Marcel Ciolacu, liderul PSD, a mai promis într-o conferință de presă că salariul minim brut trebuie să ajungă la 500 de euro la finalul anului 2024. În timp ce câștigul mediu net ar urma să fie de 1.000 de euro pe lună.

Decalogul din Programul de guvernare al Guvernului Ciolacu

Marcem Ciolacu, premierul desemnat al României, a prezentat programul de guvernare al Guvernului pentru perioada iunie 2023 – decembrie 2024. „Avem trei obiective majore puse la baza programului de guvernare al noului Executiv: reducerea inflației pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor, recalibrarea financiară a unor sisteme publice vitale precum Educația și Sănătatea, creșterea investițiilor publice și private folosind masiv fondurile europene”, susține Marcel Ciolacu. Totodată, liderul PSD a prezentat valorile și principiile guvernării sub forma unui decalog.

1. Un program pentru români: sprijin pentru oameni, sprijin pentru crearea de locuri de muncă în economie.

2. Stopăm creșterea prețurilor, stopăm guvernarea pe datorie.

3. Productivism – dezvoltăm producția, investiții și locuri de muncă aici, în România.

4. Reechilibrăm balanța comercială a țării: exporturi cât mai mari, importuri cât mai mici.

5. Asigurăm echilibrul între stimularea economiei şi justiţia socială prin Solidaritate (consolidarea clasei de mijloc) și Echitate (Nu lăsăm pe nimeni în urmă).

6. Reindustrializăm România prin scheme de ajutor de stat pentru toate companiile ce produc aici, indiferent de acționariat.

7. Luptăm ca românii să nu mai fie „sclavii moderni” ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE.

8. Refacem plasa de siguranţă socială, grav afectată în pandemie, pentru ca povara crizei să nu mai fie lăsată pe umerii celor nevoiași.

9. Vrem să adoptăm salariul minim european, astfel încât să minimizăm riscul de sărăcie în cazul lucrătorilor români.

10. Investim masiv în energie verde pentru facturi ZERO la utilități pentru spitale, școli și grădinițe, ferme agricole, IMM-uri.

Marile politici publice din Programul de guvernare al Guvernului Ciolacu

Productivism. Stimularea producției „Fabricat în România”. Un program masiv de investiții la nivel local, regional și central.

• Reindustrializarea României prin scheme de ajutor de stat și facilități pentru producția autohtonă

• Tranziția către economia inovării. Programe guvernamentale de tip Business Accelerator, pe baza de granturi, pentru industriile competitive / tehnologie ridicată.

• Locuri de muncă și putere de cumpărare sporită pentru români. Cât mai multe locuri de muncă menținute.

• Protejarea nivelului de trai, mai ales pentru persoanele vulnerabile.

• Management macroeconomic sustenabil. Finanțe publice sănătoase. Stoparea guvernării pe datorie. Reducerea dependenței de finanțarea externă.

Ce ținte economice vrea să atingă Guvernul Ciolacu până în decembrie 2024?

• Ducem inflația la 8% în primele 6 luni de guvernare.

• Stimuli pentru populație și economie de 10% din PIB, de 5 ori mai mult decât au întors în economie guvernările din 2020 și noiembrie 2021.

• Sprijinim peste 100.000 de companii care produc în România, din care 99% IMM (63.000 doar prin programele derulate de MFP și din FE perioadele 2014-2020 și 2021-2027 și PNRR).

• Dublăm investițiile publice în economie – la 126 miliarde lei în 2024, față de 59 miliarde lei în anul 2021 la preluarea guvernării.

• Ajungem la 82% din media UE la PIB pe locuitor raportat la puterea de cumpărare-standard (în 2022 indicatorul este 77%, conform Eurostat).

• La sfârșitul lui 2024 ne propunem un PIB de 360 miliarde euro, cu 120 miliarde euro (50% în plus) mai mult decât cel din 2021, la preluarea guvernării

• Stopăm guvernarea pe datorie. Ducem datoria în PIB la 46% în 2024 de la 49% la preluarea guvernării în anul 2021.

