Viață plictisitoare pentru deputații europeni la Strasbourg

POLITICO scrie că înainte de alegerile europene, deputații europeni de top se gândesc la modalități de a face Parlamentul mai puțin plictisitor. Documentul citat arată că „dezbaterile sunt mai puțin animate, deoarece deputații vin adesea în plen doar pentru intervenția lor, își citesc discursurile și pleacă imediat după aceea fără a asculta întreaga dezbatere”.

De asemenea, se deplânge faptul că există „atractivitate mediatică insuficientă a unor puncte de pe ordinea de zi a plenului, rezultată din lipsa de animație a dezbaterilor [și] subiectelor percepute ca având un impact mai puțin imediat și de relevanță limitată”.

Parlamentul este văzut în mod tradițional ca partenerul junior al Comisiei Europene, care propune legislație, și al Consiliului UE, format din guverne naționale. Instituția încearcă să-și reformeze procedurile pentru a avea mai multă putere în următoarea legislatură de cinci ani, când 720 de europarlamentari vor sta în cameră.

Un al doilea document, din 24 mai, văzut de POLITICO, rezumă o dezbatere pe care deputații europeni din același grup de lucru au purtat-o ​​la sfârșitul lunii martie în care au discutat primul document și au venit cu câteva soluții propuse.

Grupul de lucru – format din 13 deputați de top – s-a întrunit de 18 ori din ianuarie și este prezidat de președintele Parlamentului, Roberta Metsola. „Sesiunile plenare de reforma ar trebui să dezvolte în continuare, vivacitatea dezbaterilor, relevanța acestora pentru cetățeni și responsabilitatea altor instituții”, se arată într-un document din ianuarie care stabilește mandatul grupului.

Ce planuri provocatoare se caută pentru deputații europeni?

Principalele sale planuri de resuscitare a Parlamentului sunt propunerile de: „îmbunătățirea prezenței prin îmbunătățirea timpului de vorbire al deputaților” și „reducerea numărului de ședințe paralele cu plenul pentru a încuraja participarea” sau chiar organizarea de „dezbateri cheie” în timpul cărora Deputaților li s-ar interzice cu strictețe să țină întâlniri concomitente în altă parte a clădirii.

Un exemplu este Biroul puternic al președintelui, în care se află Metsola și cei 14 vicepreședinți ai săi, care se ocupă de administrația internă a Parlamentului. Acesta se reunește cu exact o oră după începerea fiecărei sesiuni plenare, la 18:00, în zilele de luni.

În timpul unei dezbateri în cadrul grupului de lucru, deputații europeni au ridicat idei care au inclus: limitarea numărului de subiecte pe care deputații europeni le discută în timpul fiecărei ședințe plenare pentru a „facilita urmărirea mass-media”. Încheierea ședințelor plenare din fiecare zi până la ora 22:00 și susținerea dezbaterilor cu prezența tuturor comisarilor UE.

Agenda lunară este prea rigidă pentru a reacționa la evenimente de actualitate care ar contribui la creșterea acoperirii mass-media – dar, în același timp, se fac prea multe modificări ale agendei în ultimul moment pentru a le permite deputaților europeni să „și exprime opiniile politice” la deschiderea celor patru. -sesiuni plenare de zi, functionarii publici prescris.

Secretarul general al Parlamentului, Alessandro Chiocchetti, a prezentat deputaților europeni planuri de reformare a componenței comisiilor legislative, a lucrărilor bugetare, a controlului Comisiei Europene, a relațiilor externe și a plenului , spunând că dorește ca instituția să fie „mai puternică”.

Parlamentul European reacționează cu întârziere

Sophie in ‘t Veld, un parlamentar olandez din grupul Renew, a spus că, după recenta conflagrație din Orientul Mijlociu, „ar fi trebuit să avem o ședință plenară extraordinară imediat”. Nu a existat o sesiune plenară până pe 17 octombrie, la 10 zile după atacurile Hamas din 7 octombrie.

„Parlamentul nu ar trebui să se concentreze atât de mult asupra modului în care organizăm plenul și ordinea de zi… Cred că întrebarea cheie este cum își folosește Parlamentul European competențele de supraveghetor democratic”, a spus ea. „Vrem ca Parlamentul să arate niște dinți? Am putea să o facem chiar acum. Nu avem nevoie de un grup de lucru pentru asta. Secretarul general ar trebui poate să se concentreze pe conducerea administrației, mai degrabă decât să aibă opinii cu privire la activitatea politică”, a adăugat in ‘t Veld.

