul europarlamentarului s-a viralizat în online. A strâns peste 1,5 milioane de vizualizări și peste 52,1 mii de aprecieri. A avut 1.060 de comentarii, 1.49 de distribuiri și 2.725 de distribuiri.

Parlamentul European a votat o nouă rezoluție

Parlamentul European a votat o nouă rezoluție prin care i se cere Consiliului Uniunii Europene ca România şi Bulgaria să fie primite în spaţiul Schengen. Din totalul de 639 de europarlamentari, 547 au votat pentru, 49 au votat împotrivă, iar 43 s-au abținut.

O decizie finală în acest sens urmează să fie luată la începutul lunii decembrie. Atunci este programată reuniunea Consiliul de Justiție și Afaceri Interne. La această reuniune vor participa miniştri de interne ai statelor deja membre. Pentru ca România și Bulgaria să intre în Schenge trebuie ca toți să dea un vot pozitiv. Dacă cele două state vor intra în Schengen vor fi eliminate controalele la toate frontierele interne ale UE.

Articolul Europarlamentarul Dan Nica, peste 1,5 milioane de vizualizări pe TikTok cu discursul din Parlamentul European apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

CulturEU, ghișeul de finanțări

Comisia Europeană a publicat un ghid online care cartografiază toate oportunităţile de finanţare la nivelul UE pentru sectorul cultural. Acesta poate fi accesat prin CulturEu, ghişeul unic care reuneşte 75 de oportunități de finanţare din 21 de programe UE. De la Europa Creativă şi Orizont Europa la fondurile structurale şi InvestEU. Cu doar câteva clickuri, instrumentul interactiv online poate direcţiona orice entitate culturală europeană către cel mai adecvat sprijin financiar. CulturEU poate fi accesat AICI.

Mariya Gabriel este comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret. Ea a declarat că sectoarele culturale şi creative au puterea unică de a îmbunătăţi viaţa. Dar și de a crea legături între comunităţi, de a genera locuri de muncă şi creştere economică, precum şi de a inspira alte sectoare de activitate.

„Era deja timpul să îi sprijinim pe actorii culturali în căutarea de fonduri europene şi să reunim într-un singur ghid toate oportunităţile de finanţare pe care le oferă UE. Această cartografiere fără precedent permite tuturor actorilor culturali să găsească cea mai bună finanţare europeană pentru ei dintre cele 75 de oportunităţi existente, în doar trei clickuri. Am convingerea că acest ghid va contribui şi mai mult la creşterea accesibilităţii fondurilor noastre pentru toate organizaţiile culturale şi le va ajuta în drumul lor către o redresare durabilă”, a mai precizat comisarul Mariya Gabriel.

CulturEU, disponibil în toate limbile UE din 2022

Ghidul a fost elaborat pentru a ajuta partenerii care lucrează în sectoarele culturale şi creative. Indiferent de tipul şi dimensiunea lor! Părţile interesate pot filtra în mod automat oportunităţile de finanţare relevante în funcţie de nevoile lor, de sectorul lor şi de tipul de organizaţie pe care o reprezintă. Ghidul este completat de exemple şi bune practici care pot servi drept sursă de inspiraţie.

CulturEU va fi actualizat periodic cu cele mai recente informaţii privind noile cereri de propuneri. Acesta va fi disponibil în toate limbile UE la începutul anului 2022.

Articolul CulturEU, ghișeul unic al Comisiei Europene cu oferte de finanțare pentru sectorul cultural apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.