USR București în război cu Nicușor Dan

USR București a transmis că este inadmisibil ca Primăria Bucureştiului să nu aibă nicio susţinere din partea Guvernului. Aşa cum alte primării din ţară deja au primit fonduri pentru încălzire.

„Cerem aşadar primarului general să prezinte public ce sumă a obţinut de la Guvernul PNL pentru încălzirea bucureştenilor pentru această iarnă”, transmite USR București.

Formațiunea politică condusă de Vlad Voiculescu solicită primarului să îşi asume public o strategie de ieşire din această criză. O strategie din care să reiasă clar la ce preţuri se pot aştepta bucureştenii pentru apă caldă şi căldură.

„Să îşi asume public un plan de investiţii concret, etapizat cu termene, în care să fie incluse centrale de cvartal în zonele cele mai afectate de la capătul coloanei, centrale care să fie operate în parteneriat şi cu fonduri de la primăriile de sector, să prezinte măsuri prin care persoanele vulnerabile să fie protejate de această criză a termiei, suplimentar faţă de ce oferă legea consumatorului vulnerabil”, transmite USR Bucureşti.

USR București cere planul pentru termoficare

Pentru a se depăși criza generată de creşterea preţurilor la energie, USR îi cere primarului să prezinte planul pentru termoficare.

„USR Bucureşti nu susţine explozia preţului gigacaloriei în prag de iarnă. Primarul general nu a prezentat un plan pentru gestionarea crizei apei calde şi a căldurii în Bucureşti. Sistemul de încălzire de stat al Bucureştiului este total falit. Furnizează apă caldă şi căldură cu ţârâita, iar asta pe bani foarte mulţi, acoperiţi din subvenţii care consumă un sfert din bugetul Bucureştiului. Ţevile sunt în aşa hal de găurite încât peste 2.000 de tone de apă fierbinte sunt pompate în fiecare oră în solul Bucureştiului”, se precizează în comunicatul transmis de organizația USR București.

Bucureștenii nu se pot debranșa de la sistemul general de termoficare, motiv pentru care sunt obligați să suporte consecințele dezastrului din sistem.

Nicușor Dan vrea scumpirea gigacaloriei cu 70%

Primarul Nicușor Dan a convocat CGMB pe 26 noiembrie. Consilierii generali încă nu s-au înțeles cu privire la prețul gigacaloriei.

„Proiectul de hotărâre privind noul preț al gigacaloriei nu este pentru moment pe ordinea de zi, întrucât nu s-a ajuns la un consens în majoritatea USR-PNL-PMP. Sunt optimist că până la momentul ședinței vom ajunge la o poziție comună, iar proiectul va intra pe ordinea de zi suplimentară și va fi votat.”, a scris primarul pe pagina sa de Facebook.

Nicușor Dan promite că va continua să se implice în negocierile dintre consilierii generali. Dar va insista pe lângă Guvern ca Bucureștiul să primească o subvenție cât mai mare pentru acoperirea scumpirii gigacaloriei.

Gabriela Firea a publicat o adresă semnată de Nicușor Dan. Din document rezultă că Nicușor Dan propunea GCMB creșterea prețului gigacaloriei de la 164 de lei, la 280 de lei. În aceste condiții ar rezulta o scumpire a gigacaloriei plătite de bucureșteni de 70%.

Articolul USR București, condus de Vlad Voiculescu, îl face „incapabil” pe Nicușor Dan apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Rezultatul alegerilor interne arată că echipa lui Dan Barna deține 14 mandate (57,32%), în timp ce echipa lui Dacian Cioloș doar 8 (33,61%). Echipa Darău – Coliban, primarul orașului Brașov, a obținut două mandate.

Cine sunt vicepreședinții USR PLUS?

Dan Barna împreună cu echipa sa au câștigat majoritatea funcțiilor de vicepreședinte ale USR PLUS. Noii vicepreședinți ai USR PLUS sunt Cătălin Drulă (USR), Vlad Voiculescu (PLUS), Dan Barna (USR), Anca Dragu (PLUS), Ionut Moșteanu (USR), Allen Coliban (USR) și Claudiu Năsui (USR).

