Președintele american, Donald Trump, i-a reproșat președintelui Volodimir Zelenski că nu vrea să semneze acordul de pace cu Rusia, motiv pentru care nu are „respect” față de Statele Unite ale Americii. Mai mult, liderul ucrainean a fost acuzat că se joacă cu „al treilea Război Mondial”. Vicepreședintele JD Vance i-a reproșat că anul trecut a făcut campanie pentru opoziție.

Acordul pe resurse minerale urma să fie semnat la Casa Albă

Donald Trump și Vladimir Zelenski au ajuns în urmă cu două zile la un acord privind exploatarea resurselor minerale ucrainene. După îndelungi dispute publice și negocieri secrete, SUA urma să primească acces preferințial la resurse. În timp ce Ucraina voia garanții de securitate sporite.

Președintele republican Donald Trump voia acces la resurse minerale în valoare de 500 de miliarde de dolari, de patru ori mai mult decât ajutorul oferit până acum Ucrainei. Institutul Kiel pentru Economie Mondială a estimate ajutorul primit de Ucraina din partea SUA la 120 de miliarde de dolari, dar Donald Trump insită că acesta a fost de 350 de miliarde de dolari.    

Cele două state au convenit în urma negocierilor semnarea unui acord în șase puncte. De exemplu, acordul prevedea ca cele două state să înființeze un fond de investiții pentru reconstrucție, pe care urmau să-l gestioneze în comun. Ucraina urma să contribuie la fond cu 50% din veniturile viitoare din activele sale rezultate din resure minerale. Într-un final s-a convenit ca acordul SUA-Ucraina să fie semnat la Casa Albă.

Scandal între Trump și Zelenski la Casa Albă

Președintele Volodimir Zelenski a venit la Casa Albă pentru semnarea acordului privind resursele minerale. Întâlnirea s-a transformat într-un scandal între Trump și Zelenski în fața presei. Transmis live, în scandalul între Trump și Zelenski a intervenit și vicepreședintele JD Vance. Donald Trump a spus că se consideră un arbitru sau un mediator între Ucraina și Rusia pentru a ajunge la pace. În replică, Volodimir Zelenski i-a spus că nu vrea să facă nici un compromis cu „criminalul” Vladimir Putin. Scandalul între Trump și Zelenski a fost amplificat de JD Vance.

„Nu vă veți întoarce la luptă”, a spus Donald Trump, care a cerut Ucrainei să facă unele compromisuri care „nu vor fi atât de mari pe cât cred unii că va trebui să le faceți”. Vicepreședintele JD Vance i-a spus lui Zelenski că „calea către pace și către prosperitate se poate face prin diplomație”. „Asta este ceea ce face președintele Trump”, a spus JD Vance.

„Despre ce fel de diplomație, JD, vorbești? Ce vrei să spui?”, l-a întrebat nervos Zelenski. Schimbul de replici a devenit atunci vizibil tensionat. JD Vance i-a răspuns: „genul care va pune capăt distrugerii țării tale”. Vicepreședintele l-a acuzat apoi pe Zelenski că este lipsit de respect și că a provocat scandalul în fața presei americane.

Apărarea lui Vance a abordării lui Trump de a pune capăt războiului – prin deschiderea comunicărilor cu Putin și făcând eforturi pentru o încetare rapidă a focului – a fost cea care a escaladat mai întâi tensiunile cu liderul ucrainean.

JD Vance intervine în scandalul dintre Trump și Zelenski

După ce JD Vance l-a contestat pe președintele ucrainean cu privire la problemele pe care le-a avut cu armata și serviciul militar, ZelenskI a răspuns: „în timpul războiului, toată lumea are probleme, chiar și tu. Dar ai un ocean frumos și nu-l simți acum, dar îl vei simți în viitor”. Această declarație l-a înfuriat pe Donald Trump aflat între cei doi. Așa a început scandalul între Trump și Zelenki. Președintele american i-a spus răspicat: „Nu ne spune tu ce vom simți. Nu ești în situația de a dicta asta”, a urlat Donald Trump.

„Nu ai cărțile acum”, i-a spus Trump, care a continuat că Zelenski face „jocuri de noroc cu milioane de vieți”.

Acest schimb de replici poate a fost câștigat de Zelensi în aplauzele celor care au vrut să-l vadă că îl înfruntă pe Trump. Dar acest moment ar putea decide și o eră de război și pace în Europa.

Zelenski, acuzat că a făcut campanie pentru democrați

Câteva momente mai târziu, Zelenski a spus că „de la începutul războiului, am fost singuri și suntem recunoscători”. Această remarcă l-a înfuriat și mai tare pe Trump. „N-ai fost singur. Nu ați fost singuri. V-am dat – prin intermediul acestui președinte stupid – 350 de miliarde de dolari”, a spus Trump, făcând referire la Biden. A intervenit iar JD Vance care l-a acuzat pe Zelenski că a făcut anul trecu campanie pentru opoziție în timpul alegerilor din SUA. Adică, pentru democrați.

