La alegerile prezidențiale din mai 2025, PSD în frunte cu Marcel Ciolacu l-au susținut pe Crin Antonescu, un liberal care dispăruse de vreo 10 ani de pe scena politică românească. Eșecul lui Crin Antonescu l-a obligat să își dea demisia din funcția de prim-ministru al României. Acum, după câștigarea alegerilor prezidențiale de către Nicușor Dan, Marcel Ciolacu a demisionat de la conducerea PSD.

De-a lungul carierei sale politice a fost implicat în mai multe controverse care au generat dezbateri publice și critici din partea adversarilor politici și a societății civile. De la partidele de vânătoare alături Omar Hayssam, condamnat pentru terorism, până la zborurile private decontate de grupul Nordis.

Marcel Ciolacu a demisionat din nou de la șefia PSD

Marcel Ciolacu a demisionat de la șefia PSD, după ce partidul său a pierdut alegerile prezidențiale. Anunțul a fost făcut prin intermediului rețelei sociale Facebook, acolo unde a postat un mesaj prin care și-a anunțat ieșirea din scenă.

„Azi am făcut un pas dificil, dar necesar: mi-am încheiat mandatul de președinte al Partidului Social Democrat, cu inima plină de recunoștință și respect față de toți cei care mi-au fost alături în acest proiect. A fost o onoare să conduc partidul care a dus România în NATO. Partidul care a deschis ușile către Uniunea Europeană. Partidul care a pus, recent, și ultimul punct pe harta integrării europene, prin intrarea în spațiul Schengen. Nicio altă forță politică din această țară nu are în istoria sa realizări legate atât de solid de progresul national. De aceea, PSD rămâne cel mai puternic brand politic românesc de care noi, social-democrații, și toți cei care ne susțin trebuie să fim mândri și de care să nu ne îndoim vreodată”, a ținut să puncteze Marcel Ciolacu.

Chiar dacă Marcel Ciolacu a demisionat de la conducerea PSD, nu se retrage din politică. „Am ales să mă opresc aici, dar nu plec nicăieri. Voi rămâne toată viața mea un om de stânga. Rămân aproape de voi, ca membru al acestei mari familii politice, cu toată încrederea că Partidul Social Democrat va continua să fie forța principală a echilibrului și progresului în România. Rămân aici. Dar nu pe scenă. Nu în frunte, ci în rând, dar cu inima la fel de legată de PSD ca în prima zi. Vă sunt recunoscător că mi-ați acordat încrederea de a conduce cel mai important partid al țării și că m-ați susținut pentru  a deveni prim-ministru al Guvernului României”, a mai transmis Marcel Ciolacu.

Cariera politică a lui Marcel Ciolacu, plină de controverse

Una dintre cele mai discutate controverse îl implică pe Omar Hayssam, condamnat pentru terorism. În 2002, Ciolacu a participat la o partidă de vânătoare în Munții Buzăului, alături de Hayssam și alți oficiali locali. Ulterior, o fotografie din acel eveniment a fost publicată, stârnind critici. Ciolacu a susținut că imaginea a fost editată și că grupul era mai mare decât cel prezentat în fotografie. De asemenea, s-a vehiculat că Hayssam i-ar fi împrumutat lui Ciolacu 200 milioane de lei vechi (aproximativ 20.000 RON). Ca urmare a scandalului, în 2015, premierul de atunci, Victor Ponta, l-a revocat pe Marcel Ciolacu din funcția de consilier onorific.

Contractul cu Mecan Construct

În perioada 2007–2008, Ciolacu a condus societatea Urbis Serv din Buzău, care a încheiat un contract de asfaltare cu firma Mecan Construct, deținută de colegul său de partid, Dumitru Dobrică. Curtea de Conturi a constatat în 2009 că acest contract a fost ilegal și a cauzat un prejudiciu de aproximativ 1,3 milioane de euro. Ciolacu a declarat că raportul Curții de Conturi a fost contestat în instanță și că ancheta penală a fost închisă fără începerea urmăririi penale împotriva sa.

Diploma de BAC i-a dat bătăi de cap

Parcursul academic al lui Ciolacu a fost subiectul unor întrebări. Potrivit unei investigații G4Media, acesta a obținut diploma de licență la nouă ani după absolvirea unei facultăți private și s-a înscris la studii postuniversitare înainte de a susține examenul de licență. De asemenea, a fost exmatriculat dintr-un program de doctorat. Ciolacu a explicat că a lucrat după liceu și că a obținut diploma de licență când a considerat oportun.

Avioane private și călătoriile cu grupul Nordis

În noiembrie 2024, liderul PNL Nicolae Ciucă l-a acuzat pe Ciolacu că a călătorit la Nisa și Paris cu grupul de interese Nordis. „Statul român nu poate fi condus de un om fără onoare și fără responsabilitatea necesară la cel mai înalt nivel. Marcel Ciolacu a mințit de mai multe ori cu bună știință. Ne-a mințit pe toți în față. Adevărul e că a călătorit la Nisa și Paris cu grupul de interese Nordis, pe banii lor, obținuți din țepele date românilor”, spunea Nicolae Ciucă.