Componența Biroului Național al USR PLUS

Cele mai multe voturi pentru Biroul Național au fost obținute de Cătălin Drulă (610), urmat de Dan Barna (592) și Ionuț Moșteanu (582). Din echipa lui Dacian Cioloș cele mai multe voturi au fost obținute de Vlad Voiculescu (378), Anca Dragu (376) și Dragoș Tudorache (367). Dacian Cioloș a obținut 316 voturi.

1. Cătălin Drulă, vicepreședinte, USR PLUS la guvernare 2024
2. Vlad Voiculescu, vicepreședinte, Uniți, Reușim!
3. Dan Barna, vicepreședinte, USR PLUS la guvernare 2024
4. Ionuț Moșteanu, vicepreședinte, USR PLUS la guvernare 2024
5. Anca Dragu, vicepreședinte, Uniți, Reușim!
6. Allen Coliban, vicepreședinte, #Împreună USR-PLUS. Curaj pentru România
7. Claudiu Năsui, vicepreședinte, USR PLUS la guvernare 2024
8. Dragoș Tudorache, Uniți, Reușim!
9. Cristian Ghinea, USR PLUS la guvernare 2024
10. Vlad Botoș, USR PLUS la guvernare 2024
11. Andrei Lupu, Uniți, Reușim!
12. Stelian Ion, USR PLUS la guvernare 2024
13. Lucian Stanciu-Viziteu, USR PLUS la guvernare 2024
14. Cristina Prună, USR PLUS la guvernare 2024
15. Oana Țoiu, Uniți, Reușim!
16. Silviu Dehelean, USR PLUS la guvernare 2024
17. Cătălin Teniță, #Împreună USR-PLUS. Curaj pentru România
18. Radu Mihaiu, USR PLUS la guvernare 2024
19. Ioana Mihăilă, Uniți, Reușim!
20. Liviu Mălureanu, USR PLUS la guvernare 2024
21. Radu Miruța, USR PLUS la guvernare 2024
22. Dragoș Pîslaru, Uniți, Reușim!
23. Radu Panait, USR PLUS la guvernare 2024
24. Monica Berescu, Uniți, Reușim!

Comisia Națională de Arbitraj este formată din Emil Duhnea, Bogdan Burjan, Lorin Ursa, Ioan Leonard Bulai, Nicolae Tanasă, Marius Vulcan, Raluca Rusu, Adrian Niță, Oana Ozmen, Antonio Pârâu-Enache, Alexandra Ionela Bulgaru.

Comisia Națională de Cenzori este formată din Andreea Ioana Dinet, Ovidiu Radu și Alexandru Gabriel Andronache.

Cine a candidat?

Pentru Biroul Naţional şi-au depus candidatura 93 de membri USR PLUS, grupaţi în trei liste, dar şi trei candidaţi independenţi.

• „USR PLUS la Guvernare 2024” figurează: Dan Barna, Octavian Berceanu, Vlad Botoş, Cosette Chichirău, Cristian Ghinea, Cătălin Drulă, Stelian Ion, Elena Lasconi, Liviu Mălureanu, Radu Mihail, Radu Mihaiu, Ionuţ Moşteanu, Claudiu Năsui, Cristina Prună, Cristian Seidler, Lucian Stanciu-Viziteu.

• „#Uniţi, reuşim!” este formată din: Dacian Cioloş, Alexandru Paul Dimitriu, Anca Dragu, Victor Giosan, Andrei Lupu, Ioana Mihăilă, Alin Mituţa, Dragoş Pîslaru, Alin Stoica, Ramona Strugariu, Ciprian Teleman, Oana Ţoiu, Dragoş Tudorache, Vlad Voiculescu.

• „#Împreună USR-PLUS. Curaj pentru România” îi include pe: Adrian Albu, Flavia Boghiu, Marius Cobianu, Alexandra Coliban, Allen Coliban, Andrei Corbu, Radu Molnar, Mihai Poliţeanu, Bogdan Stroe, Nicu Ştefănuţă, Cătălin Teniţă, Vlad Teohari.

