Tot în ședința CSAT s-a mai aprobat ca 5.646 militari şi civili din Armata României să fie puși la dipoziție pentru misiuni și operații în afara teritoriului statului român. În timp ce Ministerul Afacerilor Interne va putea participa la astfel de misiuni și operații cu 2.462 militari și polițiști.

Obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius

Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, s-a reunit la Palatul Cotroceni pentru a adopta obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius, din perioada 11-12 iulie 2023. La finalul ședinței a fost emis un comunicat de presă în care se menționează că reuniunea de la Vilnius urmărește reconfirmarea unității și solidarității aliate.

Totodată, se va analiza progresele înregistrate în punerea în aplicare a deciziilor Summitului NATO din 2022, de la Madrid. Se va pune accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare și a răspunsului NATO la amenințarea reprezentată de Rusia. Dar și continuarea adaptării Alianței și avansarea pe linia integrării euroatlantice a Ucrainei.

„Summitul din Lituania va prilejui astfel discutarea consecințelor agresiunii militare ruse asupra Ucrainei și a impactului mai larg al acestui război la nivel global, teme care vor fi abordate fie în format aliat, fie alături de partenerii din Vecinătatea Estică, din Balcanii de Vest sau din regiunea Asia-Pacific. La Vilnius, președintele Klaus Iohannis va aduce din nou în prim-plan aspecte care țin de securitatea regiunii Mării Negre, un subiect de interes strategic atât pentru România, cât și pentru întreaga securitate euroatlantică, așa cum a fost consacrat anul trecut la Summitul de la Madrid, tot la propunerea României”, se menționează în comunicat.

CSAT vrea ca Summitul NATO de la Vilnius să se ia decizii suplimentare privind descurajarea și apărarea pe Flancul Estic. Cum ar fi adaptarea militară pe termen mediu și lung și care se referă la asigurarea forțelor, capabilităților, planurilor și structurilor necesare unei Apărări Înaintate eficiente, coerente și unitare pe întregul Flanc Estic.

În plus, România este pregătită să contribuie la efortul aliat atât din postura de stat gazdă al unor structuri multinaționale NATO, cât și prin suplimentarea la 2,5% din PIB pentru Apărare.

România promovează politica Ușilor Deschise la NATO

Summitul NATO de la Vilnius are ca obiectiv consolidarea angajamentului aliat față de Ucraina. Totodată, Comisia NATO – Ucraina se va transforma în Consiliul NATO – Ucraina pentru a putea exista un dialog mai aprofundat și mai structurat.

„România a fost și va continua să fie un susținător activ al aspirațiilor euroatlantice ale Kievului, fapt evidențiat și prin Declarația comună pentru susținerea de către țara noastră a perspectivei euroatlantice a Ucrainei, semnată de către Președintele Klaus Iohannis și Președintele Volodîmîr Zelenski în marja Summitului Comunității Politice Europene din Republica Moldova, din 1 iunie. (…) România a fost și rămâne un susținător constant al politicii Ușilor Deschise a NATO, și, în acest sens, va continua să sprijine activ aderarea Suediei la Alianță.”, se menționează în comunicat.

Hub regional pentru antrenamentul piloților ucraineni

În cadrul ședinței CSAT s-a aprobat implicarea României într-un nou proiect transatlantic. Adică, crearea unui hub regional pentru antrenamentul piloților ucraineni pe teritoriul României. Piloții ucraineni urmează să se pregătească pentru a putea folosi avioanele de vânătoare F-16.

„Împreună cu alți aliați și cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe aceste avioane”, potrivit comunicatului citat.

Tot în cadrul acestui hub regional ar urma să se pregătească și piloții români care zboară cu avioanele F-16. Baza de antrenament va fi deschisă ulterior și pentru pregătirea piloților din statele aliate.