Marcel Ciolacu a negat acuzațiile, afirmând că și-a plătit singur cheltuielile și că nu a beneficiat de finanțare din partea altora.

Marcel Ciolacu și certificatul de revoluționar

Ciolacu a fost criticat pentru obținerea unui certificat de revoluționar și pentru solicitarea titlului de „luptător cu rol determinant în victoria Revoluției Române”, care aduce o indemnizație lunară. În anii ’90, a primit un hectar de teren în baza acestui titlu, pe care ulterior l-a vândut.

Demisia din funcția de prim-ministru

În mai 2025, Ciolacu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru după ce candidatul susținut de coaliția sa nu a reușit să ajungă în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Această decizie a dus la destrămarea coaliției guvernamentale și la instabilitate politică.

Articolul Marcel Ciolacu a demisionat de la conducerea PSD apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Mihai Tudose susține că Nicolae Ciucă ar putea fi schimbat în septembrie

Europarlamentarul Mihai Tudose nu a acceptat să facă parte din Guvernul Ciolacu, motiv pentru care s-a retras din prim planul politicii dâmbovițene. Acum, după ce în interiorul PSD au avut loc mai multe tensiuni interne, a profitat de ocazie și a revenit pe scena politică națională cu o terorie interesantă.

„Fantomele liberale roz cu buline. În ultimele zile asistăm la „atacuri” suburbane la adresa Prim-Ministrului Ciolacu. Atacuri venite din partea unor „lideri marcanți” pnl. Ce-i mână pe ei în luptă? Deficitul bugetar? Nu… Că’ e opera lor! Și nu Ciolacu a împrumutat 100 miliarde € în ultimii trei ani… Pensiile speciale? Nuuu! Că’ au avut trei prim-miniștri… și nu președintele PSD este beneficiar de pensie specială, ci al lor! Și atunci oare ce i-a apucat?!?”, se întreabă europarlamentarul PSD.

Mihai Tudose continuă cu seria de întrebări și sugerează că liberalii urmează să-l schimbe din funcție pe Nicolae Ciucă, șeful PNL.

„Nu cumva a început sezonul de vânătoare în PNL? Cu un scenariu în care niște băieți deștepți din PNL pun pe unii mai puțin deștepți să provoace replici de la PSD împotriva actualei conduceri PNL? Și apoi să-și valorifice experiența recentă de a schimba rapid conducerea (zic unii că prin sept). Iar apoi, după catastrofa PNL de la europarlamentare, să vină ei, băieții liberali deștepți și să-i radă și pe cei mai puțin deștepți și să fie ei șefi PNL când se fac listele la Parlament… eventual Guvern…. Și între timp să vrei să lași impresia că-ți pasă de țară… Dar… fantomele fac gălăgie până când aprinzi lumina… (cu moderație la consumul de energie căci ați avut „grijă” și de asta!)”, susține Mihai Tudose.

Articolul Mihai Tudose susţine că atacurile PNL la Marcel Ciolacu au ca scop schimbarea lui Nicolae Ciucă în septembrie apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

În urma demisiei premierului Nicolae Ciucă se intră în calendarul pentru învestirea Guvernului Ciolacu. Noul guvern condus de liderul PSD ar urma să fie instalat la Palatul Victoria până la finalul acestei săptămâni.

Liberalul Nicolae Ciucă a demisionat

Liberalul Nicolae Ciucă a demisionat din funcția de premier, conform înțelegerii dintre PNL și PSD, principalele partide din coaliția de guvernare. În cadrul ultimei conferințe de presă de la Palatul Victoria, Nicolae Ciucă a confirmat că și-a depus mandatul.  

„După cum bine ştiţi şi sunt convins că toată lumea se aștepta, în urmă cu două săptămâni, aproximativ două săptămâni, împreună cu ceilalți lideri de coaliţie am ieşit în declaraţie comună şi ne-am asumat cu toții că rotativa nu se produce pe 25 mai, așa cum era asumat, ci ne continuăm responsabilitatea, astfel încât să închidem conflictul de muncă din educație. (…) Ca atare, considerat fiind că acest conflict a fost încheiat și așa cum mi-am asumat și ne-am asumat la nivelul coaliției, astăzi a venit momentul în care, îmi închei activitatea de prim-ministru al Guvernului României. În felul acesta, în cadrul discuțiilor pe care le-am avut la nivelul coaliției, odată ce am să merg să-mi depun mandatul la președintele României, la nivelul coaliției încep procedurile pentru efectuarea rocadei”, a declarat Nicolae Ciucă.

Acesta a explicat că va urma un guvern interimar până în momentul în care se va finaliza învestirea unui nou guvern.

„Un nou guvern care sperăm să fie învestit până la finele săptămânii. Noi ne-am propus ca până joi să avem guvernul învestit și, în felul acesta, să putem să ne ocupăm în continuare de problemele care sunt prioritare, atât prin programul de guvernare, cât și pentru tot ceea ce înseamnă guvernarea unei țări”, a mai precizat fostul premier.