Comentariul a fost o referire la o vizită pe care Zelensky a făcut-o la o fabrică de muniții din Scranton, Pennsylvania, orașul natal al lui Joe Biden, cu doar câteva săptămâni înainte ca americanii să se îndrepte la urne la alegerile din noiembrie. Republicanii au fost revoltați de vizită, acuzându-l pe Zelenski că a transformat turneul într-un eveniment de campanie partizană în numele lui Kamala Harris.

„Te rog, crezi că dacă vei vorbi foarte tare despre război…”, a început să spună Zelensky, doar pentru ca Trump să-l întrerupă. „Nu vorbește tare”, a răspuns Trump, vizibil iritat. „Țara ta are mari probleme”. „Nu câștigi, nu câștigi asta. Ai șanse al naibii de mari să ieși bine din cauza noastră”, a continuat Trump. Volodimir Zelenski a fost nevoit să părăsească Casa Albă fără a semna acordul cu SUA.

Articolul Scandal între Trump și Zelenski la Casa Albă: „vă jucați cu al treilea Război Mondial” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a precizat vineri că Ucraina nu va fi invitată să adere la Alianță la Summitul de la Vilnius.

Ucraina a fost invadată de Rusia în urmă cu 480 de zile. Hanna Maliar, ministru adjunct al apărării din Ucraina, a declarat că „dacă în prima săptămână epicentrul a fost în est, acum vedem că luptele se deplasează spre sud și că zonele cele mai active sunt Berdiansk și Mariupol”. Un mic sat din regiunea Harkov a fost atacat cu rachete de Rusia, în urma căruia au fost ucise patru persoane.

Aderarea Ucrainei la NATO nu va fi „ușurată” de SUA

Aderarea Ucrainei la NATO nu va fi „ușurată” de președintele american Joe Biden sau de administrația SUA. Întrebat în Philadelphia dacă va facilita drumul Ucrainei spre Alianța Nord Atlantice, președintele Joe Biden a dat un răspuns negativ. Acesta susține că Ucraina trebuie ră respecte aceleași standarde de aderare ca statele membre. Statele aspirante la statutul de membru NATO trebuie să fie mai întâi invitate. Apoi trebuie să urmeze o serie de pași obligatorii.

Planul de Acțiune pentru Aderare (MAP) se realizează pe baza diaogului asupra problemelor privind aderarea și nu constituie o lista de criterii de aderare, fiind destinat să înglobeze chestiunile pe care țările candidate au declarat că doresc să le abordeze. Statele aspirante vor înainta programe naționale anuale în care se stabilesc obiectivele pregătirii, cu date specifice. Dezbaterile privind desfășurarea programelor vor avea loc sub forma întrunirilor anuale 19+1 de evaluare, sub auspiciile Consiliului. O agenție informativă va asigura coordonarea asistentei oferite de NATO și de statele membre în domeniul militar. Rezultatele monitorizării progreselor înregistrate în domeniul programelor naționale, vor constitui subiectul unui raport întocmit anual de Alianță.

Țările candidate trebuie să îndeplinească o serie de condiții generale. De exemplu, să-și rezolve pe cale pașnica eventualele dispute cu alte state. Să-și manifeste atașamentul față de principiul primatului dreptului și cel al drepturilor omului. O altă condiție prevede să-și rezolve problemele etnice sau cele teritoriale de ordin extern, inclusiv revendicările iredentiste sau litigiile jurisdicționale în conformitate cu principiile OSCE. Mai mult, trebuie să stabilească un control democratic și civil al forțelor lor armate. Acestea sunt doar o parte dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un stat asiprant la aderarea NATO.

Ucraina nu va fi invitată să adere la NATO la Summit-ul de la Vilnius

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a spus că aderarea Ucrainei la NATO nu va fi posibilă atâta timp cât războiul continuă. „Cred că toată lumea și-a dat seama că a deveni membru NATO în mijlocul unui război nu este pe agendă”, a spus el la un eveniment organizat de German Marshall Fund la Bruxelles.

La Summitul NATO de la Vilnius, din perioada 11-12 iulie, Ucrainei nu i se va oferi un orizont de timp până la care să se poată alătura Alianței. Însă, președintele Volodimir Zelenski va participa în persoană la summitul din iulie. În ultimele luni, președintele Zelenski a încercat să obțină „garanții de securitate” din partea alianței celor 31 de state membre sub pretextul de a preveni orice alt atac viitor din partea Rusiei.  

