Afganistanul a fost cucerit din nou de talibani, iar populația a intrat într-o nouă eră a terorii. Președintele afgan Ashraf Ghani a fugit din țară în cursul zilei de duminică, 15 august 2021. Ulterior capitala țării, orașul Kabul, a căzut în mâinile talibanilor. Personalul ambasadei SUA a fost evacuat cu elicopterul din complex.

Haibatullah Akhundzada este liderul general al talibanilor, însă Abdul Ghani Baradar este șeful său politic și cel mai cunoscut lider al talibanilor. The Guardian a făcut portretul lui Abdul Ghani Baradar, co-fondatorul mișcării talibanilor și viitorul președinte al Emiratului Islamic al Afganistanului.

Abdul Ghani Baradar se afla duminică seara la Doha, dar ar urma să ajungă la Kabul în aceste zile. Într-o declarație televizată, el a declarat că adevăratul test al talibanilor abia acum începe și că trebuie să servească națiunea.

Cine este Abdul Ghani Baradar?

Născut în provincia Uruzgan în 1968, Baradar a luptat în rândul mujahedinilor afgani împotriva sovieticilor în anii 1980. După ce rușii au fost alungați în 1989, iar țara a intrat într-un război civil, Baradar a înființat o madrasă (școală găzduită de o moschee, unde se predă teologia islamică) în Kandahar împreună cu fostul său comandant și cumnat, Mohammad Omar.

Cei doi mullahi au fondat mișcarea talibană cu tineri de educație islamică, dedicați „purificării religioase” a țării și creării emiratului. Alimentați de fervoarea religioasă, de ura larg răspândită împotriva lorzilor războiului și de sprijinul substanțial al agenției pakistaneze ISI, talibanii au ajuns la putere în 1996, după cucerirea rapidă a capitalelor provinciilor afgane.

Abdul Ghani Baradar a fost adjunctul mollahului Omar și un arhitect cheie al acelor victorii. El a avut o succesiune de roluri militare și administrative în regimul taliban timp de cinci ani. În momentul în care regimul a fost înlăturat de SUA și aliații săi afgani, era ministrul adjunct al apărării.

În timpul exilului de 20 de ani al talibanilor, Baradar a avut reputația de a fi un lider militar puternic și un politician subtil. Diplomații occidentali au ajuns să îl considere ca făcând parte din aripa Quetta Shura, conducerea regrupată a talibanilor în exil. Conducere care era cea mai rezistentă la controlul ISI și cea mai deschisă la contacte politice cu Kabulul.

Abdul Ghani Baradar, eliberat de americani

Abdul Ghani Baradar a fost arestat în februarie 2010, după ce a fost localizat de CIA la Karachi. A fost arestat și întemnițat de pakistanezi.

„Capturarea lui Baradar a fost instigată în principal din cauza rolului său în război, mai degrabă decât din cauza probabilității ca acesta să facă brusc pace. Adevărul este că pakistanezii l-au reținut în toți acești ani pentru că Statele Unite le-au cerut acest lucru”, a declarat un fost oficial citat de The Guardian.

În 2018, atitudinea Washingtonului s-a schimbat, iar trimisul lui Trump în Afganistan, Zalmay Khalilzad, le-a cerut pakistanezilor să îl elibereze. Motivul? Baradar urma să conducă negocierile din Qatar, bazându-se pe convingerea că se va mulțumi cu acordul de împărțire a puterii.

„Nu văzusem niciodată o justificare reală a acestui punct de vedere, dar a căpătat un fel de idee mitică”, a declarat fostul oficial sub protecția anonimatului.

Acordul de la Doha, semnat în 2020

La zece ani de la arestarea sa, în februarie 2020, Baradar a semnat acordul de la Doha cu SUA. Administrația Trump a salutat ca fiind un progres spre pace, dar care acum pare a fi o simplă etapă spre victoria totală a talibanilor.

Acordul prevedea încetarea conflictului în Afganistan. Apoi urmau discuții privind împărțirea puterii între talibani și guvernul de la Kabul, condus de Ashraf Ghani. Aceste discuții nu s-au concretizat! Iar acum pare clar că Baradar și talibanii au încercat să câștige timp. Au așteptat să plece trupele americane și NATO pentru a pregăti o puternică ofensivă finală.

Articolul Abdul Ghani Baradar, liderul talibanilor, eliberat din închisoare la cererea lui Donald Trump apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Guvernul României este în alertă după ce s-a aflat că premierul Florin Cîțu a fost prins băut la volan în urmă cu 20 de ani, în SUA. Inițial premierul a încercat să minimalizeze problemele pe care le-a avut cu justiția în America. Dar după ce Mediafax și Alephnews au făcut public dosarul penal, premierul a organizat o conferință de presă sub pretextul prezentării rectificării bugetare.

Întrebat dacă atunci când a solicitat certificatul ORNISS a menționat în formular că a petrecut două zile în închisoare în SUA, premierul Florin Cîțu a spus că nu era necesar. Motivul ar fi că „în România, în legislație, pentru președinte, premier, miniștri, demnitari, cei care sunt numiți de Parlament nu se face cerere pentru ORNISS, în legislația în vigoare nu se face cerere. Avem acces la aceste informații fără a face o cerere pentru ORNISS”.

Orban avea hârtiile?!