Marcel Ciolacu se „antrenează” pentru funcția de premier

Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Klaus Iohannis a semnat decretul „prin care se ia act de demisia domnului Nicolae-Ionel Ciucă din funcţia de prim-ministru al Guvernului României şi se constată vacanţa acestei funcţii”. Totodată, a fost semnat și decretul de numire a lui Cătălin Predoiu în funcția de prim-ministru interimar.

În cursul zilei de mâine urmează ca principalele partide să fie chemate la consultări la Palatul Cotroceni. Ulterior, potrivit calendarului aprobat de coaliție, guvernul condus de Marcel Ciolacu va fi învestit din Parlament până la finalul săptămânii. Însă, în coaliție se discută dacă cele două mari partide mai vor sau nu UDMR la guvernare. Motivul? Liberalii își doresc Ministerul Dezvoltării pentru liberalul Nicolae Ciucă. În acest sens, Marcel Ciolacu ar vrea ca UDMR să cedeze Ministerul Dezvoltării pentru a primi Ministerului Fondurilor Europene. Variantă neagreată de UDMR.

„Acordurile politice se fac pentru a crea o majoritate. Majoritatea era deja făcută de PSD și PNL. Și am dorit în acel moment și dorim în continuare să fie o coaliție mai largă cu minoritățile și UDMR. Facem politică și avem o anumită performanță a unor miniștri. Eu nu pot să fac abstracție în ceea ce privește Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor. Sorin Grindeanu a reușit o performană unică în perioada post-decembristă. E normal să avem o abordare și în ceea ce privește performanța anumitor miniștri”, a anunțat Marcel Ciolacu.

Articolul Liberalul Nicolae Ciucă a demisionat din funcția de premier. Președintele Iohannis l-a desemnat premier interimar pe Cătălin Predoiu apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Premierul Nicolae Ciucă, la fel ca și partidul AUR, au ținut să-i aducă un omagiu cărturarului Gheorghe Lazăr, întemeietorul primei școli în limba română, născut în această zi cu aproape două secole și jumătate în urmă. Pedagogul, teologul, inginerul și traducătorul Gheorghe Lazăr s-a născut la data de 5 iunie 1779. Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, nu a transmis nici un mesaj oficial de Ziua Națională a Învățătorului.

Simion Hăncescu, mulțumiri pentru profesori, critici pentru politicieni

Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), le-a mulțumit de Ziua Naţională a Învăţătorului tuturor învăţătorilor şi învăţătoarelor, pentru dedicare, blândeţe, înţelepciune şi pentru toate realizările pe care le au alături de copiii pe care îi ghidează.

„Ei sunt oamenii care pun primele cărămizi la fundaţia viitorilor adulţi, care merită respectul şi aprecierea noastră. Fiecare dintre noi îşi aminteşte cu drag de învăţătoarea sau învăţătorul, care au devenit modele pentru noi, aşa cum ne amintim de toate cadrele didactice care ne-au însoţit ani la rândul în viaţă şi care ne-au ajutat să creştem, să ne dezvoltăm! Cu toţii, educatorii, învăţătorii, profesorii, ne-au oferit cu răbdare afecţiune dar şi învăţăturile lor şi le mulţumim pentru minunata vocaţie pe care şi-au ales-o”, a spus preşedintele Simion Hăncescu. Însă, a ținut să reamintească că ziua de 5 iunie din acest an este o zi în care zeci de mii de învăţători, învăţătoare şi profesori sunt în grevă generală.

„Din păcate, în ultimii ani, dascălii au fost „răsplătiţi” cu umilinţă şi batjocură de toţi cei care au condus destinele acestei ţări”, a declarat Simon Hăncescu.

Cu toate acestea s-a întrebat retoric ce mesaj au politicienii acestei ţări pentru cadrele didactice, pe care le tratează cu lipsă de respect? „Politicienii noştri ar trebui să se uite în trecut, la oamenii valoroşi pe care i-a avut această ţară, care au lăsat în urma lor realizări memorabile. Printre aceştia este şi Gheorghe Lazăr, pedagog, teolog şi inginer român, care s-a născut pe 5 iunie 1779 şi care este fondatorul învăţământului în limba română din Ţara Românească. De astfel de valori avem nevoie şi în prezent, de oameni care construiesc, care nu dezbină şi care tratează educaţia ca pe un segment fundamental în dezvoltarea unui popor!”, a precizat Hăncescu.

Premierul Nicolae Ciucă, greva și banii pentru educație

Premierul Nicolae Ciucă a a ținut să precizeze că Ziua de 5 iunie are o dublă semnificație. Pe de-o parte este dedicată dascălilor, pe de altă parte ziua în care s-a născut cărturarul și dascălul Gheorghe Lazăr.

„Formarea tinerelor generații este o responsabilitate perpetuă, la care dascălii contribuie alături de familie și de întreaga societate. Ultimii 30 de ani din istoria României au însemnat schimbări inclusiv în acest domeniu, iar perioada pandemiei și evoluția digitală au adus transformări și provocări majore cărora toți trebuie să le facem față”, a transmis Nicolae Ciucă.