„Acest hub regional de instruire va acoperi cerințele de pregătire din partea aliaților și a partenerilor regionali, ceea ce va conferi României poziționarea ca lider regional în domeniul instruirii piloților F-16, contribuind astfel la creșterea coeziunii, demonstrarea unității și întărirea posturii de descurajare și apărare euroatlantică”, potrivit comunicatului.

Militarii și polițiștii, pregătiți pentru misiuni externe

CSAT a aprobat ca Armata României să pună la dispoziție pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2024, un efectiv de 5.646 militari şi civili. Dintre aceștia 2.526 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român. Restul de 3.120 de militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.

În schimb, Ministerul Afacerilor Interne va putea participa la astfel de misiuni și operații cu 2.462 militari și polițiști. Dintre care 359 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român. În timp ce restul de 2.103 vor fi în așteptare pe teritoriul național, dislocabili la ordin.

Articolul Hub regional pentru antrenamentul piloților ucraineni care vor zbura cu avioanele F-16 apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Premierul ucrainean Denis Şmîgal a transmis că nu va aștepta sfârșitul războiul pentru a începe reconstrucția Ucrainei.

Reconstrucția Ucrainei costă peste 400 de miliarde de dolari

Ministrul de externe britanic James Cleverly a anunțat în cadrul unei conferințe la Londra că valoarea contribuțiilor promise pentru reconstrucția Ucrainei însumează 60 de miliarde de euro. Banii provin de la state și organizații internaționale pe termen scurt și mediu. Cea mai mare parte din această sumă va fi alocată de Uniunea Europeană. Aceasta a prevăzut un pachet de ajutor în valoare de 50 de miliarde de euro până în 2027. SUA au anunţat un sprijin de 1,3 miliarde de dolari, aproximativ 1,2 miliarde de euro, pentru sectoarele energetic şi infrastructuri.

„Începem să reconstruim Ucraina în acest an, nu aşteptăm sfârşitul războiului”, a spus premierul ucrainean Denis Şmîgal. El a mulţumit aliaţilor Kievului pentru sprijinul financiar promis. Totodată, şi-a exprimat satisfacţia că fondurile promise permit Kievului redresarea economiei ucrainene pe termen mediu. Reconstrucția Ucrainei a fost estimată la peste 400 miliarde de dolari în acest stadiu al conflictului.

Şeful guvernului ucrainean a salutat de asemenea angajamentul „aproape al tuturor participanţilor” în a susţine Ucraina. Dar mai ales ideea că Rusia va trebui „să plătească pentru crimele sale şi pentru distrugerile pe care le-a provocat în Ucraina”.

„Trebuie să finalizăm mecanismul de compensare care ne va permite să utilizăm activele ruseşti îngheţate pentru a reconstrui Ucraina”, a susținut șeful guvernului de la Kiev.

Această conferinţă de la Londra avea scopul de a mobiliza fondurile necesare pentru reconstrucţia Ucrainei pe termen scurt şi mediu. Dar şi de a invita sectorul privat să contribuie la acest plan. Sectorul privat a cerut mecanisme care să le garanteze investiţiile în ţara a cărei armată este în continuare în plină contraofensivă în faţa forţelor ruse. Aproape 500 de întreprinderi din 42 de ţări s-au angajat astfel să se mobilizeze.

Articolul Reconstrucția Ucrainei va fi finanțată de UE și SUA cu peste 60 de miliarde de euro apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a precizat vineri că Ucraina nu va fi invitată să adere la Alianță la Summitul de la Vilnius.

Ucraina a fost invadată de Rusia în urmă cu 480 de zile. Hanna Maliar, ministru adjunct al apărării din Ucraina, a declarat că „dacă în prima săptămână epicentrul a fost în est, acum vedem că luptele se deplasează spre sud și că zonele cele mai active sunt Berdiansk și Mariupol”. Un mic sat din regiunea Harkov a fost atacat cu rachete de Rusia, în urma căruia au fost ucise patru persoane.