Aliaţii NATO beneficiază de o garanţie de securitate colectivă, aşa-numitul Articol 5 din Tratatul fondator de la Washington. Articolul 5 prevede că un atac asupra unuia dintre ei ar fi considerat un atac asupra tuturor.

Ucraina a solicitat să adere la NATO. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, toţi cei 31 de membri actuali ar trebui să fie de acord. Majoritatea aliaţilor se opun primirii Ucrainei într-un moment în care războiul face ravagii.

Articolul Aderarea Ucrainei la NATO nu va fi favorizată de președintele american Joe Biden apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ce prevede Declarația comună semnată la Kiev?

Reprezentanții celor 46 de state, inclusiv președinți și premieri, au decis prin declarația comună de la Kiev, semnată la finalul summit-ului Platforma Crimeea:

1.Să stabilească Platforma internațională Crimeea ca format consultativ și de coordonare cu scopul de a pune capăt pașnic ocupației temporare a Federației Ruse a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol și de a restabili controlul Ucrainei asupra acestui teritoriu în deplină conformitate cu dreptul internațional,

2.Să continue să pună în aplicare politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă,

3.Să ia în considerare alte măsuri politice, diplomatice și restrictive împotriva Federației Ruse, dacă sunt prevăzute de jurisdicția legală a fiecărui participant și în conformitate cu procedurile respective, atunci când este cazul și dacă acțiunile Rusiei o impun,

4.să abordeze provocările emergente și amenințările hibride în evoluție rezultate din militarizarea continuă a Crimeei și să sprijine eforturile comune de consolidare a rezistenței la aceste amenințări în contextul amenințărilor tot mai mari la adresa securității și stabilității în regiunea Mării Negre;

5.Să se opună din nou cu fermitate oricărei încercări unilaterale de a contesta și modifica o ordine internațională bazată pe statul de drept și să exprime hotărârea de a proteja, menține și întări ordinea internațională bazată pe reguli, inclusiv o ordine juridică pentru mări și oceane, bazată pe respect pentru dreptul internațional al mării, inclusiv după cum se reflectă în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării,

6.Să îndemne Federația Rusă să își respecte obligațiile ca putere ocupantă în temeiul dreptului internațional umanitar și al altor drepturi internaționale aplicabile, să îndemne Federația Rusă să pună capăt imediat tuturor încălcărilor și abuzurilor drepturilor omului ale rezidenților din Crimeea și să nu se opună unor mecanisme de monitorizare regionale și internaționale stabilite, în special Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina și Misiunea specială de monitorizare OSCE în Ucraina, astfel cum se prevede în mandatele lor existente, care acoperă întreg teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea , precum și pentru organizațiile neguvernamentale pentru drepturile omului,

7.Să unească eforturile care vizează protejarea drepturilor și libertăților populației civile care trăiesc în Crimeea ocupată și realizarea eliberării imediate și necondiționate a cetățenilor ucraineni reținuți sau condamnați ilegal din motive politice de către Rusia și agenții săi de stat,

8.Să îndemne Federația Rusă să se asigure că toate persoanele aparținând comunităților etnice și religioase din peninsulă, inclusiv etnici ucraineni și tătari din Crimeea, sunt pe deplin capabili să se bucure de drepturile omului și li se oferă posibilitatea de a-și menține și dezvolta cultura, educația, identitatea și tradițiile patrimoniului cultural, care sunt în prezent grav amenințate de ocuparea temporară,

9.Să utilizeze mecanismele adecvate ale ONU, Consiliului Europei, OSCE, ale altor organizații internaționale și regionale pentru a aborda problemele legate de ocuparea temporară, să ia în considerare implementarea altor mecanisme, după caz, și să consulte, să facă schimb și să își coordoneze eforturile în cadrul organizații internaționale, după caz, la conferințe internaționale, forumuri și alte evenimente în care se discută Crimeea,

10.Să ia în considerare sprijinirea proiectelor economice, de infrastructură și de mediu care ar contribui la dezvoltarea în continuare a regiunilor Ucrainei adiacente peninsulei Crimeea ocupate temporar,

11.să stabilească o rețea de comunicare constantă și rapidă între reprezentanții ministerelor afacerilor externe (să înființeze puncte focale Crimeea),

12.să recunoască rolul parlamentelor naționale în abordarea ocupării temporare a Crimeei și să încurajeze coordonarea activităților asupra parlamentului național, precum și în cadrul adunărilor interparlamentare,

Articolul Platforma Crimeea: Declarația comună privind condamnarea Rusiei pentru anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a invitat Rusia să semneze declarația comună a Platformei Crimeea care condamnă anexarea peninsulei.

Ce prevede declarația comună?