Nu a uitat nici de greva generală a profesorilor, despre care a spus că învățământ a pornit de la o realitate ce poate fi corectată prin dialog.

„În calitate de prim-ministru am arătat respect și deschidere la consultările cu reprezentanții sistemului de învățământ și prin soluțiile adoptate deja în întâmpinarea solicitărilor exprimate. Toți ne dorim un cadru favorabil unui învățământ de calitate, sens în care ne-am angajat și am început o regândire echitabilă a salarizării – ceea ce am transmis și partenerilor de discuții. Abordăm însă toate aceste aspecte cu responsabilitate și realism, prioritizând resursele necesare.Guvernul a demonstrat permanent implicare în ceea ce privește susținerea unui învățământ accesibil și de calitate în România. Am deblocat posturile în educație, pentru a nu afecta calitatea actului de învățământ din cauza numărului insuficient de profesori. Majorările salariale deja decise de Guvern sunt consolidate prin restabilirea echității în sistemul de salarizare în noua grilă”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

Totodată, a transmis că Ministerul Educației are alocat unul dintre cele mai mari bugete prevăzute prin PNRR. Adică, 3,6 miliarde de euro, bani care vor fi investiți în construcția de noi creșe, grădinițe, școli, licee, laboratoare. Dar și reabilitarea, modernizarea, dotarea și digitalizarea unităților de învățământ.

AUR vine cu programul „Domnul Trandafir”

La fel ca și premierul Nicolae Ciucă, partidul AUR a ținut să reamintească că Ziua Națională a Învățătorului coincide cu data de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern românesc.

„În această zi trebuie să ne concentrăm cu toții, inclusiv cei aflați vremelnic la guvernare, pe aprecierea și îmbunătățirea situației educatorilor țării noastre. Învățământul trebuie să fie prioritar pentru un stat care veghează la viitorul națiunii. Pentru a avea un învățământ performant considerăm că este necesar să redăm demnitatea dascălilor”, a transmis AUR.

În plus, reprezentanții AUR au ținut să transmită că în programul de guvernare „Reconstruim România” există un punct special profesorilor. Programul național „Domnul Trandafir” are ca scop redarea demnității cadrelor didactice prin salarizare și stimulente adecvate. Tot aici sunt prevăzute oferirea de locuințe, statut, dotări și echipamente, precum și reducerea sarcinilor birocratice.

Articolul Simion Hăncescu, liderul FSLI, spune că în ultimii ani „dascălii au fost răsplătiți cu umilință și batjocură de toți cei care au condus destinele acestei țări” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Astfel, de la 1 ianuarie 2024, punctul de pensie crește la 1.784 lei. Totodată, pesionarii vor primi mai multe ajutoare pentru a face față crizei economice.

Punctul de pensie, licitație între PNL și PSD

Ministrul Muncii Marius Budăi a anunțat în vara acestui an, la Școala de Vară a PSD, că pensiile vor crește cu rata inflației aferentă de la 1 ianuarie 2023. El a explicat că rata inflației luată în calcul este cea aferentă anului 2021, adică 8%. A urmat Marcel Ciolacu, liderul PSD și viitorul premier al României, care a anunțat că punctul de pensie va crește cu 10%.

Liberalii l-au scos la înaintare pe europarlamentarul Rareș Bogdan. Acesta a anunțat la începutul lunii septembrie că pensiile trebuie să crească cu 16%. În disputa legată de creșterea pensiei a intervenit și Florin Cîțu, fostul premier tras pe linie moartă de PNL. Acesta a spus că pensiile pot crește cu 25%. Ulterior a intervenit președintele Klaus Iohannis care a spus că pensiile trebuie indexate cu rata inflației de 15%. Această anunț l-a nemulțumit pe Marcel Ciolacu, care urmează să preia funcția de premier al României.

La capitolul imagine a punctat și premierul Nicolae Ciucă. Prim-ministrul liberal a explicat că „inflaţia este la 15,9% şi cred că pensionarii din România nu merită să suporte pe umerii dumnealor această povară a inflaţiei, motiv pentru care trebuie să analizăm şi să facem în aşa fel încât pentru pensionari să asigurăm creşterea pensiei cu rata inflaţiei”. Astfel, Marcel Ciolacu a picat din nou în capcana legată de creșterea pensiilor.

„Pensionarii nu trebuie să plătească prețul crizelor! În condițiile în care avem o inflație care trece de 15%, eu cred că ar fi corect și rezonabil ca majorarea pensiilor de la 1 ianuarie să țină cont de inflație”

Klaus Iohannis, președintele României

Liderii social-democraților au blamat ulterior creșterea pensiilor cu 15% în toate conferințele de presă. Ministrul Marius Budăi a spus ironic că se bucură că președintele și liberalii au început să gîndească ca social-democrat.