Aderarea Ucrainei la NATO nu va fi „ușurată” de SUA

Aderarea Ucrainei la NATO nu va fi „ușurată” de președintele american Joe Biden sau de administrația SUA. Întrebat în Philadelphia dacă va facilita drumul Ucrainei spre Alianța Nord Atlantice, președintele Joe Biden a dat un răspuns negativ. Acesta susține că Ucraina trebuie ră respecte aceleași standarde de aderare ca statele membre. Statele aspirante la statutul de membru NATO trebuie să fie mai întâi invitate. Apoi trebuie să urmeze o serie de pași obligatorii.

Planul de Acțiune pentru Aderare (MAP) se realizează pe baza diaogului asupra problemelor privind aderarea și nu constituie o lista de criterii de aderare, fiind destinat să înglobeze chestiunile pe care țările candidate au declarat că doresc să le abordeze. Statele aspirante vor înainta programe naționale anuale în care se stabilesc obiectivele pregătirii, cu date specifice. Dezbaterile privind desfășurarea programelor vor avea loc sub forma întrunirilor anuale 19+1 de evaluare, sub auspiciile Consiliului. O agenție informativă va asigura coordonarea asistentei oferite de NATO și de statele membre în domeniul militar. Rezultatele monitorizării progreselor înregistrate în domeniul programelor naționale, vor constitui subiectul unui raport întocmit anual de Alianță.

Țările candidate trebuie să îndeplinească o serie de condiții generale. De exemplu, să-și rezolve pe cale pașnica eventualele dispute cu alte state. Să-și manifeste atașamentul față de principiul primatului dreptului și cel al drepturilor omului. O altă condiție prevede să-și rezolve problemele etnice sau cele teritoriale de ordin extern, inclusiv revendicările iredentiste sau litigiile jurisdicționale în conformitate cu principiile OSCE. Mai mult, trebuie să stabilească un control democratic și civil al forțelor lor armate. Acestea sunt doar o parte dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un stat asiprant la aderarea NATO.

Ucraina nu va fi invitată să adere la NATO la Summit-ul de la Vilnius

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a spus că aderarea Ucrainei la NATO nu va fi posibilă atâta timp cât războiul continuă. „Cred că toată lumea și-a dat seama că a deveni membru NATO în mijlocul unui război nu este pe agendă”, a spus el la un eveniment organizat de German Marshall Fund la Bruxelles.

La Summitul NATO de la Vilnius, din perioada 11-12 iulie, Ucrainei nu i se va oferi un orizont de timp până la care să se poată alătura Alianței. Însă, președintele Volodimir Zelenski va participa în persoană la summitul din iulie. În ultimele luni, președintele Zelenski a încercat să obțină „garanții de securitate” din partea alianței celor 31 de state membre sub pretextul de a preveni orice alt atac viitor din partea Rusiei.  

Aliaţii NATO beneficiază de o garanţie de securitate colectivă, aşa-numitul Articol 5 din Tratatul fondator de la Washington. Articolul 5 prevede că un atac asupra unuia dintre ei ar fi considerat un atac asupra tuturor.

Ucraina a solicitat să adere la NATO. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, toţi cei 31 de membri actuali ar trebui să fie de acord. Majoritatea aliaţilor se opun primirii Ucrainei într-un moment în care războiul face ravagii.

Articolul Aderarea Ucrainei la NATO nu va fi favorizată de președintele american Joe Biden apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ucraina estimează că până în prezent au fost comise peste 11.000 de crime de război aflate în curs de investigare. În tot acest timp Rusia a negat că militarii ruși au tras în civili în timpul invaziei din Ucraina.   

Crima lui Vadim Shishimarin din 28 februarie 2022

Sergentul Vadim Shishimarin a făcut parte din prestigioasa divizie de tancuri Kantemirovskaya din Rusia. Pe 28 februarie, se afla împreună cu alți soldați ruși într-o mașină pe are o capturaseră după ce convoiul lor a fost atacat. Când l-a văzut pe Oleksandr Shelipov, el vorbea la telefon, dar i s-a ordonat să îl împuște, a declarat în instanță Vadim Shishimarin. Avocatul său a declarat vineri instanței că Shishimarin a tras doar după ce a refuzat de două ori să execute ordinul de a trage și că doar una din trei până la patru cartușe a lovit ținta. El a spus că Shishimarin a tras cartușele de teamă pentru propria sa siguranță și a întrebat dacă inculpatul a intenționat să ucidă.