Guvernul Ciolacu promite 500 de euro net pentru fiecare angajat la 1 ianuarie 2025

Guvernul Ciolacu și-a asumat că până la 1 ianuarie 2025, nici un salariat cu normă întreagă și cu un copil în întreținere nu va câștiga mai puțin de 500 de euro net.

• La 1 ianuarie 2025, niciun salariat cu normă întreagă și cu un copil în întreținere nu va câștiga mai puțin de 500 euro net lunar.

• La 1 ianuarie 2025, niciun tânăr cu vârsta < 26 de ani, angajat cu normă întreagă în România, nu va câștiga mai puțin de 500 euro net lunar.

• La 1 ianuarie 2025, peste 1,5 milioane de contracte individuale de muncă vor fi remunerate cu peste 1.000 euro net.

• La 1 ianuarie 2025, câștigul salarial mediu net în România va depăși 1.000 euro net.

• Reducerea decalajelor regionale cu 15% până la sfârșitul anului 2024.

• Peste 1,2 milioane de români scoși din starea de deprivare materială și socială severă.

De unde va face rost de bani premierul Marcel Ciolacu?

În programul de guvernare al Guvernului Ciolacu se propune investiții publice de 230 miliarde de lei în perioada 2023-2024. De asemenea, se are în vedere „accelerarea colectării arieratelor recuperabile. Mai mult, se dorește și reducerea evaziunii fiscale cu 7 miliarde lei.

• Bugetul de stat – investiții publice de 239 miliarde lei în anii 2023 și 2024 (investiții finanțate din fonduri naționale și din fonduri europene și PNRR).

• Accelerarea colectării arieratelor recuperabile (11,5 miliarde lei, adică 33% din valoarea arieratelor rămase de recuperat la 30 septembrie 2022) și reducerea evaziunii fiscale cu 7 miliarde lei.

• Fonduri europene în valoare de 10 miliarde lei din sumele deja alocate prin Fondul de Modernizare.

• Parteneriate public-privat pentru minimum 5 obiective de investiții majore. Trei miliarde euro (15 miliarde lei) pot fi accesate doar de la fondurile de pensii private din România, pe proiecte PPP fezabile.

• Finanțare de la Băncile de Dezvoltare.

• Intrări din ISD de 24 miliarde euro (120 miliarde lei) în 2023 și 2024.

Articolul Programul de guvernare al Guvernului Ciolacu: salarii nete cuprinse între 500 și 1.000 de euro, investiții de 239 miliarde de lei și reducerea evaziunii fiscale apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Consiliul de Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene va decide pe 8 decembrie 2022 dacă România, Bulgaria și Croația vor intra în Spațiul Schengen. Decizia se ia cu unanimitate de voturi.

Până în toamna acestui an doar Olanda se opunea aderării României și Bulgariei la Schengen. Ulterior, mesajul olandezilor a fost preluat de o comisie din Parlamentul Suediei. Acestora li s-a adăugat și ministrul de Interne al Austriei care se opune extinderii Spațiului Schengen.

Deputatul Pavel Popescu: „Premierul Olandei se agită mult zilele acestea”

Deputatul Pavel Popescu refuză să ia în considerare un eşec al aderării României la Spaţiul Schengen. Sau o nouă amânare până la un alt moment „potrivit”, în contextul în care două ţări se opun în prezent aderării şi anume Olanda şi Austria. Liberalul Popescu a adăugat că, în cazul în care ţara noastră nu intră în Schengen, îşi va dedica „ultimii doi ani din acest mandat pentru legislaţie şi activitate politică ce vor viza în mod direct firmele şi interesele austriece (ruseşti la bază) şi olandeze prezente în România.