Marcel Ciolacu: „punctul de pensie va fi de 1.784 de lei”

Marcel Ciolacu, liderul PSD, a anunțat că în ultimele săptămâni s-a discutat foarte mult despre procente și cifre. Dar mai puțin despre viața oamenilor. Parcă resemnat că a pierdut licitația publică, Marcel Ciolacu a ținut să anunțe că de la 1 ianuarie toate pensiile vor crește cu un procent de 12,5 %, respectiv punctul de pensie va fi de 1.784 de lei”. În plus, pensionarii cu pensii de până în 1.500 de lei vor mai primi o sumă de 1.000 de lei. 800 de lei vor fi acordați celor cu pensii până în 2.000 de lei. 600 de lei celor cu pensii până în 3.000 de lei.

„Acest sprijin va fi împărțit în două tranșe pe parcursul anului 2023”, a spus Marcel Ciolacu.

• Pensionarii cu pensii mai mici de 2.000 de lei vor mai primi un sprijin de 1.400 de lei, în două tranșe semestriale, pentru plata facturilor la energie.

• Persoanele cu venituri de până la 1.700 de lei vor primi carduri pentru alimente în valoare de 250 de lei. Acestea se vor acorda o dată la două luni, pe tot parcursul anului 2023. În ceea ce privește protejarea persoanelor cu handicap, se va acorda cea de-a 13-a indemnizație.

• Totodată, se va actualiza cu rata inflației indemnizația pentru veteranii și văduvele de război. Aceste indemnizații fiind înghețate din anul 2018, creșterea fiind de aproximativ 30%.
• De la 1 ianuarie 2023, alocațiile de stat pentru copii vor fi indexate cu rata inflației.

Articolul Punctul de pensie crește cu 12,5% din 2023 în urma unei licitații publice organizate de PSD și PNL. Președintele Klaus Iohannis voia o creștere de 15% apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Dar măsurie nu sunt pe placul liberalilor. Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, susține că nu au existat discuții în coaliție despre salariul minim pe economie sau despre o eventuală creștere a pensiilor.

Salariul minim pe economie ar putea fi majorat la 3.000 de lei

Social-democrații, conduși de Marcel Ciolacu, s-au întâlnit la Neptun. De acolo au anunțat rând pe rând că va crește salariul minim pe economie, dar și pensiile. Ministrul Muncii Marius Budăi a declarat că PSD va propune în coaliția politică „majorarea salariului minim până la 3.000 de lei, cu păstrarea acelui mecanism de netaxare a unei valori de 200 de lei. Valoarea va fi obligatorie. Aceasta înseamnă că 2800 de lei vor fi taxați, deci efortul suplimentar este pentru acei 250 de lei, iar 200 de lei rămân în continuare netaxați. Ne dorim ca în România să încercăm pe cât posibil să nu mai existe sărăcie în muncă.”

Această majoare a salariului minim pe economie ar putea intra în vigoare de 1 ianuarie 2023. Cu condiția să fie acceptată și de PNL, partid condus de generalul Nicolae Ciucă. În cazul în care salariul minim pe economie va fi majorat la 2.800 lei brut, plus 200 de lei neimpozabili, angajatul va încasa 1.863 lei net.

Pensiile ar putea fi majorate de 1 ianuarie 2023

Ministrul Marius Budăi a mai anunțat că PSD va propune majorare pensiilor minime de la 1.000 de lei la 1.100 de lei. Măsura vizează 1,3 milioane de seniori.

„Vom propune majorarea pensiei minime de la valoarea de 1.000 de lei la valoarea de 1.100 de lei. În coaliție vom propune și majorarea punctului de pensie de la valoarea de 1.586 de lei la valoarea de 1.745 de lei”, a declarat Marius Budăi.

Vicepreședintele PSD Mihai Tudose a fost mult mai categoric. „În fapt, pensiile vor creşte cu mai mult de acel procent de 5,1% prevăzut de lege. Noi insistăm pe minim 10%. Noi spunem mai mult de 10%. Salariul minim de la 2.250 la 3.000 lei, vorbesc de brut şi cu o parte de compensare 200 lei pe această diferenţă pe care să o suporte statul”, a declarat Mihai Tudose.

PNL se opune creșterii salariului minim pe economie și a pensiilor

Primul liberal care a ieșit la rampă a fost Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL. El a declarat că majorarea salariului minim pe economie și a pensiilor nu s-au discutat în coaliție.

„Pe agenda coaliţiei nu a existat o discuţie legată de mărirea salariului minim pe economie sau o eventuală mărire a pensiilor. Dar toate aceste propuneri, firesc este să fie însoţite de un calcul bugetar, de o disponibilitate prezentată în cadrul coaliţiei, de către Ministerul de Finanţe şi binenţelor, de o decizie”, a spus Ionuț Stroe.

Premierul Nicolae Ciucă a fost mai moderat în declarații. „Ca să asigurăm acest pachet de măsuri sociale trebuie să avem din ce să asigurăm banii necesari pentru a majora atât pensiile cât și salariile. În pachetele de sprijin de până acum am avut două măsuri prin care am protejat cetățenii vulnerabili și pensionarii cu pensiile sub 2.000 de lei. În funcție de evoluția colectărilor de la buget și de propunerile pe care le vom discuta și în PNL și în PSD vom ajunge la o concluzie care se va concretiza într-o decizie privind acest obiectiv”, a declarat premierul Nicolae Ciucă

Ministrul Adrian Câciu spune că vor crește pensiile, dar nu se știe cu cât

Ministrul Finanțelor Adrian Câciu a declarat de la tribuna Guvernului că salariul minim pe economie și pensiile ar putea să crească de la 1 ianuarie 2023. Cu cât nu se știe!

