Uniunea Europeană se confruntă cu dificultățile impuse de SUA unor tarife de 15% pentru majoritatea exporturilor sale. Iar blocul comunitar a trebuit să își asume angajamente financiare de mărimea numerelor de telefon atât pentru a importa energie din Statele Unite, cât și pentru a investi acolo. Cu toate acestea, de la puternica industrie auto germană până la sectoarele europene ale aviației și semiconductorilor, există câțiva câștigători ai acordului cadru, care încă nu a fost finalizat în scris.

Acordul comercial UE – SUA pe Energie

Ce prevede înțelegerea? Ca parte a acordului, Trump și von der Leyen au convenit ca UE să achiziționeze petrol și gaze naturale lichefiate în valoare de 750 de miliarde de dolari din SUA. O cifră care ar include și alte produse energetice, cum ar fi combustibilul nuclear. Aceasta înseamnă 250 de miliarde de dolari în achiziții noi de energie în fiecare an, ceea ce, potrivit șefei Comisiei, ar contribui, de asemenea, la eliminarea dependenței rămase a UE de importurile rusești.

Cine câștigă, cine pierde? În teorie, acordul este o victorie uriașă pentru companiile americane de petrol și gaze. În practică, experții spun că este impracticabil. Pentru început, atingerea acestui obiectiv ar necesita ca UE să își tripleze importurile de energie din SUA, pe baza cifrelor de anul trecut, cerând în același timp firmelor americane să își redirecționeze toate fluxurile de energie la nivel mondial către blocul comunitar – și chiar mai mult. Prin comparație, vânzările totale de energie ale Rusiei către UE au totalizat doar 23 de miliarde de euro anul trecut. Bruxelles-ul are, de asemenea, instrumente limitate pentru a realiza toate acestea: importurile sunt în mâinile firmelor private.

Acordul comercial UE – SUA pe Autoturisme

Ce este inclus în acord? Tarifele americane pentru mașini și piese auto sunt reduse la nivelul de bază de 15%. Un nivel care corespunde acordului încheiat la începutul acestei luni de producătorii auto japonezi. În schimb, UE a fost de acord să reducă tarifele pentru automobile de la 10% la zero, a declarat purtătorul de cuvânt pe probleme comerciale, Olof Gill. Problema constă însă în detalii, care rămân puține.

În cadrul acordului SUA-Japonia, țara asiatică va adapta vehiculele omologate la standardele auto americane. Un oficial de rang înalt al Comisiei a declarat că acordul UE include „un angajament de a lucra împreună… pentru a vedea unde standardele sunt deja aliniate sau unde trebuie să colaborăm mai îndeaproape pentru a le alinia în viitor”. După cum a relatat POLITICO, executivul a lansat anterior ideea de a potrivi standardele americane de conducere autonomă, care a fost menționată ca o posibilitate în briefing-ul tehnic de luni.

Cine câștigă, cine pierde? Potrivit lobby-ului auto german , aceasta este o înțelegere proastă care va continua să împovăreze sectorul. Acesta s-a alăturat sectorului auto american în denunțarea tarifelor vamale pentru mașinile și piesele produse în Mexic, care rămân la nivelul mai ridicat de 25%. Adevărații perdanți nu sunt producătorii auto, ci lucrătorii lor, potrivit lui Ferdinand Dudenhöffer, directorul Centrului de Cercetare Auto din Germania. El estimează că până la 70.000 de locuri de muncă la companiile auto europene și la furnizorii acestora ar putea fi pierdute, deoarece producătorii auto își mută producția în SUA pentru a evita tariful vamal de 15%.

Ce prevede Acordul comercial UE – SUA pe Aviaţie?

Ce conține înțelegerea? Acordul UE-SUA privind tarifele zero pentru „toate aeronavele și componentele acestora”, anunțat de von der Leyen, permite atât producătorilor de avioane, cât și companiilor aeriene să răsufle ușurate. Lanțul de aprovizionare global care stă în spatele fiecărei aeronave face ca acest sector să fie mai vulnerabil la barierele comerciale decât altele.

În urma disputei de 17 ani dintre Airbus și Boeing, care s-a încheiat în 2021, nici industriile europene, nici cele americane nu au fost interesate să intre într-un nou război comercial care să implice aviația.