„Două ţări se opun momentan: Olanda şi Austria. Cu menţiunea că premierul Olandei se agită mult zilele acestea cu telefoane, pentru a lărgi şi mai mult clubul celor două ţări pline de ifose, care ar intra în sevraj instant fără supradozele zilnice de gaz rusesc şi cocaină columbiană. Nu voi comenta înainte de 8 decembrie ce a făcut sau ce nu a făcut România de a ajuns în situaţia aceasta. Dar dacă (Doamne fereşte) România nu intră în Schengen până la sfârşitul anului vă spun ce voi face eu, un simplu parlamentar: îmi voi dedica ultimii doi ani din acest mandat pentru legislaţie şi activitate politică ce vor viza în mod direct firmele şi interesele austriece (ruseşti la bază) şi olandeze prezente în România”, a scris Pavel Popescu, duminică pe Facebook.

Deptatul Pavel Popescu: „eu sunt votat politic, nu sunt diplomat”

Deputatul Pavel Popescu a menționat că nu acceptă sfaturi de diplomaţie până la 8 decembrie. Pentru că nu este diplomat, ci este votat politic.

„Desigur, mulţi pot ironiza această postare. Au mai făcut-o şi în 2019, atunci când am anunţat în Reuters (şi PNL nu era la putere) că voi bloca investiţiile chineze în România pe domenii strategice. M-am ţinut de cuvânt. De data aceasta va fi puţin diferit pentru că nu sunt singur. O bună parte din colegii de generaţia mea din Parlament sunt gata să mi se alăture. Ştiu că ambasadorii celor două ţări vor trimite această postare „«acasă, în centrală». Şi bine fac. Pentru că nu e o vreo ameninţare politică, ci doar o promisiune fermă că unii dintre noi, care nu am bagat mâna în «borcanul cu miere» cu aceste firme pentru că ne iubim ţara, ne-am cam săturat. Nu accept sfaturi de diplomaţie până în 8 decembrie. Eu sunt votat politic, nu sunt diplomat”, a conchis deputatul Pavel Popescu.

Articolul Deputatul Pavel Popescu va lua în vizor companiile austriece și olandeze, dacă România nu va intra în Spațiul Schengen apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Atacul cu drone kamikaze

Petrolierul Mercer Street, administrat de compania Zodiac Maritime din Londra, companie deținută de magnatul israelian Eval Ofer, a fost atacat cu drone încărcate cu explozivi în Marea Arabiei, în largul coastelor Omanului. Primul atac cu două drone a avut loc în cursul zilei de joi, 29 iulie 2021, dar și-a ratat ținta. Cel de-al doilea atac cu o dronă a fost lansat în dimineața zilei de vineri, 30 iulie. Drona era încărcată cu exploziv militar.

Marea Britanie, SUA, Israel și România au dat vina imediat pe Iran, stat care a negat orice implicare. Iranienii susțineau că dacă există vreo dovadă privind implicarea sa ar trebui să fie făcută publică.

Ancheta americană

Comandamentul Central al armatei SUA a cerut ajutorul specialiștilor în explozibili de pe portavionul USS Ronald Reagan pentru a investiga dovezile rezultate în urma atacului cu drone. După ce au intervievat martorii și au studiat reziduurile explozive, specialiștii au ajuns la concluzia că nava a fost vizată de trei drone în total.

Anchetatorii spun că drone care a lovit nava pe 30 iulie a făcut o gaură de aproape doi metri diametru în partea superioară a cabinei pilotului, cauzând distrugeri importante la interior. Analiza chimică a urmelor de explozibil arată că este vorba de un exploziv pe bază de nitrat, identificat ca RDX, ceea ce indică faptul că a fost folosit cu scopul de a produce răni și distrugeri.

Rămășițele recuperate de la ce-a de-a treia dronă, inclusiv un stabilizator vertical (parte a aripii) și componente interne, sunt aproape identice cu probe colectate anterior de la alte drone de proveniență iraniană. O parte din probele colectate au fost transportate la o bază militară din Bahrain și la un laborator din SUA. Dovezile au fost puse și la dispoziția experților din Marea Britanie și Israel care au confirmat rezultatele experților americani.

Miniștrii de Externe din statele G7 au susținut într-o declarație comună că „toate dovezile disponibile arată în mod clar spre Iran. Nu există justificare pentru acest atac”.

Articolul Petrolierul Mercer Street a fost atacat cu drone kamikaze de origine iraniană apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.