„Nu am să mă pronunț asupra procentului. Ceea ce pot să vă spun – că există spațiu și mai există și necesitate. Iar decizia finală va fi luată în coaliție, pentru că trebuie așezate în echilibru nevoia, ca să spun așa, de compensare a pierderii de putere de cumpărare la mai multe categorii de cetățeni, nu numai la pensionari. Și, pe de altă parte, posibilitățile financiare, prognozele pe care le avem pentru anul viitor și ele evoluează. Avem prognoza de vară, acum vedem cum va arăta prognoza de toamnă”, a declarat ministrul Adrian Câciu.

Tot el a menționat că de aceasta nu se va referi la procente. „Pentru că procentul va fi decis. Oricum, nu va fi cel pe care ni-l spune legea referitor la indexarea inflației din urmă cu un an. Pentru că este evident că ar fi, din punctul meu de vedere, incorect față de cetățeni, care resimt o inflație mult mai mare decât cea care a fost în urmă cu un an, adică în 2020”, s-a justificat ministrul Adrian Câciu.

Salariul minim pe economie negociat în coaliție

Ministrul Adrian Câciu a fost întrebat despre propunerea PSD de a crește salariul minim pe economie. Acesta a spus că „discuțiile despre salariul minim au loc în fiecare toamnă”. Și tot în fiecare toamnă se stabilește care va fi salariul minim pe economie pentru anul viitor.

„Trebuie ţinut cont de faptul că și salariații se confruntă până la urmă cu greutăți. De asemenea, trebuie să ţinem cont şi de faptul că și antreprenorii se confruntă cu greutăți. Trebuie totul pus în balanță. Lucrurile vor fi gestionate și o să vedeți. Cam într-o lună de zile cred că veţi vedea elementele care fac parte din strategia fiscal-bugetară de anul viitor”, a declarat ministrul Adrian Câciu.

Articolul Salariul minim pe economie și pensiile ar putea fi majorate de la 1 ianuarie 2023. PNL se opune propunerilor făcute de PSD apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Acum, cu doi ani înaintea alegerilor, senatorul Paul Stănescu, secretarul general al PSD, a declarat la școala de vară a femeilor social-democrate că este nevoie de o femeie la conducerea statului. În contextul în care Marcel Ciolacu, liderul partidului, a spus că nu este obligatoriu ca șeful partdului să candideze pentru funcția supremă.

Alegeri prezidențiale 2024. Marcel Ciolacu, șeful PSD, nu vrea să candideze

Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, se pregătește pentru următoarele alegeri prezidențiale 2024. Cu doi ani înaintea acestor alegeri, în piață a fost deja lansat zvonul că PSD va susține un candidat iepure pentru ca generalul Nicolae Ciucă, liderul PNL, să poată câștiga liniștit alegerile. Acest mit ar putea fi confirmat sau infirmat atunci când se vor anunța oficial candidații. Zvonurile au luat amploare după ce Marcel Ciolacu, liderul PSD, a spus că nu e obligatoriu ca el să fie candidatul partidului.

Paul Stănescu, secretarul general al PSD, a făcut și el un prim pas în spate la școala de vară a femeilor social-democrate.

„În ultimii 20 de ani nu prea am avut succes cu Președintele României și cred că dacă vom avea o consultare largă în PSD la funcția de președinte. Eu cred că cea mai bună decizia o putem lua printr-un scrutin larg. Și pe mine m-ar bucura foarte tare dacă ar fi o femeie din rândul dumneavoastră, că am văzut bărbații ce au făcut în ultimii 30 de ani, mai ales ultimii doi președinți și cred că o femeie ar aduce un echilibru mult mai mare în societatea românească”, a declarat Paul Stănescu.

Viorica Dăncilă, femeia sacrificată în urma alegerilor prezidențiale

Senatorul Paul Stănescu a uitat că, în noiembrie 2019, social – democrații au avut-o candidat la alegerile prezidențiale pe Viorica Dăncilă. Șefa PSD de atunci a fost obligată să candideze împotriva lui Klaus Iohannis. „Duminică, 10 noiembrie, voi merge la prima oră în secția de votare și voi vota Viorica Dăncilă! Cu toată convingerea!”, spunea Marcel Ciolacu. Chiar dacă a fost trădată și abandonată de colegii de partid, Viorica Dăncilă a reușit să intre în turul doi. Rezultatul final al alegerilor l-a avut în prim plan pe Klaus Iohannis care a obținut 66,09% din numărul total de voturi, în timp ce Viorica Dăncilă doar 33,91%.

