Directiva due diligence în domeniul sustenabilității corporative reprezintă o nouă provocare pentru companiile din Uniunea Europeană. Acestea trebuie să prevină și să atenueze daunele asupra drepturilor omului și a mediului. Măsura vizează cel puțin 13.000 de companii din Uniunea Europeană și 4.000 din afara UE prezente pe piața europeană.
Deputații din Comisia de Mediu a Parlamentului European au dat avizul legat de această directivă, urmând să fie adoptată în plenul de la Bruxelles. Directiva va completa legislația UE existentă, cum ar fi Regulamentul privind divulgarea finanțelor durabile, Directiva UE de raportare non-financiară (NFRD), Directiva privind mineralele de conflict și noua directivă de raportare a durabilității corporative (CSRD).
Eficacitatea directivei va depinde de cât de bine este transpusă în legislația națională. Dar și de măsura în care va îmbunătăți drepturile omului celor pe care este menită să îi protejeze
Directiva due diligence ar putea fi votată în mai 2023
Propunerea pentru Directiva due diligence în domeniul sustenabilității corporative a fost prezentată de Comisia Europeană în februarie 2022. Însă, a primit avizul Comisiei de Mediu de abia în data de 9 februarie 2023. Conform acestui proiect de directivă, Comisia Europeană vrea obligații mai stricte privind impactul asupra mediului și climei pentru companii. Prevede inclusiv cerințe de reducere a emisiilor de carbon, în conformitate cu legislația UE în vigoare.
Tiemo Wölken, raportorul pentru avizul de mediu, a transmis că „Comisia de mediu trimite un semnal puternic: vrem să obligăm companiile să-și facă întregul lanț valoric neutru din punct de vedere climatic până în 2050”.
Nici o companie nu ar trebui să-și poată reloca activitățile deosebit de dăunătoare climei în țări din afara Europei pentru a eluda reglementările stricte privind clima din Europa
Tiemo Wölken – raportor
Potrivit avizului, companiile ar trebui să se asigure că lanțurile lor valorice sunt aliniate cu obiectivele Acordului de la Paris. Dar și legislația europeană privind clima. În plus, avizul stabilește criteriile pentru planurile obligatorii de tranziție pe care companiile ar trebui să le implementeze pentru a atinge aceste obiective.
Comisia pentru afaceri juridice, care conduce lucrările la dosar, este de așteptat să voteze raportul final până în martie. În timp ce Parlamentul ar trebui să îl voteze în ședința plenară din mai. Negocierile cu Comisia și Consiliul ar trebui apoi să înceapă în vară.
De ce este nevoie de Directiva due diligence a UE?
Multe companii recunosc nevoia de a aborda impactul negativ al activităților lor asupra drepturilor omului și asupra mediului. Însă complexitatea crescândă și natura globală a lanțurilor de aprovizionare, precum și fragmentarea normelor naționale privind dezvăluirea legată de sustenabilitate au dus la implementarea lentă și neuniformă a bunelor practici.
Cercetările UE au descoperit că majoritatea eforturilor voluntare nu au reușit să genereze îmbunătățiri sistemice. Mai ales cu privire la modul în care corporațiile își îndeplinesc responsabilitățile în materie de drepturile omului. Un sistem obligatoriu de due diligence în domeniul sustenabilității corporative va oferi companiilor o claritate juridică sporită cu privire la obligațiile lor.
Atâția reprezentanți ai societății civile, sindicate, consumatori, chiar și întreprinderi, au cerut reguli obligatorii de due diligence în domeniul sustenabilității corporative. Șaptezeci la sută dintre respondenții la o consultare publică cu privire la inițiativa de guvernanță corporativă durabilă lansată de Comisia Europeană au transmis un mesaj clar: este nevoie de acțiunea UE privind diligența necesară în domeniul drepturilor omului.
Propunerea de directivă privind due diligence în domeniul sustenabilității corporative este în concordanță cu standardele internaționale existente. Inclusiv Principiile directoare ale Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului (UNGPs). Totodată, respectă și Ghidul OCDE privind o conduită responsabilă în afaceri și ghidurile sectoriale. Dar și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite (ODD).
Directiva propusă este obligatorie pentru companii?
Directivele UE sunt instrumente juridice care sunt obligatorii pentru statele membre. Aceasta înseamnă că, odată ce va fi finalizată, directiva va cere statelor membre să creeze legi și politici naționale care să impună diligența necesară în domeniul drepturilor omului, în termen de doi ani. Directivele pot fi folosite doar pentru a trage la răspundere guvernele naționale. Prin urmare, directiva în sine nu poate fi utilizată direct împotriva companiilor. Doar legile și instrumentele naționale vor fi utilizate pentru o astfel de responsabilitate.