Cine câștigă, cine pierde? Deși Boeing ar fi putut beneficia pe termen scurt de tarifele impuse concurentului său, Airbus, analiștii notează că producătorul american de aeronave ar fi avut mai mult de suferit din cauza represaliilor UE. În schimb, unele companii aeriene americane care operează o flotă Airbus, cum ar fi Delta Air Lines și Spirit Airlines, ar fi simțit imediat impactul tarifelor asupra furnizorilor lor europeni. Printre cei care au pierdut tariful zero-la-zero se numără companiile de leasing de ambele părți ale Atlanticului, care – dacă ar fi fost introduse tarife egale – ar fi fost instrumentul folosit de companiile aeriene pentru a evita taxele suplimentare.

Ce prevede Acordul comercial UE – SUA pe Produse farmaceutice?

Ce prevede acordul? Trump și von der Leyen s-au contrazis categoric duminică, președintele SUA afirmând că acordul comercial nu include produsele farmaceutice – iar șeful Comisiei afirmând că include. Oficialii Comisiei au clarificat luni că rata rămâne la zero deocamdată. Însă Bruxelles-ul se așteaptă ca o rată tarifară maximă de 15% să intre în vigoare odată ce ancheta administrației SUA în temeiul Secțiunii 232 asupra sectorului – în baza căreia tarifele pot fi impuse din motive de securitate națională – va fi finalizată. Există unele excepții pentru „anumite medicamente generice”, a spus von der Leyen, deși nu este încă clar care.

Cine câștigă, cine pierde? Companiile de medicamente generice – cele care produc cele mai ieftine medicamente dintre toate – spun că au cel mai mult de pierdut din cauza marjelor lor mici, chiar dacă rata tarifară finală este semnificativ mai mică decât cea de 200% cu care Trump amenințase cu câteva săptămâni în urmă. Asociația industrială Medicines for Europe dorește mai multă claritate cu privire la medicamentele care ar beneficia de zero tarife și face presiuni asupra UE și SUA pentru a „extinde lista de medicamente fără tarife cât mai mult posibil”. Compania farmaceutică Merck a declarat că salută faptul că s-a încheiat cel puțin un acord, în timp ce în Irlanda – care este deosebit de expusă din cauza sectorului său farmaceutic imens – asociația de afaceri Ibec a declarat că Europa a „capitulat”.

Acordul comercial UE – SUA pe Tehnologie

Ce se află în acord? Acordul de duminică a inclus echipamentele cu cipuri ca unul dintre sectoarele care au primit un tarif zero-la-zero, ceea ce înseamnă că sunt scutite de tariful de bază de 15%. Von der Leyen a subliniat că UE este și va rămâne un cumpărător important de cipuri de inteligență artificială americane. „Cipurile de inteligență artificială din SUA vor ajuta la alimentarea gigafabricilor noastre de inteligență artificială și vor ajuta SUA să își mențină avantajul tehnologic”, a spus ea.

Cine câștigă, cine pierde? Tariful zero-la-zero a fost văzut pe scară largă ca o victorie pentru producătorul olandez de mașini de imprimat cipuri ASML, una dintre cele mai mari firme din Europa după capitalizarea de piață. Mașinile pe care ASML le livrează valorează sute de milioane de euro bucata. ASML nu și-a asumat angajamente de creștere în acest an la mijlocul lunii iulie, pe fondul incertitudinii tarifare, dar acțiunile sale au crescut cu 4% luni. Angajamentul lui Von der Leyen de a cumpăra cipuri de inteligență artificială din SUA este însă un regres pentru susținătorii unei Europe mai suverane din punct de vedere tehnologic – deoarece continuarea cumpărării acestora prelungește dependența blocului comunitar de tehnologia americană.

Reglementare digitală

Ce prevede înțelegerea? Nimic. Comisia a acuzat administrația Trump de a contracara regulile UE ca o blufă – și, deocamdată, a dat roade. „Nu există absolut niciun angajament privind reglementarea digitală și nici privind taxele digitale”, a declarat un înalt oficial al UE, adăugând că apărarea de către Comisie a autonomiei de reglementare a blocului comunitar nu a primit suficientă atenție.

Cine câștigă, cine pierde? Regulile digitale ale UE – și în special Legea privind piețele digitale și Legea privind serviciile digitale – au ieșit nevătămate. Acest lucru nu s-a datorat lipsei de presiune din partea SUA, jucătorii mari din domeniul tehnologiei, precum Meta și Apple, devenind din ce în ce mai deschisi în privința DMA. Aceștia mențin presiunea – grupul de lobby din domeniul tehnologiei, Asociația Industriei Calculatoarelor și Comunicațiilor, tocmai a publicat un studiu care a estimat costul și pierderile de venituri generate de regulile digitale ale UE la 97,6 miliarde de dolari anual, inclusiv aproximativ 1 miliard de dolari reprezentând doar costurile de conformitate DMA.