Cei trei candidaţi independenţi sunt: Andrei Iulian Mărgărit, Lucian Ştefan Rădulescu, Alexandru Surcel.

Articolul Echipa lui Dan Barna controlează Biroul Național al USR PLUS. Dan Barna este vicepreședinte apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

România a trecut prin criza paturilor ATI în valul trei al pandemiei din primăvara acestui an. Atunci premierul Florin Cîțu anunța că numărul de paturi va crește la 1600. Responsabilitatea creșterii numărului de paturi revenea Ministerului Sănătății. Adică, ministrului Vlad Voiculescu, liderul USR PLUS București.

Ulterior, la conducerea ministerului Sănătății a ajuns Ioana Mihăilă. Dar nici aceasta nu a crescut numărul de paturi ATI pentru ca sistemul de sănătate să facă față valului patru al pandemiei.

19 paturi ATI libere la nivel național

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că nu mai sunt paturi ATI libere pentru persoanele infectate cu coronavirus în București. În prima jumătate a zilei mai erau libere la nivel național 135 paturi ATI, din care 19 era destinate pacienților cu covid.

„În data de 20 septembrie 2021, conform datelor existente în aplicația alerte.ms la ora 14.00, la nivel național există 1087 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19. Dintre acestea 116 sunt paturi rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2. De asemenea, 952 de paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii țări. În București sunt avizate de DSP 237 de paturi de ATI pentru pacienții de COVID-19. La nivel național sunt libere 19 paturi ATI pentru pacienții bolnavi de COVID-19, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2, iar în București nu mai sunt paturi libere la acest moment”, se precizează în comunicatul oficial.

Cele 19 paturi ATI libere sunt la Arad (1 loc), Brașov (5 locuri), Constanța (1 loc), Iași (3 locuri), Sibiu (3 locuri), Tulcea (5 locuri) și Vaslui (1 loc).

Criza paturilor ATI ignorată de premierul Florin Cîțu

În timpul celui de-al treilea val al pandemiei, premierul Florin Cîțu anunța că numărul de paturi ATI pentru pacienții cu covid vor ajunge la 1.600. Era în martie 2021. De atunci au trecut șapte luni, iar numărul de paturi la nivel național este de 1.087.

În toată această perioadă, conducerea ministerului Sănătății a fost asigurată de Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Ambii de la USR PLUS. Deși România, la fel ca întreaga lume, se confruntă cu o criză sanitară fără precedent, cei doi miniștrii nu au mărit numărul de paturi ATI.

Ministrul Ioana Mihăilă declara „că suntem în valul patru al pandemiei, iar în spitale vin tot mai mulți pacienți cu covid”. Se întâmpla pe 2 septembrie, atunci când încă mai era ministru al Sănătății.

Premierul Florin Cîțu, preocupat de prelungirea sezonului estival

Premierul Florin Cîțu a anunțat pe 9 septembrie 2021, la fel ca în martie, că trebuie să creștem numărul de paturi ATI. Știa de criza paturilor ATI.

„Trebuie să fim pregătiți să creștem numărul de paturi la ATI, să revenim, treptat către ceea ce aveam în iarnă”, a spus premierul Florin Cîțu care a eșuat în campania de vaccinare.

Aceasta este o nouă declarație politică făcută în van de premierul Florin Cîțu. Acesta se gândește la alegerile interne pentru șefia PNL. Alegerile interne vor avea loc pe 25 septembrie.  

Trei zile mai târziu, premierul Florin Cîțu a cerut dublarea paturilor ATI la nivel național. Se afla într-o conferință de presă și mima preocuparea față de criza paturilor ATI.

„Ultima informare pe care o aveam era ca număr de paturi disponibile 860 de paturi. Aș vrea să revenim cât mai repede la 1.600 de paturi pentru secțiile ATI. Dacă este nevoie și de intervenția mea, îmi spuneți, dar știu foarte bine că putem să ajungem la 1.600 de paturi”, spune premierul Florin Cîțu.