Ce tipuri de companii vizează de directiva due diligence în domeniul sustenabilității corporative?
Directiva propusă se aplică următoarelor societăți (așa cum se prevede la articolul 2 din propunere):
• Afaceri înregistrate în UE cu peste 500 de angajați și cu o cifră de afaceri globală netă de peste 150 de milioane de euro în ultimul exercițiu financiar;
• Afaceri înregistrate în UE care activează în sectoare cu risc ridicat. Printre acestea sunt amintite companii din industria textilă, agricultură, silvicultură, pescuit etc., cu peste 250 de angajați și o cifră de afaceri mondială netă de 40 de milioane de euro;
• Afaceri care sunt înregistrate în afara UE (companii din afara UE) care sunt active în UE și generează o cifră de afaceri în UE care depășește pragurile menționate mai sus. Fie 40 de milioane de euro dacă compania se află într-un sector cu risc ridicat, fie 150 de milioane de euro în ultimul exercițiu financiar.
Comisia estimează că directiva va acoperi aproximativ 13.000 de companii din UE și 4.000 de companii din afara UE.
Ce se așteaptă de la companiile cărora li se adresează directiva due diligence?
Companiile trebuie să identifice și să-și atenueze impactul în legătură cu aspecte precum munca copiilor, exploatarea lucrătorilor, condițiile de muncă, pierderea biodiversității și poluarea. Pentru a face acest lucru, aceștia trebuie să efectueze următorii șase pași de due diligence. Aceștia sunt prevăzuți la articolele 4 – 11 din directivă și în Ghidul OCDE privind due diligence:
1.Integrarea due diligence în politica companiei. Întreprinderile vor trebui să implementeze o politică care va conține cel puțin o descriere a procesului lor de due diligence în domeniul drepturilor omului. Dar și un cod de conduită pentru angajați și filiale, plus o descriere a măsurilor luate pentru implementarea și verificarea antecedentelor.
2. Trebuie să identifice efectele negative reale sau potențiale asupra drepturilor omului și asupra mediului. Aceste impacturi ar putea rezulta din operațiunile proprii ale companiei. Sau din activitățile filialelor sale sau orice impact asupra drepturilor omului care apare în lanțurile sale valorice globale. Lanțul valoric cuprinde întregul ciclu de viață al unui produs sau serviciu. De la dezvoltare până la utilizare și, în cazul unui produs tangibil, eliminarea acestuia.
Prevenirea, atenuarea, încetarea și minimizarea drepturilor omului reale
3. Prevenirea, atenuarea, încetarea și minimizarea drepturilor omului reale, potențiale și negative și a impactului asupra mediului. Pentru a preveni daunele, companiile pot, de exemplu, să facă investițiile necesare în procesele de management sau producție. Să caute asigurări contractuale de la partenerii de afaceri direcți că va asigura conformitatea cu standardele privind drepturile omului și va monitoriza această conformitate de către partenerii de afaceri. Acolo unde prevenirea nu este posibilă, companiile ar trebui să atenueze în mod adecvat impacturile prin acțiuni corective. Inclusiv prin plata daunelor, compensații financiare sau nefinanciare și alte forme de sprijin pentru persoanele sau comunitățile afectate.
4. Trebuie să sabilească și să mențină o procedură de reclamații pentru părțile afectate. Acestea trebuie să poată depune plângeri dacă au preocupări legitime cu privire la drepturile omului reale sau potențiale și efectele negative asupra mediului în cadrul operațiunilor companiilor sau lanțurilor lor valorice.
5. Monitorizarea eficacității politicii și măsurilor de due diligence. Companiile vor trebui să efectueze evaluări periodice pentru a monitoriza eficacitatea măsurilor lor de due diligence în domeniul sustenabilității corporative. Evaluările se vor concentra nu numai asupra operațiunilor proprii și ale filialelor lor. Ci și pe cele ale partenerilor de afaceri implicați în lanțul lor valoric.
6. Comunicarea publică a eforturilor de due diligence în domeniul sustenabilității corporative și a rezultatelor. Companiile vor trebui să publice pe site-ul lor web o declarație anuală cu privire la activitățile lor. Conținutul acestei declarații va fi stabilit ulterior printr-un act de punere în aplicare al Comisiei Europene.
Ce înseamnă lanțul valoric?
Directiva propusă impune companiilor să efectueze diligența necesară în lanțurile valorice globale. „Lanțul valoric” este definit în cei mai largi termeni posibili în propunere. Include totul, de la producție și utilizare până la eliminarea produsului. Dar și relațiile de afaceri directe și indirecte stabilite ale companiei care proiectează, extrag, fabrică, transportă, depozitează și furnizează materii prime sau mărfuri (entități din amonte), precum și relații directe și indirecte care utilizează sau primesc produse și în cele din urmă elimină produsul.