Ce prevede Acordul comercial UE – SUA pe Apărare?

Ce prevede acordul?  Trump a lăudat achiziționarea unor „cantități uriașe” de echipamente militare americane – dar înalți oficiali ai UE au replicat, subliniind că achiziționarea de arme nu a fost negociată ca parte a acordului. „Achiziționarea de arme nu este o chestiune care ține de Comisie”, a declarat un oficial, adăugând că „nu a fost calculată în niciun fel în cifrele despre care am discutat”. Pe scurt: nu există niciun angajament formal de a cumpăra arme americane.

Cine câștigă, cine pierde?  Industria de apărare din SUA nu a obținut o victorie garantată – dar ar putea totuși beneficia. Oficialii UE au recunoscut că bugetele militare în creștere ale Europei ar putea favoriza firmele americane. „În urma summitului NATO de la Haga, există, desigur, o înțelegere că statele noastre membre, cu sprijinul foarte activ al Comisiei, își măresc cheltuielile pentru apărare și, prin urmare, acest lucru va aduce beneficii directe sau indirecte Statelor Unite”, a declarat un oficial. Această dinamică ar putea pune firmele europene de apărare în dificultate, pe măsură ce deciziile privind achizițiile publică se intensifică.

Oţel și Aluminiu, clauză specială în Acordul comercial UE – SUA?

Ce prevede înțelegerea? Se pare că se va reveni la cote care sună destul de similar cu cele din timpul administrației Biden. Peste această valoare, tariful de 50% ar rămâne (cel mai probabil) în vigoare. Un oficial UE a declarat luni că nivelul cotelor în sine nu a fost încă negociat. Acest lucru va necesita mai mult timp decât este disponibil înainte de 1 august. În plus, SUA recunosc într-o oarecare măsură că UE nu este problema când vine vorba de producția globală excesivă de oțel și aluminiu. Bruxelles-ul și Washingtonul vor discuta despre un „gard circular” pentru a se izola de oțelul produs în mod nedrept din China, Indonezia, Egipt, Turcia și o mulțime de alte țări.

Cine câștigă, cine pierde? Dacă industria siderurgică europeană poate – cel puțin într-o oarecare măsură – să continue să trimită produse specializate către SUA, va prefera acest lucru în locul unui tarif general de 50%. Adevărata perdantă ar putea fi însă China. Dacă SUA și UE reușesc într-adevăr să construiască un zid de oțel în jurul piețelor lor – ceea ce ar fi important dacă se ia în considerare lipsa comercializării certificatelor de emisii din partea SUA – strategia chineză ar putea vedea de fapt o contrapondere serioasă.

Mâncare și băutură prevăzute în Acordul comercial UE – SUA

Ce este în acord? Anumite produse agricole ar putea beneficia de o relație tarifară zero-zero cu SUA, a declarat von der Leyen reporterilor, dar președintele Comisiei nu a specificat despre ce bunuri ar fi acestea. Cea mai recentă informație, venită de la un înalt oficial al Comisiei, este că UE va reduce tarifele pentru ceea ce consideră bunuri agricole „nesensibile” din Statele Unite, în timp ce importurile agricole „sensibile” vor continua să se confrunte cu ratele actuale.

Cine câștigă, cine pierde? Este prea devreme să spunem. Se pare că nucile, hrana pentru animale de companie și bizonii din SUA ar putea intra mai ușor pe piețele UE ca produse agricole „nesensibile”, în timp ce carnea de vită din SUA – considerată „sensibilă” – va continua să se confrunte cu tarife vamale. Cu toate acestea, negociatorii încă negociază tarife de la zero la zero și stabilesc plasarea produselor agroalimentare cheie, inclusiv a băuturilor spirtoase și a vinului, în cadrul acordului general convenit de lideri.