Florin Cîțu susține că nu l-a informat pe președintele Klaus Iohannis despre arestarea sa în SUA înainte de a-l propune premier. A avut o discuție în acest sens după ce scandalul  izbucnit. Însă, bănuiește că liderul liberalilor Ludovic Orban și contracandidatul său la șefia PNl avea documentele cu mult înainte de apariția scandalului public.

„În ceea ce-l privește pe domnul Ludovic Orban, un coleg mi-a spus că acum câteva luni de zile i-a arătat această hârtie și spunând că o are, deci presupun că avea acesta această informație”, a declarat premierul.

Premierul nu își dă demisia

Întrebat dacă s-a gândit vreun moment să își dea demisia din fruntea Guvernului, premierul Florin Cîțu a spus că nici un moment. „Nu, nici un moment. În continuare avem o guvernare pe care trebuie s-o ducem la capăt, avem reforme pe care le-am început şi pe care trebuie să le ducem la capăt. Un eveniment care s-a întâmplat acum 21 de ani, pe care îl regret, în SUA, nu are nici un fel de implicații pentru ceea ce facem noi astăzi”, s-a apărat Cîțu.

Partenerii de guvernare ai liberalilor, liderii USRPLUS, au concluzionat că problemele premierului din SUA din de moralitate. Dar premierul Cîțu a invocat în apărarea că partenerii său de guvernare i-au luat apărarea directorului CFR Călători, după ce acesta a lăsat oamenii opt ore în camp fără să-i ajute. Mai mult, le-a readus aminte întâlnirile pe care le-au avut cu Liviu Dragnea, fostul lider al PSD.

„Nu am văzut nici un fel de discuţii când astăzi partenerii de coaliție îşi strângeau mâna cu Dragnea pe treptele PSD sau îi aveau lângă ei pe oamenii PSD la pupitru în guvern. Deci, discuţiile acestea eu aş vrea să le avem în coaliție, sunt de acord să discutăm acolo, dar nu în spațiul public, despre moralitate şi despre etică”, a menționat Florin Cîțu.

Cât a băut Cîțu?

Premierul Florin Cîțu le-a spus jurnaliștilor prezenți la Palatul Victoria că probabil a consumat 7-8 sticle de bere: „Nu, nu pot să duc 7-8 beri, dar am băut, am depășit limita legală și am fost oprit. Am recunoscut imediat că am consumat băuturi alcoolice și am respectat toate procedurile legale pe care le avea statul Iowa, deci nu a fost nimic special”.

Cu toate acestea nu își mai aduce aminte câte ore a stat la închisoare în SUA: „Din câte îmi aduc aminte, nu au fost 48, dar am plătit tot ce a fost nevoie, am respectat toată legislaţia, toate recomandările instanţei. Subiectul a fost închis din momentul respectiv”.

Articolul Premierul Florin Cîțu nu își aduce aminte câte ore a stat la închisoare în SUA apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Autoritățile din Iowa descriu ce au constatat la fața locului: „L-am văzut pe inculpat conducând un Ford Probe roșu cu placa Iowa 675CMG în zona de est, pe Lincoln Way, pe banda exterioară. Pe măsură ce mașina Probe călătorea spre est, el se deplasa în mod vizibil de pe-o parte pe alta a rutei de călătorie. Mașina Probe nu a menținut o viteză constantă (fluctua între 32 și 56 km/h). Inculpatul mirosea a băuturi alcoolice și a recunoscut că a băut. Inculpatul avea o ochii injectați și umezi. Inculpatul nu a putut face testul de sobrietate. Inculpatul a făcut un Preliminary Breath Test care indica Blood Alcohol Content (BAC) peste 0.100. Inculpatul a făcut testul Datamaster și acesta a înregistrat un BAC de 0.161”. Limita legală a Blood Alcohol Content potrivit Codului Penal din Iowa este de 0.08.

„Avea ochii injectați și umezi”

Noaptea fatidică: 3 decembrie 2000, ora 2.08. Maşina Ford Probe roşie mergea de pe-o parte pe cealaltă a drumului, Florin Cîţu era băut, avea ochii injectaţi şi o alcoolemie (BAC) de 0.161, limita legală fiind de 0.08.

În aceeaşi noapte de 3 decembrie 2000, Florin Cîţu este luat în custodia autorităţilor americane care stabilesc o cauţiune de 1950 de dolari. După ce procurorul formulează oficial acuzaţiile şi le trimite judecătorului, Florin Cîţu nu se mai prezintă la instanţă pentru că se întoarce în România pentru sărbătorile de Crăciun.

Revenit în SUA în ianuarie 2001, Florin Cîţu pledează nevinovat, se ia la trântă cu autorităţile americane, enervează instanţa care ameninţă cu un mandat de arestare dar intră în programul Drinking Drivers.

Spre sfârşitul lui februarie 2001, Florin Cîţu se răzgândeşte, face un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorul, acceptă să intre într-un program de evaluare împotriva abuzului de substanţe şi trimite evaluarea sa într-un plic „confidenţial” la instanţă. Pe 26 februarie 2001, judecătorul Thomas R. Hronek îl condamnă pe Florin Cîţu la 2 zile de închisoare în Penitenciarul Story County, îi scade din pedeapsă perioada reţinerii, îi dă amendă de peste 1300 de dolari şi îi cere să contacteze şeriful din Story County pentru executarea pedepsei şi chiar şi să plătească masa şi camera din penitenciar dacă este nevoie.

Articolul Polițiștii americani despre Florin Cîțu: „avea ochii injectați și umezi” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.