Vadim Shishimarin a fost capturat trei luni mai târziu. Procesul a avut loc la Kiev și a fost condus de judecătoru Serhiy Agafonov. Acesta a decis să îl condamne la închisoare pe viață pe sergentul Vadim Shishimarin.

„M-ai protejat de soțul meu, pe care l-ai ucis?”

Văduva victimei, Kateryna Shelipova, l-a confruntat Vadim Shishimarin în timpul procesului de la Kiev.

„Spuneți-mi, vă rog, de ce ați venit aici? Pentru a ne proteja?” a întrebat ea, invocând justificarea președintelui rus Vladimir Putin pentru invadarea Ucrainei. „Protejează-ne de cine? M-ai protejat de soțul meu, pe care l-ai ucis?”, a întrebat văduva. Soldatul nu a avut niciun răspuns la asta. Cerându-i mai devreme iertare văduvei, Vadim Shishimarin a spus: „Dar înțeleg că nu mă vei putea ierta”.

Dosare împotriva altor 41 de soldați ruși

Ucraina pregătește dosare împotriva altor 41 de soldați ruși care urmează să fie judecați pentru uciderea civililor, viol, bombardarea infrastructurii civile și jaf. Președintele american Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson au acuzat Rusia că a comis crime de război în Ucraina. Anchetatorii și jurnaliștii au descoperit mai multe dovezi a uciderii deliberate a civililor în Bucha, un oraș de la periferia Kievului. Forțele ucrainene au spus că au găsit gropi comune. Dar și dovezi că civili au fost uciși după ce le-au fost legate picioarele și mâinile.

Articolul Vadim Shishimarin, primul militar rus condamnat la închisoare pe viață pentru crime de război în Ucraina apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Întrevederea dintre președintele Klaus Iohannis și vicepreședintele Kamala Harris se înscrie în cadrul eforturilor aliate și transatlantice de coordonare strânsă în vederea gestionării situației de securitate, în special la Marea Neagră, cu impact asupra securității euroatlantice. Această vizită oficială vine în continuarea consultărilor la cel mai înalt nivel între liderii aliați.

În luna februarie au avut loc trei consultări la care a participat și președintele Klaus Iohannis. Consultările au avut loc la inițiativa președintelui Statelor Unite, Joseph Biden.

Kamala Harris vine la București în urma amenințărilor de securitate generate de Rusia

Administrația Prezidențială a transmis că prezența vicepreședintelui Kamala Harris în România „reconfirmă soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral și angajamentul ferm al Statelor Unite de a susține securitatea României și a aliaților NATO de pe Flancul Estic, reflectând, totodată, aprecierea Administrației americane pentru abordarea responsabilă și implicată a țării noastre în contextul amenințărilor actuale de securitate generate de agresiunea ilegală a Federației Ruse, precum și în gestionarea fluxurilor de refugiați de la granițe și acordarea de asistență umanitară”.

Cei doi înalți oficiali vor discuta despre măsurile aliate de consolidare a posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv perspectiva creșterii în continuare a prezenței militare americane și aliate în România, ca măsură suplimentară de asigurare a securității țării noastre și a întregii regiuni. „De asemenea, va fi abordată coordonarea, în continuare, a comunității transatlantice privind adoptarea de noi sancțiuni privind Rusia”, se mai menționează în comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale.

Vicepreședinte SUA Kamala Harris vine la București și în contextul împlinirii în acest an a douăzeci și cinci de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral. Acesta este un moment aniversar relevant pentru a stimula aprofundarea în continuare a Parteneriatului Strategic, pe toate dimensiunile sale.

