Decizia vine după cinci săptămâni în care premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor Marcel Boloș au declarat că România se așteaptă să piardă procesul și va fi obligată să plătească despăgubiri de peste două miliarde de euro. Guvernul României a anunțat că în urmatoarele 20 de zile urmează să fie publicată motivarea deciziei ICSID.

România a câștigat procesul „Roșia Montană”

România a câștigat procesul deschis de companiile Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources Jersey pentru exploatarea minieră de la Roșia Montană. Început în anul 2015 la Centrul Internațional pentru Soluționarea Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale, procesul a durat aproape nouă ani. Timp în care subiectul Roșia Montană a generat proteste, dar mai ales acuzații în rândul politicienilor și a fost folosit în campaniile electorale.

În urmă cu cinci săptămâni subiectul a revenit în actualitate după ce premierul Marcel Ciolacu a anunțat că o primă decizie va fi dată în data de 10 februarie. Procesul „Roșia Montană” a fost preluat și rostogolit de ministrul Finanțelor, liberalul Marcel Boloș. Publicul nu a aflat pe ce informații s-a bazat premierul Marcel Ciolacu atunci când a anunțat că decizia va fi emisă pe 10 februarie. Dar această declarație a dus la creșterea substanțială a prețului acțiunilor tranzacționate de Gabriel Resources pe Bursa din Toronto. Mai ales că Gabriel Resources a cerut despăgubiri de aproape 6,7 miliarde de dolari, o sumă mai mare de zece ori decât a estimat statul român că ar datora pentru blocarea proiectului minier.

Ministrul Marcel Boloș a anunțat joi seara că decizia în dosarul Roșia Montană este așteptată în cursul zilei de vineri. „Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează mai apoi să ne formulăm strategia de negociere și în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere vom parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii”, a declarat Marcel Boloș, citat de Digi24. Într-un final, România a câștigat procesul „Roșia Montană”.

Decizia în România vs. Gabriel Resources

România a câștigat procesul „Roșia Montană” în urma unei decizii neașteptate. Cu o majoritate de 2 la 1, instanța arbitrală a stabilit că România nu datorează despăbugiri companiei miniere. Curtea de Arbitraj de la Washington a stabilit că firma canadiană trebuie să plătească României cheltuieli de judecată.

Conform minutei, judecătorii au decis să respingă în unanimitate obiecțiile companiei Gabriel Resources cu privire la competența Tribunalului și la admisibilitatea pretențiilor. Cu majoritate de voturi s-a decis respingere pretențiilor „reclamanților pe fond în temeiul TBI Canada-România și în temeiul TBI Regatul Unit-România. (…) Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON și 928.641,70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, așa cum este reprezentată de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni, începând cu data prezentei hotărâri și până la plata integrală. Respinge toate celelalte pretenții formulate de părți”, se arată în minuta instanței arbitrale. Astfel, România a câștigat procesul „Roșia Montană”.

Marcel Ciolacu: „ne-am luptat pentru România”

Guvernul României, condus de Marcel Ciolacu, a emis un comunicat de presă prin care mulțumește tuturor celor implicați în apărarea intereselor statului român. „Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru greșelile unor oameni politici care au acționat împotriva intereselor României. Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Totodată, Guvernul a anunțat că România dorește publicarea integrală a hotărârii arbitrale. „Prin urmare, dacă tribunalul arbitral va redacta hotărârea arbitrală fără a face trimitere la informațiile confidențiale aflate în posesia sa, atunci hotărârea arbitrală va deveni publică în întregime și se va publica pe site-ul Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (https://icsid.worldbank.org)”, potrivit Guvernului.

Articolul România a câștigat procesul „Roșia Montană”, deschis de Gabriel Resources apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Specialiștii au estimat că România ar dispune de 760 tone de aur, respectiv 12.000 de tone de argint. Cele mai importante zăcăminte de aurifere se află a Roșia Montana, Rovina și Certej. Cu toate acestea, în ultimii 18 ani nici o companie privată și nici statul român nu au scos vreun gram de aur din pământ.

Aurul de la Roșia Montană, luat de Imperiul Roman

Aurul de la Roșia Montana se extrage de pe actualul teritoriul al României de aproape 2.000 de ani. Imperiul Roman, sub domnia împăratului Traian, a jefuit Dacia lui Burebista în urma celor două răboaie din anii 101-102 și 105-106. Conform datelor istorice, în aceea perioadă împăratul Traian ar fi plecat cu o pradă de război estimată la 160 tone de aur și 300 tone de argint.