Companiile din UE vor investi încă 600 de miliarde de dolari în SUA

Ce se află în acord? Un angajament al companiilor UE de a investi încă 600 de miliarde de dolari în SUA. Departe de a fi o concesie majoră față de Trump, angajamentul pare să fie doar o simplă prezentare generală. „Este în mare măsură performativ”, a declarat Nils Redeker de la think tank-ul Jacques Delors Centre. De fapt, Bruxelles-ul nu va avea puterea de a îndeplini această promisiune, deoarece investițiile ar proveni exclusiv din sectorul privat, au declarat doi înalți oficiali ai Comisiei. Unul dintre ei a spus că cifra se „bazează pe discuții detaliate cu diferite asociații de afaceri și companii pentru a vedea care sunt intențiile lor de investiții”.

Cine câștigă, cine pierde? Investițiile suplimentare din Europa vor stimula probabil economia SUA. Cu toate acestea, este prea devreme să spunem dacă această finanțare suplimentară va veni în detrimentul investițiilor din Europa, ceea ce ar afecta creșterea economică a UE.

Articolul Acordul comercial UE – SUA: cei mai mari perdanți și câțiva câștigători         apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Dacă moțiunea Parlamentului European ar fi fost adoptată, von der Leyen și echipa sa de comisari ar fi fost forțați să se retragă – un scenariu improbabil care ar fi aruncat UE în haos.

Dar înainte cu câteva zile înainte de votul din plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a oferit o concesie bugetară semnificativă europarlamentarilor. POLITICO a dezvăluit că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis mai multă putere pentru regiunile UE, în încercarea de a înăbuși o revoltă parlamentară care a murit înainte de votul de neîncredere.

Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Euopene

Europarlamentarul Gheorghe Piperea a inițat o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, condusă de președinta Ursula von der Leyen. Semnată în principal de europarlamentari de extremă dreaptă, moțiunea de cenzură s-a bazat pe ancheta Parlamentului European deschisă în 2022 cu privire la modul în care s-a negociat și încheiat contractele prin care s-au acciziționat vaccinurile Pfizer.

„Comisia condusă de Președinta Ursula von der Leyen nu mai este demnă de încrederea Parlamentului și nu oferă garanția că respectă principiile transparenței, răspunderii și bunei guvernanțe, esențiale pentru o Uniune democratică”, se menționează în textul moțiunii de cenzuă publicată pe site-ul Parlamentului European.

Totodată, Comisiei Europene i se reproșează „ingerința ilegală” în alegerile statelor membre. Cum? „Printr-o aplicare abuzivă a Actului legislativ privind serviciile digitale, reprezintă o încălcare gravă a mandatului său de a susține principiile democratice și de a respecta suveranitatea națională”.

Regulamentul SAFE, o inițiativă prin care se vor finanța cheltuieli militare în valoare de 150 de miliarde euro, este o altă nereculă invocată în moțiune de cenzură.

Prin moțiunea de cenzură s-a cerut ca „Comisia să demisioneze pentru că în repetate rânduri s-a dovedit incapabilă să asigure transparența și a nesocotit controlul democratic și statul de drept în Uniune”.

Ursula von der Leyen invocă amenințarea rusă

Ursula von der Leyen a susținut că moțiunea de cenzură a fost o încercare a forțelor de extremă dreapta de a destabiliza UE. Asta, în contextul în care moțiunea de cenzură este un instrument care guvernează democrația.

Șefa Comisiei Europene, nemulțumită că s-a depus o moțiune de cenzură împotriva sa, a declarat că „vedem amenințarea alarmantă din partea partidelor extremiste care doresc să polarizeze societățile noastre cu dezinformare”. Există dovezi ample „că multe dintre ele sunt susținute de dușmanii noștri și de stăpânii lor din Rusia sau din alte părți”, a mai spus Ursula von der Leyen.

Manfred Weber, șeful PPE, a spus că „lui Putin îi va plăcea ceea ce fac prietenii săi aici”, calificând partidele de extremă dreapta AUR din România și Alternativa pentru Germania – ambele semnatare ale moțiunii – drept „marionete ale lui Putin”.

Ursula von der Leyen și-a cumpărat liniștea cu concesii bugetare

În ajunul votului din Parlamentul European, Ursula von der Leyen a făcut o concesie bugetară europarlamentarilor.

Socialiștii și liberalii au amenințat că se vor abține în timpul votului, în încercarea de a-i smulge angajamente politice lui von der Leyen privind următorul buget pe șapte ani al blocului comunitar, pe care îl va dezvălui miercurea viitoare, conform POLITICO.