Cine este Kamala Harris, prima femeie vicepreședinte al SUA?

Kamala Harris este prima femeie care a ajuns vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii. Ea a fost desemnată după ce Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale la începutul anului 2021. Vicepreședintele SUA a mai fost senator și procuror general al Californiei, dar va fi viitorul președinte al SUA?

Kamala Harris s-a născut pe 20 octombrie 1964 în Oakland, California. Tatăl ei, care era jamaican, a predat la Universitatea Stanford. Mama ei, fiica unui diplomat indian, a fost cercetător în domeniul cancerului. Gazetabucurestilor.ro a scris despre cariera vicepreședintelui Kamala Harris AICI.

Kamala Harris a studiat științe politice și economie la Universitatea Howard, apoi a continuat cu Dreptul la Colegiul Hastings. Din 1990 a lucrat ca procuror de district adjunct până în 1998 în Oakland. Ea și-a câștigat reputația în timp ce a investigat cazuri de violență în bandă, trafic de droguri și abuz sexual.

În 2010 a fost ales procuror general al Californiei, câștigând alegerile cu o marjă de mai puțin de 1 la sută. Astfel, Kamala Harris a devenit prima femeie care a ocupat acest post. După primul an de mandat, Kamala Harris a demonstrat independență politică. Ea a respins, de exemplu, presiunea din partea administrației Barack Obama care dorea ca ea să soluționeze un proces la nivel național împotriva creditorilor ipotecari pentru practici neloiale.

Articolul Kamala Harris vine la București în contextul invadării Ucrainei de către Rusia apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Rinat Ahmetov, afaceristul ucrainean, îl acuză pe Volodymyr Zelenskiy că răspândește „o minciună absolută” privind posibila sa implicare într-o lovitură de stat în Ucraina.

Volodymyr Zelenski l-a indicat pe Rinat Ahmetov

Președintele ucrainean Volodymyr Zelenski a ținut o conferință de presă în care a susținut că are  înregistrări cu oameni din cercul lui Rinat Ahmetov care discutau despre o lovitură de stat în Ucraina. Premiul ar fi fost de un miliard de dolari.

„Nu avem doar informații, ci și interceptări audio, în care reprezentanții Ucrainei, ca să spunem așa, discută cu reprezentanții Rusiei participarea lui Rinat Akhmetov la lovitura de stat din Ucraina”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean nu a menționat și alte nume, dar a spus că Ahmetov este atras într-un război împotriva Ucrainei.

Declarația lui Zelenski vine în contextul tensiunilor mari cu Rusia. SUA și NATO avertizează că Moscova ar putea plănui o invazie în Ucraina. Mai multe trupe rusești au fost comasate  la granița de est a Ucrainei, distrusă de război, și în Crimeea, pe care a anexat-o de la Ucraina în 2014.

Rinat Ahmetov: „o minciună absolută”

Rinat Ahmetov, patronul clubului fotbal Șahtior Donețk, spune că președintele Zelenski minte.

„Sunt revoltat de răspândirea acestei minciuni, indiferent de motivele președintelui. Voi continua să apăr o Ucraina liberă, o economie liberă, democrație și libertatea de exprimare.””, a spus Rinat Ahmetov într-un comunicat.

Cu o avere netă de peste 10 miliarde de dolari, potrivit  Bloomberg, Akhmetov îndeplinește criteriile unui oligarh. Holdingul său System Capital Management deține DTEK, care controlează 70% din producția de energie a Ucrainei. Dar și companii de telecomunicații și media, inclusiv al patrulea cel mai popular canal de televiziune din țară, Ukraina. Celelalte trei sunt, de asemenea, deținute de oligarhi. Inclusiv de Igor Kolomoisky, căruia i se atribuie pe scară largă alegerea lui Zelenski. Igor Kolomoisky controlează canalul TV 1+1. Televiziunea lui Akhmetov, Ukraina, l-a susținut pe unul dintre oponenții lui Zelenski la alegerile din 2019.