Cea mai veche regiune auriferă de pe actualul teritoriu al României se află în Munţii Apuseni, cuprinsă între un trapez, cu colţurile la Săcărâmb (judeţul Hunedoara), Zlatna, Roşia Montană, Abrud (judeţul Alba) şi Baia de Arieş. Istoricul Ion Rusu Abrudeanu menționează în volumul „Aurul Românesc – Istoria aurului din vechime până azi”, apărut la editura Cartea Românească în 1933, că ştiinţa mineritului şi a prelucrării aurului a fost adusă în teritoriile locuite de strămoşii noştri de către orientali şi că în vremea dacilor se practica mineritul subteran. Alți istorici menționează că mineritul subteran a început odată cu ocuparea Daciei de către Imperiul Roman.

Aurul a devenit în perioada medievală unul dintre cele mai valoroase elemente. A fost folosit ca monedă de schimb, dar și la fabricarea bijuteriilor și artefatelor valoroase. Atunci a devenit asociat cu puterea și prestigiu.

Prima instalație de afinare, construită la Baia Mare

Dar exploatarea industrială a aurului a început în XIX și a continuat în epoca comunistă. România și-a dezvoltat o industrie minieră a metalelor prețioase în perioada interbelică. Prima instalaţie de afinare, cu o capacitate de procesare a 1000 kg de aur şi 4000 kg argint, a fost construită între anii 1923-1925 de către Ministerul Industriei şi Comerţului şi Direcţiunea Minelor şi Uzinelor Statului Baia Mare.

Instalaţia a fost extinsă în 1933 la o capacitate anuală de procesare de 10.000 kg aur pur şi 30.000 kg argint pur la care se adăuga aurul extras din Minele şi Uzinele Metalurgice al Statului şi cel adus de producătorii particulari prin Oficiile de schimb. Astfel, în anul 1937, România avea o capacitate producție de 5.465 kg aur și 25.645 kg de argint. În ultmii 35 de ani, exploatarea aurului din România a rămas un subiect de interes și controversă în societatea contemporană.

Cât aur se află la Roșia Montana?

Cel mai mare zăcământ aurifer al României se află la Roșia Montana. Studiile realizate la comanda companiei Roșia Montana Gold Corporation (RMGC) în perioada 1997-2006 arată că din perimetrul respectiv s-ar putea extrage 215 milioane tone de minereu. Fiecare tonă de minereu ar avea în medie 1,46 grame de aur și 6,9 grame de argint. În total 314,11 tone de aur. Plus alte 1.480 tone de argint.

Canadienii de la RMGC susțin că aurul de la Roșia Montana a fost calculat după ce s-au prelevat 191.320 de probe din foraje, reţele subterane şi de la suprafaţă. Cu toate acestea, canadienii susțin că aurul de la Roșia Montana ar putea fi în cantități mai mari. „Zăcământul Roşia Montana prezintă un bun potenţial de creştere a resurselor şi rezervelor cunoscute, dar pentru promovarea acestora la un grad ridicat de cunoaştere este necesară efectuarea unor programe de cercetare adiţionale, care trebuie sa obţină avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale”, potrivit RMGC.

Cât valorează aurul de la Roșia Montana?

Prețul aurului la nivel mondial este stabilit de marile burse internaționale. De exemplu, gramul de aur se vinde cu 60 de euro. O uncie, adică 31,1 de grame, cu aproximativ 1.868 euro. Iar kilogramul de aur valorează 60.049 euro. Aurul de la Roșia Montana ar valoara 18,85 miliarde euro.

Cele 1.480 de tone de argint care ar putea fi extrase de la Roșia Montana are o valoarea mult mai mică. Prețul argintului pe piețele internaționale este de 663 euro kilogramul. În cazul în care ar fi vândută întreaga cantitate ar valora în jur de un miliard de euro. Dar pentru a obține aurul și argintul de la Roșia Montana sunt necesare investiții de câteva miliarde de euro. RMGC ar obține în jur de 20 de miliarde de euro pe aurul și argintul de la Roșia Montana. Statului român i-ar reveni 19,31% din profitul obținut după scăderea cheltuielilor.

Cât aur are România?

Geologul Nicolae Anastasiu împreună cu Emil Constantinescu, fost președinte al României, au scos trei volume despre Resursele Minerale ale României, publicate sub egida Academiei Române. Analiza acestora arată că din subsolurile României s-ar putea extrage o cantitate estimată la 700 tone de aur și 12.000 tone de argint. Alți geologi estimează că din România s-ar putea exploata în jur de 6.000 tone de aur. În Strategia industriei miniere pentru perioada 2017-2035, resura de aur a fost calculată la 760 tone de aur. Întreaga cantitate de aur a României ar valora astăzi nu mai puțin de 45,637 miliarde de euro. La un preț de 60.049 euro per kilogram. Dar din subsolurile României nu s-a mai scos nici un gram de aur în ultimii 18 ani.

Articolul Aurul de la Roșia Montana valorează în jur de 19 miliarde euro apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.