De atunci nu s-a întâmplat nimic. Între timp premierul Florin Cîțu s-a dus în Vama Veche, acolo unde s-a gândit că ar trebui prelungit sezonul estival din România.

Articolul Criza paturilor ATI a revenit în București: „nu mai sunt paturi libere la acest moment” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Fost consilier al ministrului Vlad Voiculescu, la Sănătate, Adrian Cojan a fost numit membru al Consiliului de Administrație și președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în ianurie 2021.

Rocadă politică la CNAS

Sibianca Adela Cojan, fostul director executiv al Spitalului Polisano, a fost numită oficial la conducerea CNAS în noiembrie 2019. Pe filieră PNL. Premierul Florin Cîțu a decis în ianuarie 2021 să o revoce din funcția de președinte, cu rang de secretar de stat. Motivul? Funcția de președinte al CNAS revenea partidului USR PLUS. În locul ei a fost numit Adrian Gheorghe, consilierul ministrului Vlad Voiculescu, care în aceea perioadă conducea Ministerul Sănătății. Adela Cojan, susținută de PNL, a primit la schimb funcția de vicepreședinte al CNAS.

În urma scandalului dintre USR PLUS și premierul Florin Cîțu, Adrian Gheorghe a fost revocat din funcția de președinte al CNAS. Atribuțiile lui au fost preluate de vicepreședintele Adela Cojan.

De la CAS Sibiu, director executiv la Polisano

Adela Cojan și-a început cariera de medic stagiar în 1991 la Spitalul Clinic Județean Sibiu. Un an ma târziu a fost angajată ca medic de medicină generală la Policlinica Agnita, din Sibiu. În perioada 1993-1995 a fost medic rezident la Centrul de Sănătate Publică Sibiu. Ulterior a promovat examenul de medic specialist în sănătate publică și management sanitar. În urma promovării examenului a fost angajată ca șef compartiment Promovarea Sănătății.

Din anul 1999 până în 2005 a ocupat funcția de Director Medical la Casa de Asigurări de Sănătate Sibiu. Apoi a fost numită la conducerea Casei de Asigurări de Sănătate Sibiu. A rezistat pe funcția de director general până februarie 2008, apoi a revenit pe funcția de director medical. În noiembrie 2009 a fost numită din nou în funcția de președinte și director general al Casei de Asigurări de Sănătate Sibiu până în decembrie 2012. Apoi a renunțat la funcția publică pentru a ocupa funcția de director executiv la Spitalul Polisano din Sibiu.

Casa în Șelimbăr

Adela Cojan deține împreună cu soțul ei un teren de 454 mp în localitatea Șelimbăr pe care a construit o casă de 200 de mp. Tot împreună cu soțul ei mai avea în proprietate un apartament de 88 mp în Sibiu. Conform declarației de avere depusă în iunie 2020, Adela Cojan avea o mașină Renault Clio fabricată în 2017. În conturile bancare avea în jur de 97.000 de euro și puțin peste 40.000 lei.

La capitolul venituri, Adela Cojan declara că a încasat în jur de 122.000 lei de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, acolo unde este conferențiar universitar. Pentru funcția de director executiv la Polisano a încasat puțin peste 58.000 lei. A fost lector asociat și la SNSPA București funcție pentru care a fost renumerată cu 7020 lei. De la Casa Națională de Asigurări de Sănătate a încasat 14.370 lei. Soțui ei, Radu Cojan, administrator la Pro Cor SRL a încasat 10.423 lei.

La finalul mandatului de președinte, în februarie 2021, a depus o nouă declarație de avere. Din acest document rezultă că și-a donat apartamentul Cristinei Cojan. De la Universitatea Lucian Blaga a încasat 68.400 lei, iar pentru funcția de președinte al CNAS 116.880 lei. Salariul soțului ei a crescut la 25.500 lei.