Reprezentanții a 46 de state, inclusiv România, s-au reunit la Kiev în cadrul summit-ului Platforma Crimeea. La final, cei 46 de reprezentanți, inclsuiv președinți și premieri, au semnat o declarație comună prin care condamnă „ocuparea temporară şi anexarea ilegală a Crimeei, care constituie o provocare directă la adresa securităţii internaţionale”. Totodată, îşi confirmă angajamentul faţă de „suveranitatea, independenţa politică şi integritatea teritorială ale Ucrainei în interiorul frontierelor sale recunoscute international”, se menționează în declarația comună adoptată la finalul summit-ului Platforma Crimeea.  

În declarația comună, adoptată cu o zi înainte de aniversare a 30 de ani de la proclamarea independenței Ucrainei, se mai menționează că „orice modificare a statutului Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol ca parte integrantă a teritoriului suveran al Ucrainei nu este şi nu va fi recunoscută”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susținut la summit că a început „numărătoarea inversă pentru dezocuparea” peninsulei Crimeea. Totodată, a mai specificat că declarația finală adoptată este deschisă semnării și de alte state sau organizații.

Peninsula Crimeea, transformată într-o bază militară

Președintele Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că, după ce a anexat Crimeea în 2014, a transformat această peninsulă dintr-un loc paşnic de relaxare într-o „bază militară” şi că în peninsulă sunt încarceraţi peste 100 de deţinuţi politici.

La summit-ul Platforma Crimeea, președintele Volodimir Zelenski a susținut că Ucraina are nevoie de sprijin eficient la nivel internațional pentru a readuce înapoi Crimeea.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat summit-ul organizat de Ucraina „antirusesc”. Ministerul Afacerilor Externe din Rusia, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, a afirmat că Rusia va lua notă de poziţia statelor participante la summitul Platformei Crimeea şi va trage „concluziile corespunzătoare”.

Ce este Platforma Crimeea?

Platforma Crimeea este o iniţiativa recentă a Ucrainei menită să consolideze politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a peninsulei Crimeea şi, în ultima instanţă, să faciliteze revenirea Crimeii în componenţa Ucrainei.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat un decret prin care a creat „Platforma Crimeea”, considerată un forum de dialog al cărui obiectiv este încheierea ocupaţiei ruse asupra acestui teritoriu.

Oficialii din întreaga lume au fost invitați la Kiev în data de 23 august 2021. „La manifestarea de la Kiev vor participa şefi de stat şi de guvern, miniştri ai afacerilor externe şi ai apărării, precum şi reprezentanţi de nivel ai Uniunii Europene şi ai altor organizaţii internaţionale”, se arată în comunicat guvernului din Ucraina.

Cine a participat la summit-ul Platforma Crimeea?

La summit-ul Platforma Crimeea au luat parte președintele Consiliului European, Charles Michel, dar și președinți de state, premieri, miniștri și președinți ai parlamentelor. La finalul reuniunii, președintele Volodymyr Zelensky le-a acordat participanților diverse distincții de stat. Premierul Florin Cîțu a primit Ordinul de merit al gradului 1. Același ordin l-au mai primit premierul Georgiei Irakli Garibashvili, premierul Slovaciei Eduard Heger și premierul Croației Andrej Plenkovic.

Ordinul Prințului Yaroslav cel Înțelept de gradul I a fost acordat: Președintelui Poloniei Andrzej Duda, Președintelui Ungariei János Áder, Președintelui Estoniei Kersti Kaljulaid, Președintelui Republicii Letonia Egils Levits, Președintelui Consiliului European Charles Michel, președintele Lituaniei Gitanas Nausėda, președintele Finlandei Sauli Niinistö, președintele Sloveniei Borut Pahor, președintele Moldovei Maia Sandu și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis.

Ordinul prințului Yaroslav cel Înțelept de gradul II a fost acordat primului ministru suedez Stefan Löfven.

Săgeți către Rusia

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a invitat Federația Rusă să se alăture Platformei Crimeea pentru a elabora împreună modalități de a elibera Crimeea și a corecta o greșeală istorică.

„Federația Rusă, care, desigur, nu a participat la summit-ul nostru, dar care a discutat ​​atât de activ, a comentat, a reacționat – într-un cuvânt, a fost atât de activă încât părea că ar fi fost un participant deplin la Platforma Crimeea. Și dacă este atât de interesată de această platformă, invităm Rusia să se alăture platformei Crimeea pentru a elabora în comun modalități de a elibera Crimeea și a corecta greșeala istorică tragică a acesteia”, a declarat Volodymyr Zelenskyy în timpul remarcilor sale de închidere la summitul inaugural al Platformei Crimeea. la Kiev.

Articolul Ocupare și anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, condamnată de 46 de țări apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.