Articolul Președintele Volodymyr Zelenskiy îl suspectează pe Rinat Akhmetov că pune la cale o lovitură de stat apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Spionii ruși la NATO

Pe 6 octombrie 2021, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să retragă acreditarea a opt diplomați ruși. Ei erau acreditați la Misiunea permanentă a Rusiei la NATO. Cei opt diplomați au fost suspectați că lucrează sub acoperire diplomatică ca ofițeri de informații.

Ministerul rus de Externe, condus de Sergei Lavrov, a anunțat că, oficial, componența Misiunii de la Bruxelles a fost redusă unilateral de două ori înainte, in 2015 și 2018. Pe 1 aprilie 2014, NATO a luat măsura de a suspenda aproape toate formele de cooperare civilă și militară cu Rusia.

„Accesul diplomaților noștri la sediul NATO și legăturile lor cu secretariatul internațional s-au redus dramatic. Contactele militare au fost, de asemenea, suspendate. ”, a anunțat Ministerul de Externe al Rusiei.

Relațiile diplomatice dintre NATO și Rusia sunt în declin continuu de ani de zile, în special de la invazia și anexarea Crimeei din 2014. În ianuarie 2018, Rusia a decis să îl numească pe Alexander Grushko, ambsadorul de la NATO, în funcția de adjunct la Ministerul de Externe rus. De atunci nu a fost trimis nici un alt înlocuitor.

Rusia acuză NATO de „acțiuni neprietenoase”

Ministerul a transmis că ambasadorul Rusiei în Belgia, Alexander Tokovinin, a fost autorizat să acționeze ca un contact de urgență. Rusia a transmis alianței militare că ar putea desemna în mod similar un ambasador dintr-una dintre țările sale aliate.

În comunicatul de presă, Ministerul rus de Externe a acuzat NATO de „acțiuni neprietenoase”. Totodată, acuză NATO și de creșterea artificială a tensiunilor cu Moscova pentru a consolida unitatea internă a alianței. Motive pentru care Rusia și-a suspendat misiunea diplomatică la NATO.

„Nu sunt interesați de un dialog egal și de un efort comun pentru a detensiona tensiunile politico-militare”, a spus ministerul despre aliații NATO. 

„Linia alianței față de țara noastră devine din ce în ce mai agresivă. „Amenințarea rusă” este umflată. Inclusiv pentru a consolida unitatea internă a alianței, pentru a crea apariția „relevanței” acesteia în condițiile geopolitice moderne.”

Pe lângă suspendarea operațiunilor biroului de legătură NATO de la Moscova, ministerul a spus că acreditările tuturor angajaților biroului au fost revocate de la 1 noiembrie.

Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO, a declarat pentru Politico că: „am luat act de comentariile ministrului Lavrov pentru mass-media, însă nu am primit nicio comunicare oficială cu privire la problemele pe care le-a ridicat”.

Articolul Rusia și-a suspendat misiunea diplomatică la NATO apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Ce prevede Declarația comună semnată la Kiev?

Reprezentanții celor 46 de state, inclusiv președinți și premieri, au decis prin declarația comună de la Kiev, semnată la finalul summit-ului Platforma Crimeea:

1.Să stabilească Platforma internațională Crimeea ca format consultativ și de coordonare cu scopul de a pune capăt pașnic ocupației temporare a Federației Ruse a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol și de a restabili controlul Ucrainei asupra acestui teritoriu în deplină conformitate cu dreptul internațional,

2.Să continue să pună în aplicare politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă,

3.Să ia în considerare alte măsuri politice, diplomatice și restrictive împotriva Federației Ruse, dacă sunt prevăzute de jurisdicția legală a fiecărui participant și în conformitate cu procedurile respective, atunci când este cazul și dacă acțiunile Rusiei o impun,

