Manifestanții din București i-au cerut președintelui Nicusor Dan să nu mai aștepte și să salveze justiția, în timp ce premierului Ilie Bolojan i s-a solicitat demiterea lui Cătălin Predoiu. Însă s-au solidarizat cu judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care a confirmat dezvăluirile publicației Recorder din documentarul „Justiție Capturată”. Dar problemele cu care se confruntă justiția românească nu sunt noi.

Articolul Justiție Capturată: Protestatarii din Piața Victoriei cer demisia Liei Savonea apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Care sunt nemulțumirile polițiștilor?

Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual a anunțat că va organia proteste în stradă având în vedere situaţia existentă în ţară generată de lipsa de responsabilitate a guvernanţilor. Politicienii sunt acuzați că au produs și întreținut o degringoladă legislativă care a bulversat sistemul public. Polițiștii se pregătesc de proteste și din cauza zvonurilor legate de așa-zisa „specialitate” a pensiilor ocupaționale. Nemulțumirea acestora este generată de salarizare precară în zona de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională. Dar și de nerespectarea cadrului legislativ şi a etapelor de aplicare a Legii 153/2017.

„SNPPC va declanşa într-o primă etapă proteste în stradă, urmând ca, în funcţie de evoluţia situaţiei să adopte noi măsuri de reacţie şi protest în vederea îndeplinirii următoarelor obiective care îşi pun amprenta inclusiv pe deficitul de personal nemaiîntâlnit până în prezent în MAI, când, pentru prima dată, în şcolile de agenţi de poliţie, după etapa verificării cunoştinţelor, au rămas 0,57 candidaţi/loc. Pe 30.05.2023 urmând să debuteze examinările medicale care, cu siguranţă, vor reduce şi mai mult numărul de candidaţi rămaşi în cursă”, se menționează în comunicatul SNPPC.

Polițiștii se pregătesc de proteste și amenință cu blocarea sistemului

Polițiștii se pregătesc de proteste în urma consultării celor 74 de organizaţii SNPPC din ţară. Din aceste organizații fac parte polițiști, polițiști de frontier și polițiști de imigrări. Principalele revendicări ale polițiștilor sunt „aplicarea în integralitate a Legii 153/2017 pentru întreaga familie ocupaţională Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională începând cu 01.07.2023 și scoaterea Legii 223/2015 din PNRR”.

Într-o primă etapă SNPPC va organiza şi desfăşura proteste la sediile MAI – Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerului Muncii, în zilele de 6, 7 şi 8 iunie 2023, între orele 11:00 – 14:00. Ulterior vor fi extinse la Guvern, Comisia Europeană, la sediul din Bucureşti, şi la Camera Deputaţilor.

„După aceste prime proteste, în funcţie de evoluţia situaţiei le vom intensifica, putând ajunge chiar la blocarea sistemului. Rugăm toţi poliţiştii, personalul contractual, pensionarii din MAI, dar şi din familia ocupaţională Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională să participe în număr cât mai mare la aceste proteste. Este cazul să ne arătăm nemulţumirile. Atragem atenţia guvernanţilor că, în cazul în care solicitările noastre nu vor fi soluţionate, vom trece la proteste masive, inclusiv la blocarea sistemului. Avem soluţii să blocăm sistemul! Nu ne provocaţi!”, se precizează în comunicatul citat.

Articolul Polițiștii se pregătesc de proteste din cauza salarizării precare apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Mai mult, sindicaliştii au cerut Guvernului adoptarea unor măsuri de sprijin pentru a compensa efectele economice şi sociale ale războiului din Ucraina, la nivel economic şi social.

Ce solicită sindicaliștii?

București. Ora 11.00.Mii de sindicaliști din sectorul public și privat, parte a Bloculul Național Sindical, au protestat fața Guvernului, condus de premierul Nicolae Ciucă. Ce vor sindicaliștii? În primul rând solicită măsuri desprijin pentru a compensa efectele economice și sociale ale războiului din Ucraina. Asta în contextul în care pandemia a pus „la grele încercări” salariații din România. Totodată se solicită investiții urgente în domeniile cu risc major de dispariție, cum ar fi industria navală sau a confecțiilor.   

Blocul Național Sindical cere cu prioritate eliminarea dependenței de resursele energetice importate din Rusia. Mai mult, efectele liberalizării pieței energiei electrice și celei a gazelor naturale a dus la creșterea prețurilor.

Ministrul Marius Budăi, huiduit de 5.000 de sindicaliști

Ministrul Muncii, Marius Budăi, s-a adresat sindicaliștilor în fața Guvernului. Atunci când a ajuns în mijlocul sindicaliștilor a fost huiduit. „Sunt aici astăzi ca să mă asigur că pentru noi, Guvernul României, dialogul social este extrem de important. Vreau să vă mulţumesc dumneavoastră, să îi mulţumesc domnului preşedinte Costin pentru deschidere şi pentru dialog. Suntem în această perioadă în construcţia unor măsuri care să vină în sprijinul cetăţenilor români, care să vină în sprijinul categoriilor celor mai vulnerabile de persoane”, a spus ministrul Marius Budăi.

Ministrul Marius Budăi a arătat respectul său, al Guvernului și al partidului

Ministrul Marius Budăi i-a invitat pe sindicaliști să fie parteneri în implementarea reformelor din PNRR pentru a fi siguri că reforma Legii Salarizării și reforma Legii Pensiilor nu va duce la sărăcierea românilor. „Vreau să acceptaţi această invitaţie, să îmi fiţi parteneri în implementarea acestor reforme. Astăzi o să vă anunţ ceea ce avem deja pe listă”, a spus ministrul Marius Budăi. Apoi el a spus că a venit la manifestație pentru a arăta respectul său, al Guvernului și al partidului. Cât despre creșterea salariilor și pensiilor, ministrul Budăi a promis că vor crește. Dar nu se știe când și cu cât. Până atunci cresc doar prețurile!