Ursula Von der Leyen le-a întins o ramură de măslin criticilor în ajunul unui vot crucial de neîncredere din Parlamentul European, care i-ar putea afecta grav conducerea. În timpul unei întâlniri cu președinții partidelor, care a avut loc marți la Strasbourg, von der Leyen a declarat că plățile către regiuni – care reprezintă în prezent o treime din bugetul multianual al UE – vor continua să fie acordate autorităților locale, spre deosebire de guvernele naționale.

Oferta lui Von der Leyen, însă, nu a fost suficientă pentru a calma îngrijorările socialiștilor și democraților. Socialiștii, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European, își leagă sprijinul de menținerea Fondului Social European, care ar trebui să combată sărăcia și să sprijine grupurile vulnerabile.

Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură

Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură pentru care va plăti un preț prea mare. Moțiunea de cenzură a fost votată de 175 de parlamentari, mult sub majoritatea de două treimi necesară pentru a fi adoptată.

Sprijinul pentru von der Leyen, sub forma voturilor de respingere a moțiunii de cenzură, a venit, așa cum era de așteptat, în mare parte din partea grupurilor politice centriste, inclusiv a propriului său Partid Popular European, a Socialiștilor și Democraților, a liberalilor Renew și a Verzilor.

Dar la o inspecție mai atentă, sprijinul pentru von der Leyen a fost lipsit de strălucire. Doar 553 dintre cei 719 deputați europeni ai Parlamentului s-au prezentat la vot. Cel puțin o parte din această absență pare să fi fost deliberată, deoarece 636 de parlamentari au participat la următorul vot din programul Parlamentului, care a avut loc doar câteva minute mai târziu.

Per total, numărul parlamentarilor care au respins moțiunea împotriva lui von der Leyen a fost de două ori mai mare decât cel al celor care au susținut-o. Cu toate acestea, cu 166 de voturi lipsă, susținerea acordată lui von der Leyen a fost modestă.

Articolul Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură inițiată de europarlamentarul Gheorghe Piperea apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Cu toate acestea, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentă la București, a spus că planul a răspuns unor „criterii foarte exigente”.

România va putea primi din partea Uniunii Europene granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro. Dar și împrumuturi în cuantum de 14,9 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Ursula von der Leyen la București

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit la București în cadrul seriei de vizite NextGenerationEU. La București s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu. Ulterior, cei trei oficiali, au făcut o vizită la Spitalul Universitar de Urgență București. Spitalul Universitar ar urma să beneficieze de fonduri prin programul NextGenerationEU.

Ursula von der Leyen a anunțat că Planul Național de Redresare și Reziliență a primit undă verde de la Comisia Europeană. „Acest lucru are loc în urma unei evaluări meticuloase şi unei foarte bune cooperări şi vreau să vă felicit pentru asta şi să vă mulţumesc pentru cooperare”, a declarat Ursula von der Leyen.

Ea a declarat că vor fi investiții în energie verde, dar și pentru un sistem de sănătate de calitate, pentru spitale moderne. PNRR îndeplinește toate criteriile, la un standard ridicat, digitalizare, energie verde, infrastructură.

PNRR, un document ținut la secret

Guvernul României și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu au făcut public Planul Național de Redresare și Reziliență. O versiune mai veche a acestuia a fost publicată în mai 2021 pe site-ul MIPE. Între timp, Planul Național de Redresare și Reziliență a suferit modificări majore.

Comisia Europeană a constatat că prin PNRR, România alocă 21% din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziţiei digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administraţiei publice şi a întreprinderilor. Dar și îmbunătăţirea conectivităţii, a securităţii cibernetice şi a competenţelor digitale. Totodată, se urmărește dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate şi telemedicină.

Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educaţiei vor contribui la dezvoltarea competenţelor. Atât în rândul elevilor, cât şi al profesorilor. Prin PNRR se va moderniza și laboratoarele şcolare, dar se vor aloca și fonduri pentru creare a unor laboratoare inteligente. Participarea la un proiect multinaţional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Comisia Europeană consideră că planul României include un set amplu de reforme şi investiţii care se consolidează reciproc. Măsuri care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice şi sociale evidenţiate în recomandările specifice adresate României.

Când va fi adoptat Planul Național de Redresare și Reziliență?

Comisia Europeană a trimis PNRR la Consiliul Uniunii Europene care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a adopta propunerea. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde de euro, sub formă de prefinanţare. Adică, 13% din suma totală alocată României.

Articolul Planul Național de Redresare și Reziliență a primit undă verde de la Comisia Europeană apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.