4.să abordeze provocările emergente și amenințările hibride în evoluție rezultate din militarizarea continuă a Crimeei și să sprijine eforturile comune de consolidare a rezistenței la aceste amenințări în contextul amenințărilor tot mai mari la adresa securității și stabilității în regiunea Mării Negre;

5.Să se opună din nou cu fermitate oricărei încercări unilaterale de a contesta și modifica o ordine internațională bazată pe statul de drept și să exprime hotărârea de a proteja, menține și întări ordinea internațională bazată pe reguli, inclusiv o ordine juridică pentru mări și oceane, bazată pe respect pentru dreptul internațional al mării, inclusiv după cum se reflectă în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării,

6.Să îndemne Federația Rusă să își respecte obligațiile ca putere ocupantă în temeiul dreptului internațional umanitar și al altor drepturi internaționale aplicabile, să îndemne Federația Rusă să pună capăt imediat tuturor încălcărilor și abuzurilor drepturilor omului ale rezidenților din Crimeea și să nu se opună unor mecanisme de monitorizare regionale și internaționale stabilite, în special Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina și Misiunea specială de monitorizare OSCE în Ucraina, astfel cum se prevede în mandatele lor existente, care acoperă întreg teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea , precum și pentru organizațiile neguvernamentale pentru drepturile omului,

7.Să unească eforturile care vizează protejarea drepturilor și libertăților populației civile care trăiesc în Crimeea ocupată și realizarea eliberării imediate și necondiționate a cetățenilor ucraineni reținuți sau condamnați ilegal din motive politice de către Rusia și agenții săi de stat,

8.Să îndemne Federația Rusă să se asigure că toate persoanele aparținând comunităților etnice și religioase din peninsulă, inclusiv etnici ucraineni și tătari din Crimeea, sunt pe deplin capabili să se bucure de drepturile omului și li se oferă posibilitatea de a-și menține și dezvolta cultura, educația, identitatea și tradițiile patrimoniului cultural, care sunt în prezent grav amenințate de ocuparea temporară,

9.Să utilizeze mecanismele adecvate ale ONU, Consiliului Europei, OSCE, ale altor organizații internaționale și regionale pentru a aborda problemele legate de ocuparea temporară, să ia în considerare implementarea altor mecanisme, după caz, și să consulte, să facă schimb și să își coordoneze eforturile în cadrul organizații internaționale, după caz, la conferințe internaționale, forumuri și alte evenimente în care se discută Crimeea,

10.Să ia în considerare sprijinirea proiectelor economice, de infrastructură și de mediu care ar contribui la dezvoltarea în continuare a regiunilor Ucrainei adiacente peninsulei Crimeea ocupate temporar,

11.să stabilească o rețea de comunicare constantă și rapidă între reprezentanții ministerelor afacerilor externe (să înființeze puncte focale Crimeea),

12.să recunoască rolul parlamentelor naționale în abordarea ocupării temporare a Crimeei și să încurajeze coordonarea activităților asupra parlamentului național, precum și în cadrul adunărilor interparlamentare,

Articolul Platforma Crimeea: Declarația comună privind condamnarea Rusiei pentru anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a invitat Rusia să semneze declarația comună a Platformei Crimeea care condamnă anexarea peninsulei.

Ce prevede declarația comună?

Reprezentanții a 46 de state, inclusiv România, s-au reunit la Kiev în cadrul summit-ului Platforma Crimeea. La final, cei 46 de reprezentanți, inclsuiv președinți și premieri, au semnat o declarație comună prin care condamnă „ocuparea temporară şi anexarea ilegală a Crimeei, care constituie o provocare directă la adresa securităţii internaţionale”. Totodată, îşi confirmă angajamentul faţă de „suveranitatea, independenţa politică şi integritatea teritorială ale Ucrainei în interiorul frontierelor sale recunoscute international”, se menționează în declarația comună adoptată la finalul summit-ului Platforma Crimeea.  