Articolul Adrian Gheorghe, fostul consilier al lui Vlad Voiculescu, demis de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Liberalul Rareș Bogdan, considerat principalul contracandidat al lui Ludovic Orban la șefia PNL, i-a readus aminte lui Dacian Cioloș că în 2016 a procedat la fel ca premierul Florin Cîțu. „Țin să-i amintesc lui Dacian Cioloș că în 2016 a schimbat ministrul diasporei fără a sta de vorba cu domnul Tomac sau domnul Băsescu”, a precizat Rareș Bogdan la emisiunea Subiectiv.

El a ținut să explice partenerilor de guvernare că „e mai important să guvernăm România în această perioada critică, în așa fel încât să asigurăm o guvernare coerentă și echilibrată.

Criza se poate încheia printr-o înlocuire a domnului Voiculescu, asta este cea mai normală variantă. Iar în cazul în care nu se va încheia așa, sper că toți cei responsabili din Guvernul Romaniiei, de la USR sau PLUS, să continue. Iar noi vom continua cu mandatul domnului Voiculescu preluat de premierul Citu și delegat colegului nostru Andrei Baciu, pentru a guverna România. Noi nu renunțăm la Florin Cîțu, nu renunțăm la guvernare. Nu cred că orgoliile vor întuneca rațiunea unor lideri ca Dacian Cioloș, Dan Barna. Sunt sigur că vor înțelege momentul, nu ne vor împinge spre un Guvern minoritar, nu vor abandona guvernarea și se vor gândi în primul rând la interesul național al acestei țări și nu la orgoliile lor”, a mai spus europarlamentarul Rareș Bogdan.

Criză politică la vârful Guvernului

Premierul Florin Cîțu a decis să-l schimbe din funcție pe ministrul Vlad Voiculescu fără să-și consulte partenerii de guvernare. Dar a avut acordul și susținerea președintelui Klaus Iohannis. Vicepremierul Dan Barna și liderul USRPLUS a transmis un mesaj intern colegilor de partid în care i-a informat că „nu am știut înainte de întalnirea de la 10:30 nimic despre vreo demitere și evident nimic despre vreun interimat. Nu a existat anterior nicio discuție a mea cu Florin despre retras, demis, revocat Vlad iar la Coaliție am fost ferm și părea că am depășit situația. La întâlnire, azi la 10:30, Florin mi-a zis că îi demite pe cei doi că e prerogativa lui și că m-a numit interimar și că actele sunt trimise deja la președinte. L-am întrebat de ce m-a mai chemat dacă e doar ca să mă informeze de ceva ce a făcut și a decis singur. I-am spus că nu voi accepta un interimat despre care nu a avut minimul respect să mă întrebe înainte, ca și cum m-a luat din sertar. I-am cerut concret ce îi reproșează lui Vlad și mi-a zis despre impresia de sfidare că a început conferința de presă peste el, că a postat la 11 seara deodată cu el conf presă, că INSP… că nu avem paturi ATi… Toate chestii sau de greșeli, suprapunerile, sau fără legătură cu el”, susine vicepremierul Dan Barna.

El le-a mai explicat colegilor de partid cum a încercat să i se opună premierului Florin Cîțu, dar fără succes. „I-am propus alternative ca să putem avea spațiu de negociere și de păstrat coaliția funcțională, i-am zis: uite ieși și dai termen de 30 de zile ca să apară schimbări pozitive la MS/Vlad, în felul ăsta arăți și forță autoritate și avem spațiu de dialog și dacă nu merge ai argument valid să-l demiți. A zis că a vorbit deja cu președintele, i-am zis hai să-l sunăm să-i zicem varianta asta ok prin care am putea menține coaliția stabilă și a zis că nu vrea că chiar dacă îl conving pe președinte, nu se răzgândește el, că a luat deja decizia reproșându-mi și comunicatul BNR UP de vineri, generat de trimiterea unei plângeri penale impotriva MS pe fapte ridicole si fara sa existe un raport al corpului de control finalizat. I-am spus că dacă nu ne lasă nici o margine de poziționare, vom avea o singură opțiune: să ripostăm ferm. Mi-a răspuns că e ok, că a analizat ce opțiuni avem și că oricum nu avem ce face decât să acceptăm. Plecând de acolo am făcut ședința BNR și am adoptat poziția pe care o știți și am comunicat-o la prânz, și pe care o menținem în zilele următoare. E mai mult decât doar despre Vlad. Este despre a fi respectați ca parteneri de coaliție și asta e o miză pe care dacă nu o câștigăm degeaba mai stam la guvernare pentru că nu putem accepta percepția lor că suntem vreun UNPR, bucuroși să avem niște poziții și mucles. Aici ne-au judecat greșit crezând că o înghițim fericiți fără să mai zicem ceva.”