Documentul din 17 martie mai precizează că Parlamentul nu reușește să profite la maximum de rolul său de supraveghetor al Comisiei prin procedura „Timpul întrebărilor”. „Multe propuneri sunt prezentate de către Comisie direct presei, nu în plen”, se arată în document.

„Cred că ar putea fi interesant să se discute amendamente foarte esențiale și apoi să se voteze imediat după aceea”, a spus Anna Cavazzini, un deputat senior al Verzilor din Germania.

Articolul Deputații europeni nu se deranjează să se prezinte la dezbateri în timpul sesiunilor plenare lunare de la Strasbourg apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Cei doi lideri s-au adresat parlamentarilor europeni într-o sesiune plenară pentru a marca Ziua Comemorării Holocaustului.

Președintele Isaac Herzog: „Europa nu ar putea fi ceea ce este fără evrei”

Parlamentul European a fost gazda unei sesiuni plenare pentru a marca Ziua Comemorării Holocaustului. La eveniment a fost invitat președintele Israelului, Isaac Herzog, care le-a transmis parlamentarilor că „antisemitismul și negarea Holocaustului încă există”.

„Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră în calitate de președinte al Statului Israel, stat național democratic al poporului evreu, dar inima și gândurile mele sunt alături de frații și surorile mele uciși în Holocaust, a căror singură crimă a fost faptul că erau evrei și plini de omenie”, a spus la începutul discursului președintele Isaac Herzog.

Totodată, președintele Isaac Herzog a ținut să sublinieze că „Europa nu ar putea fi ceea ce este fără evrei”. Dar antisemitismul, „ca o boală autoimună”, a făcut ca Europa să atace o parte a propriului ADN. Motiv pentru care o istorie comună de milenii a fost astfel ștearsă. El a subliniat că antisemitismul nu a apărut din neant.

„Mașina morții naziste nu ar fi reușit să-și îndeplinească viziunea teribilă dacă nu ar fi întâlnit în cale un sol fertilizat de ura împotriva evreilor”. Pentru președintele Isaac Herzog, antisemitismul și negarea Holocaustului încă există sub noi forme. Prin canalele noi de comunicare, în special internet. „Distanța dintre o postare pe Facebook și distrugerea pietrelor funerare într-un cimitir este mai scurtă decât ne-am putea imagina”, a spus acesta. „Mesajele bolnave de pe Twitter pot într-adevăr ucide.”

Roberta Metsola: „comemorarea Holocaustului rămâne esențială”

Roberta Metsola, președinta PE, a numit Holocaustul „cea mai mare crimă din istorie. O crimă menită să șteargă un popor de pe fața pământului. O crimă menită să provoace groază unor generații întregi. O crimă care a modelat proiectul nostru european modern, într-o întruchipare a promisiunii atemporale: să nu se mai întâmple niciodată”.

Aceasta a subliniat că Holocaustul nu a avut loc peste noapte și că semnalele de alarmă ar fi trebuit să sune cu mult înainte să devină realitate. „În ciuda anilor care au trecut, comemorarea Holocaustului rămâne esențială, deoarece antisemitismul încă există, iar generația noastră este ultima care ascultă mărturii directe ale supraviețuitorilor Holocaustului”, a spus Roberta Metsola.

Președintele Isaac Herzog a cerut combaterea antisemitismului

Președintele Isaac Herzog a mai spus că Europa are de jucat un rol vital în contracararea antisemitismului. În plus, a făcut apel la parlamentarii europeni să nu ignore creșterea antisemitismului. Acesta i-a implorat să „asculte semnalele de avertizare, să detecteze simptomele pandemiei de antisemitism și să o combată cu orice preț”.

„Trebuie să vă asigurați că fiecare evreu care dorește să trăiască în țările dumneavoastră poate face acest lucru în siguranță și fără teamă.”

Prin educație, legislație și orice alte instrumente de care dispun, eurodeputații și UE ar trebui să se angajeze să elimine rasismul, ura și antisemitismul sub toate formele lor. De asemenea, președintele Isaac Herzog a solicitat Parlamentului European să adopte definiția antisemitismului. Definiție dată de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului.

El a mai subliniat că „cei care critică Statul Israel nu trebuie să ajungă să nege însăși existența acestuia, ca stat național al poporului evreu.”

Vorbind despre relațiile dintre Europa și Israel, el a spus că „Statul Israel și Europa au o legătură indestructibilă”. Interesele noastre comune și, cu atât mai mult, valorile noastre comune, ne dictează prezentul și ne modelează viitorul.

Articolul Președintele Isaac Herzog: „Antisemitismul și negarea Holocaustului încă există” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.