În declarația comună, adoptată cu o zi înainte de aniversare a 30 de ani de la proclamarea independenței Ucrainei, se mai menționează că „orice modificare a statutului Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol ca parte integrantă a teritoriului suveran al Ucrainei nu este şi nu va fi recunoscută”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susținut la summit că a început „numărătoarea inversă pentru dezocuparea” peninsulei Crimeea. Totodată, a mai specificat că declarația finală adoptată este deschisă semnării și de alte state sau organizații.

Peninsula Crimeea, transformată într-o bază militară

Președintele Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că, după ce a anexat Crimeea în 2014, a transformat această peninsulă dintr-un loc paşnic de relaxare într-o „bază militară” şi că în peninsulă sunt încarceraţi peste 100 de deţinuţi politici.

La summit-ul Platforma Crimeea, președintele Volodimir Zelenski a susținut că Ucraina are nevoie de sprijin eficient la nivel internațional pentru a readuce înapoi Crimeea.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat summit-ul organizat de Ucraina „antirusesc”. Ministerul Afacerilor Externe din Rusia, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, a afirmat că Rusia va lua notă de poziţia statelor participante la summitul Platformei Crimeea şi va trage „concluziile corespunzătoare”.

Ce este Platforma Crimeea?

Platforma Crimeea este o iniţiativa recentă a Ucrainei menită să consolideze politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a peninsulei Crimeea şi, în ultima instanţă, să faciliteze revenirea Crimeii în componenţa Ucrainei.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat un decret prin care a creat „Platforma Crimeea”, considerată un forum de dialog al cărui obiectiv este încheierea ocupaţiei ruse asupra acestui teritoriu.

Oficialii din întreaga lume au fost invitați la Kiev în data de 23 august 2021. „La manifestarea de la Kiev vor participa şefi de stat şi de guvern, miniştri ai afacerilor externe şi ai apărării, precum şi reprezentanţi de nivel ai Uniunii Europene şi ai altor organizaţii internaţionale”, se arată în comunicat guvernului din Ucraina.

Cine a participat la summit-ul Platforma Crimeea?

La summit-ul Platforma Crimeea au luat parte președintele Consiliului European, Charles Michel, dar și președinți de state, premieri, miniștri și președinți ai parlamentelor. La finalul reuniunii, președintele Volodymyr Zelensky le-a acordat participanților diverse distincții de stat. Premierul Florin Cîțu a primit Ordinul de merit al gradului 1. Același ordin l-au mai primit premierul Georgiei Irakli Garibashvili, premierul Slovaciei Eduard Heger și premierul Croației Andrej Plenkovic.

Ordinul Prințului Yaroslav cel Înțelept de gradul I a fost acordat: Președintelui Poloniei Andrzej Duda, Președintelui Ungariei János Áder, Președintelui Estoniei Kersti Kaljulaid, Președintelui Republicii Letonia Egils Levits, Președintelui Consiliului European Charles Michel, președintele Lituaniei Gitanas Nausėda, președintele Finlandei Sauli Niinistö, președintele Sloveniei Borut Pahor, președintele Moldovei Maia Sandu și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis.

Ordinul prințului Yaroslav cel Înțelept de gradul II a fost acordat primului ministru suedez Stefan Löfven.

Săgeți către Rusia

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a invitat Federația Rusă să se alăture Platformei Crimeea pentru a elabora împreună modalități de a elibera Crimeea și a corecta o greșeală istorică.

„Federația Rusă, care, desigur, nu a participat la summit-ul nostru, dar care a discutat ​​atât de activ, a comentat, a reacționat – într-un cuvânt, a fost atât de activă încât părea că ar fi fost un participant deplin la Platforma Crimeea. Și dacă este atât de interesată de această platformă, invităm Rusia să se alăture platformei Crimeea pentru a elabora în comun modalități de a elibera Crimeea și a corecta greșeala istorică tragică a acesteia”, a declarat Volodymyr Zelenskyy în timpul remarcilor sale de închidere la summitul inaugural al Platformei Crimeea. la Kiev.

Articolul Ocupare și anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, condamnată de 46 de țări apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.