La ultimele alegeri prezidențiale au participat la urne 10.031.762 de cetățeni, adică 54,86% din numărul total de alegători. Numărul de voturi valabil exprimate a fost de 9.849.057, reprezentând 98,18% din numărul total al alegătorilor prezenți la urne.

În urma acestui eșec, Viorica Dăncilă a fost obligată să își dea demisia de la șefia PSD. Imediat a fost înscăunat Marcel Ciolacu, liderul de la Buzău, ca noul șef interimar al PSD. În schimb, Viorica Dăncilă avea să preia pentru scurt timp șefia organizației de femei. Ulterior, în urma alegerilor interne din august 2020, Marcel Ciolacu a acaparat partidul. Cea mai importantă funcție din partid, cea de secretar general, a fost preluată de Paul Stănescu.

Dăncilă: „Ei erau în genunchi în faţa lui Dragnea”

Viorica Dăncilă a fost obligată să se retragă și din organizația PSD Teleorman. Mai mult, Marcel Ciolacu și Paul Stănescu i-au retras sprijinul pentru a candida la alegerile parlamentare. Dar asta e soarta președinților PSD. Majoritatea au fost izgoniți din partid.

Viorica Dăncilă l-a acuzat ulterior pe Marcel Ciolacu că a vândut PSD atunci când a votat Guvernul Orban. Cât despre Paul Stănescu a spus că este un laș. Totodată, i-a reamintit că a fost unul dintre apropiații lui Liviu Dragnea.

„Eu nu am vrut să conduc partidul singură. Dacă ar fi fost aşa, nu aş fi numit lideri în funcţii importante. Nu l-aş fi adus pe Paul Stănescu din nou preşedinte executiv. Ei erau în genunchi în faţa lui Dragnea şi Viorica Dăncilă i-a ridicat în picioare. Da, Liviu Dragnea a făcut rău partidului, dar şi actuala conducere periclitează partidul prin modul duplicitar de a acţiona”, afirmă Viorica Dăncilă în cartea-interviu intitulată „Partea ei de adevăr”.

Articolul Alegeri prezidențiale 2024. Paul Stănescu, secretarul general al PSD, vrea o femeie în fruntea statului apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

În urmă trei zile, Sorin Grindeanu, un alt prim-vicepreședinte al PSD, a anunțat că social democrații încep lupta pentru Primăria Municipiului București.

Gabriela Firea va candida la alegerile locale din 2024?

Gabriela Firea, fost primar general al Capitalei în perioada 2016-2020, a fost criticată pentru modul în care a condus administrația locală. În loc să dezvolte orașul, a decis să înființeze 23 de companii municipale la care au fost angajați mai mulți membri de partid. La fel este condusă și primăria orașului Voluntari, acolo unde este primar soțul ei, Florentin Pandele. Ulterior, la alegerile locale din anul 2020, a luptat pentru fotoliu de primar cu Nicușor Dan. Dar eșecul era evident. Pentru că bucureștenii voiau o administrație diferită față de mediul rural. Astfel, alegerile locale au fost câștigate de Nicușor Dan, susținut de Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România.

Nicușor Dan a promis un oraș mai verde, cu reguli clare în domeniul construcțiilor. La fel ca ceilalți politicieni a eșuat lamentabil în administrarea orașului. Parcurile au fost lăsate în paragină și drumurile neasfaltate. Mai mult, i-a lăsat pe bucureșteni fără căldură și apă caldă în plină iarnă. În timp ce vara, orașul s-a umplut de țânțari, gândaci și șobolani. Pe scurt fuge de orice responsabilitate.

Gabriela Firea a simțit că Nicușor Dan este un primar slab. Motiv pentru care a început să se pregătească pentru alegerile locale din 2024.  

Ministrul Firea: „Mi-aș dori să candidez”

Gabriela Firea a fost invitată la Antena 3, acolo unde nu a exclus candidatura pentru un nou mandat de primar.

„Dacă cetăţenii mă votează, mă vor vota, mă voi întoarce ca primar general. Mi-aş dori să candidez, dacă sunt sănătoasă, dacă sunt bine, dacă lucrurile sunt funcţionale, dacă mai am energie, putere ca acum”, a declarat Gabriela Firea. 

Ulterior a continuat să îl atace pe primarul Nicușor Dan, pe care l-a criticat în repetate rânduri pe bună dreptate.

„Am văzut că domnul Dan este în lipsă de profesionişti în administraţie, am văzut că este analist politic şi a afirmat într-un interviu că dumnealui sigur va avea susţinerea clasei politice şi că nu ştie dacă voi avea eu. Până în acest moment nu mă îndoiesc de susţinere a colegilor din Partidul Social Democrat, a preşedintelui Ciolacu, a secretarului Paul Stănescu, a prim-vicepreşedintelui Sorin Grindeanu, care a şi manifestat acum două zile această susţinere la alegerile de la Sectorul 4 , unde a fost reales colegul nostru, domnul primar Daniel Băluţă”, a declarat Gabriela Firea.