Articolul Rareș Bogdan: „Noi nu renunțăm la Florin Cîțu, nu renunțăm la guvernare” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Vlad Voiculescu a ajuns ministru al Sănătății pe 23 decembrie 2020. Pentru a ocupa această funcție a renunțat la mandatul de consilier general și viceprimar al Bucureștiului. În campania electorală pentru alegerile locale Vlad Voiculescu le promitea bucureștenilor că în schimbul votului va aduce Siguranță, Transparență și profesioniști în administrația Bucureștiului. Dar imediat după alegerile parlamentare a uitat de promisiunile făcute bucureștenilor. Pesemne că funcția de viceprimar al Capitalei era prea mica pentru idealurile sale politice. Așa că a dat funcția de viceprimar la schimb pe cea de ministru al Sănătății.

Un ministru fără viziune și strategie

După ce s-a cocoțat în funcția de ministru, Vlad Voiculescu a uitat că România se confruntă cu o criză sanitară fără precedent. Nu s-a interesat de crearea de noi locuri ATI, nici de modernizarea vreunui spital. A promis doar construcția unor noi spitale regionale în 2024.

El a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care obliga primarii să organizeze și să doteze centrele de vaccinare, dar fără să aloce fonduri în acest sens. Apoi a urmat incendiul de la Spitalul Matei Balș în urma căruia și-au pierdut viața 20 de pacienți. A fugit de responsabilitate, deși în urma incendiului de la Spitalul din Piatra Neamț îl ataca public pe ministrul Sănătății de atunci, Nelu Tătaru.

A urmat evacuarea pacienților de la Spitalul Foișor în condiții demne de război pentru a face loc unor noi pacienți diagnosticați cu coronavirus. Și de această dată a fugit de responsabilitate, deși a avizat ordinul de evacuare.   

Demis de premierul Florin Cîțu cu acordul președintelui Klaus Iohannis

Pe 14 aprilie 2021, premierul Florin Cîțu a anunțat pe pagina sa de facebook că a luat decizia de a-l revoca din funcție pe Vlad Voiculescu. Dar înainte de a face anunțul, premierul Florin Cîțu s-a consulat cu președintele Klaus Iohannis.

„Astăzi i-am înaintat domnului președinte Klaus Iohannis documentele de revocare din funcția de ministru al Sănătății a domnului Vlad Voiculescu. Interimatul funcției va fi asigurat de către domnul Dan Barna, până la numirea unui nou ministru la conducerea Ministerului Sănătății. Totodată, am decis demiterea din funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății a doamnei Andreea Moldovan, iar decizia va fi publicată în Monitorul Oficial în cursul zilei de astăzi”, a anunțat sec premierul Florin Cîțu.

Criza din sănătate urmată de o criză politică

Vicepremierul Dan Barna a refuzat funcția de ministru interimar la Sănătătate. Funcția și-a asumat-o premierul Florin Cîțu. Decizia de a-l remania pe Vlad Voiculescu a generat tensiuni în coaliția de guvernământ. Miniștrii USRPLUS au anunțat că nu vor mai participa la ședințele de Guvern, iar maim ult lideri ai aceleiași formațiuni au cerut schimbarea premierului. Ba chiar au amenințat că vor rupe coaliția de guvernare. Nu s-a întâmplat asta, iar miniștrii USRPLUS au participat la ședința de guvern.

Articolul Premierul Florin Cîțu i-a demis pe ministrul Vlad Voiculescu și secretarul de stat Andreea Moldovan. Tensiuni în coaliția de guvernare apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.