În sectorul serviciilor financiare, „lanțul valoric” se limitează la activitățile clienților care primesc astfel de servicii. Dar și la filialele ale căror activități sunt legate de aceste servicii.
Ce tipuri de drepturi și impact ar trebui să acopere procesul de due diligence?
Propunerea prevede că procesul de due diligence în domeniul sustenabilității corporative ar trebui să acopere orice încălcare sau posibilă încălcare a drepturilor și interdicțiilor consacrate în convențiile internaționale și legislația privind drepturile omului. Aceasta înseamnă că directiva urmărește să protejeze și să promoveze toate drepturile omului. Due diligence în domeniul sustenabilității corporative ar trebui să cuprindă, de asemenea, efectele negative asupra mediului. Fie care creează efecte negative asupra drepturilor omului, fie care în sine încalcă convențiile internaționale de mediu cheie.
Cum va afecta obligativitatea due diligence îndatoririle directorilor?
În toate statele membre ale UE, directorii au obligația de a acționa în interesul companiei. Articolul 25 din directivă menționează că atunci când își îndeplinesc datoria de grijă, directorii ar trebui să țină seama de consecințele deciziilor lor asupra drepturilor omului și asupra mediului. Inclusiv pe termen scurt, mediu și lung. Pentru a se asigura că sarcinile directorilor sunt coerente și în concordanță cu obligațiile de diligență, directiva cere țărilor UE să se asigure că legile lor corporative relevante țin cont de cerințele articolului 25.
Cum va fi pusă în aplicare directiva due diligence în domeniul sustenabilității corporative?
Odată adoptată, directiva va fi pusă în aplicare de către UE printr-o combinație de supraveghere reglementară și răspundere civilă.
1. Supravegherea administrativă (articolele 17 și 18). La nivel național, statelor membre ale UE li se cere să aibă un administrator sau un organism de reglementare național care să supravegheze companiile în ceea ce privește respectarea legislației naționale. Sancțiunile în cazul nerespectării pot include amenzi substanțiale și ordine de conformitate (articolul 20). La nivel regional, Comisia va înființa o Rețea europeană a autorităților de supraveghere care va reuni reprezentanți ai autorităților naționale pentru a asigura o abordare coordonată a punerii în aplicare (articolul 21).
2. Răspunderea civilă (articolul 22): Statele membre trebuie să se asigure că victimele pot iniția acțiuni în justiție pentru a obține despăgubiri pentru daune. Plus căi de atac judiciare efective pentru prejudicii care rezultă din nerespectarea de către companii a obligațiilor lor de diligență.
Când va fi adoptată propunerea ca directivă obligatorie?
Propunerea este în prezent examinată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Dacă aceste două instituții ajung la un acord asupra propunerii, aceasta va fi adoptată. Termenul mediu al UE de la propunerea Comisiei până la adoptarea oficială este de aproximativ 18 luni. Prin urmare, cel mai devreme probabil ca directiva să fie adoptată este jumătatea anului 2023. Cu toate acestea, având în vedere sensibilitatea politică a propunerii și opiniile divergente dintre statele membre și instituțiile UE, sunt de așteptat întârzieri din cauza negocierilor intense.
Dacă va fi adoptată, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în legislația lor națională. În prezent, doar două state membre, Franța și Germania, au introdus deja legi interne obligatorii de due diligence. Câteva alte state membre sunt, de asemenea, în proces de legiferare sau de a lua în considerare astfel de acțiuni.
Care va fi rezultatul directive due diligence?
Dacă va fi adoptată, directiva va reprezenta o evoluție revoluționară în modul în care companiile țin cont de drepturile omului. Dar și al costurilor de mediu în activitățile lor comerciale de-a lungul lanțurilor lor globale de aprovizionare. Nu numai că va crea condiții de concurență mai echitabile pentru a se asigura că toate companiile care desfășoară afaceri în UE sunt ținute la același standard, ci va oferi și un cadru agreat pentru accesul la căi de atac. Astfel încât deținătorii de drepturi să poată urmări justiția și responsabilitatea.
Alte prevederi unice ale directivei, cum ar fi „preocupările fundamentate” din articolul 19, permit terților să depună reclamații. Asta în condițiile în care există motive să creadă că o companie nu își îndeplinește obligațiile de diligență. Astfel de prevederi vor asigura că organizațiile societății civile și grupurile pentru drepturile lucrătorilor pot fi implicate în procesul de monitorizare și supraveghere.