Într-adevăr, în ultima perioadă s-a vehiculat ideea că Gabriela Firea ar urma să fie schimbată de la șefia PSD București. Marcel Ciolacu, liderul PSD, și-ar fi dorit la la șefia PSD București să fie pus Alexandru Rafila, ministrul Sănătății. Dar puciul a fost dejucat, iar Alexandru Rafila s-a retras. Mai mult, a negat orice negociere pe acest subiect.

Articolul Gabriela Firea, ministrul Familiei, se pregătește pentru alegerile locale din 2024 apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Conducerea PSD a votat în unanimitate nominalizarea lui Petre Daea pentru funcția de ministru al Agriculturii. Pe lista scurtă de candidați a fost și Daniel Botănoiu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Dar și Florin Barbu, președintele comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

Adrian Chesnoiu și-a dat demisia de la Agricultură

Adrian Chesnoiu și-a dat demisia din funcția de ministru după ce DNA a cerut începerea urmăririi penale împotriva sa. Potrivit unui comunicat de presă al DNA, în perioada 9 februarie – 11 aprilie 2022, ministrul Adrian Chesnoiu ar fi determinat o persoană din subordine, care era membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze unui coleg, persoană de încredere a ministrului, o parte din subiectele la probele scrise la concursurile pentru ocuparea unor posturi.

Subiectele ar fi ajuns apoi la patru candidați „agreați”. În urma susținerii probelor scrise și orale, doar trei au promovat concursurile respective. Adrian Chesnoiu este acuzat de abuz în serviciu și instigare. Aceste acuzații l-au determinat să se suspende din toate funcțiile pe care le deținea în cadrul PSD.

Petre Daea, propunerea PSD pentru Agricultură

Partidul Social Democrat l-a nominalizat pentru funcția de ministru pe Petre Daea, fost minstru al Agriculturii. El a spus că imediat după ce va fi învestit, va merge pe teren și își va face publică strategia.

„În prima oră a activității mele mă voi ocupa de acest lucru. Pentru că în 2017 știți foarte bine că după depunerea jurământului la orele 11 noaptea eu eram la pompa Cama din Giurgiu. Așa voi face și imediat după ce voi depune jurământul: o să mă duc în șantierul muncii al obiectivelor de investiții atât de necesare pentru țară. Tot ceea ce înseamnă sistemele de irigații”, a spus Petre Daea.

Petre Daea, nemulțumit de PNRR

Petre Daea, ministrul nominalizat de PSD la Agricultură, a spus că în zonele în care au existat sisteme de irigații situația nu e atât de gravă. Totodată, el e nemulțumit că finanțarea irigațiilor nu a fost inclusă în PNRR.

„Nu am înțeles de ce foștii miniștrii nu au putut să prezinte Comisiei Europene acel interes formidabil pentru Europa și pentru România – că am spus-o foarte clar – România este semnatară a pactului privind Europa verde și nu este posibil să ai o Europă verde cu o Românie uscată”, a declarat Petre Daea.

Articolul Petre Daea, nominalizat de PSD pentru Ministerul Agriculturii apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc a fost condamnat definitiv în 14 septembrie 2021 de Curtea de Apel Bucureşti, la trei ani de închisoare cu executare în dosarul privind licenţa Giga TV.

Viorel Hrebenciuc a fost eliberat din Penitenciarul Jilava

Viorel Hrebenciuc a fost eliberat din închisoare în urma unei decizii a Tribunalului Ilfov. În minuta instanței se precizează că „admite propunerea privind pe petentul condamnat HREBENCIUC VIOREL, aflat în stare de deţinere în Penitenciarului Jilava Bucureşti. Dispune liberarea condiţionată a contestatorului condamnat HREBENCIUC VIOREL, de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 78/2022 emis de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în baza sentinţei penale nr. 64/2022, prin care i s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare”.

Viorel Hrebenciuc, condamnat la trei ani de închisoare

Viorel Hrebenciuc a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pe 14 septembrie 2021. Decizia a fost dată de judecătorii de la Curtea de Apel București în dosarul Giga Tv.  În acelaşi dosar, au mai fost judecaţi și condamnați fostul primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan – condamnat la 4 ani şi 6 luni de închisoare. Fosta şefă CNA Laura Georgescu a primit 4 ani şi 4 luni de închisoare. În timp ce Narcisa Iorga, fost membru CNA, a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare şi la 120 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Cine este Viorel Hrebenciuc?

Viorel Hrebenciuc a fost vicepreședintele PSD în perioada 1992-2004. El a fost primar al municipiului Bacău și prefect de Bacău din 1990 până în 1992. Ulterior a fost secretarul general al Guvernului până în 1996. În urma alegerilor din 1996, Viorel Hrebenciuc a fost ales deputat pe listele PSD. Cunoscut drept negociatorul șef al PSD, Viorel Hrebenciuc a condus grupul deputaților PSD din 2000 până în 2010.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, spunea despre Hrebenciuc că este „oligarh” și „mafiot”. Culmea ironiei, fiul lui Hrebenciuc, Andrei, a fost iubitul Elenei Băsescu, fiica lui Traian Băsescu.

Articolul Viorel Hrebenciuc a fost eliberat condiționat din închisoare apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.