Reluarea aplicării Legii salarizării

Blocul Național Sindical solicită reluarea aplicării Legii-cadru nr 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Acest act normativ a fost suspendat din anul 2021, la jumătatea perioadei de 4 ani prevăzute pentru implementare. „Aplicarea integrală a Legii nr. 153/2017 va conduce la eliminarea inechităților salariale din sistemul public, astfel cum a fost convenit cu partenerii sociali in anul intrării în vigoare a legii”, se menționează în comunicatul BNS.

Pact național pentru industria de apărare

Blocul Național Sindical a transmis că vrea încheierea unui pact național pentru industria de apărare. Pactul trebuie să conțină măsuri concrete pentru relansarea acestui sector. Dar „și pentru a limita presiunea resimțită de populație de costurile de finanțare pentru dotarea Armatei”.

„Războiul a readus în prim plan dotarea tehnică a armatelor la nivel european, cât și la nivel național. Pentru a face față eforturilor uriașe necesare, se impune ca industria națională de apărare să ocupe un loc central în politica de înzestrare. „Sectorul industriei de apărare a fost distrus cu premeditare în ultimii 30 de ani de politruci neavizați și de samsari de armament care în schimbul unor comisioane grase au creat dependențe de importul de tehnică militară”, potrivit BNS.

„Vrem negocieri colective la nivel național și sectorial!”

Sindicaliștii cer modificarea în regim de urgență a Legii nr. 62/2011 a dialogului social. Motivul? Pentru a se putea exercita fără îngrădiri drepturile fundamentale la organizare, negociere și grevă. „Vrem negocieri colective la nivel național și sectorial! Cerem dreptul de a negocia pentru federațiile reprezentative la nivel de unitate fără impunerea reprezentanților salariaților ca parte la negocierea colectivă!”, a transmis Blocul Național Sindical.  

Articolul Blocul Național Sindical protestează în București pentru aplicarea Legii salarizării și salvarea industriei de apărare. Ministrul Muncii a promis creșteri de pensii și salarii apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Congresul PNL a început cu o cuvântare ținută de președintele Klaus Iohannis în fața propriului său partid. Deși Constituția îi interzice să se amestece în treburile interne ale partidului, Klaus Iohannis îl susține fățiș pe premierul Florin Cîțu. În cuvântarea sa, președintele Klaus Iohannis a atacat direct partidul USR PLUS pentru că și-a permis să iasă de la guvernare. Apoi, premierul Florin Cîțu a fost huiduit și i s-a cerut demisia de către o parte dintre colegii săi liberali. O zi pe care nu o va uita așa ușor.

Liberalii au aflat de scumpiri

La ora 11.00 erau în desfășurare două proteste împotriva liderilor liberali. Unul organizat de Declic care a transmis că „lupta de putere din PNL a devenit o ciolaniadă care ne afectează pe noi, cetățenii, iar liderii liberali au uitat de guvernare”. Celălalt protest a fost împotriva scumpirilor în lanț. De la alimente la energie. Drept răsplată pentru guvernzarea dezastruoasă sub premierul Florin Cîțu, liberalii au primit un ciolan de porc cu mesajul: „După ce vă împărțiți ciolanul, desființați Secția Specială!”

Alegeri PNL în pandemie: de trei ori Cîțu

Peste sala din incinta Romexpo s-a lăsat întunericul. Pe scenă și-a făcut apariția Klaus Iohannis, președintele României. Începea ultima rundă de alegeri PNL în pandemie Liberalii din #echipacâștigătoare au început să aplaude frenetic. După ce și-a scos tacticos hărtiile din buzunar și le-a așezat pe pupitru. Pe ele era scris un discurs gol de conținut.  

„Recent, făceam un apel la responsabilitate și maturitate către partidele din arcul guvernamental. Este un apel pe care îl reiterez, pentru că nu toți cei cărora le era adresat au manifestat aceeași responsabilitate și maturitate”, spunea Klaus Iohannis.

Aflată în primul rând al delegaților pro Cîțu, Monica Anisie s-a ridicat în picioare și a început să aplaude. Gestul ei a fost urmat și de alți colegi din #echipacâștigătoare. Aflat în spate, la câteva rânduri distranță, ministrul Virgil Popescu s-a ridicat și el în picioare aplaudând.

Liberalii din jurul lor au ridicat imediat pancarte cu mesaje pro Florin Cîțu sau pro Klaus Iohannis. Atitudinea lor servilă amintește de vremea în care la preziduu se afla dictatorul Nicolae Ceaușescu. Iar cei din sală aplaudau după fiecare frază.

„PNL are obligația față de români să continue să guverneze responsabil”, a spus apăsat președintele. Din sală, aplauze. „Cîțu, Cîțu, Cîțu”, strigau o parte din participanții la Congres. Ministrul Economiei, Virgil Popescu, s-a ridicat din nou în picioare pentru a aplauda. La fel au făcut și câțiva liberali din jurul lui Popescu. Publicul a ridicat din nou pancarte cu „PNL – Klaus Iohannis- #partneriat”, dar și Florin Cîțu președinte.  

După un moment de respiro oferit de audiența liberală, președintele Klaus Iohannis a continuat. În van! Parcă a uitat chiar și de pandemie.

Nervos și iritat pentru că nu este adulat de întregul partid

În jurul orei 12.30, premierul Florin Cîțu a luat cuvântul în fața liberalilor. Susținătorii lui Ludovic Orban au început să-l huiduie. Chiar înainte de a-și prezenta „Moțiunea Liberală”, plin de aroganță, premierul Florin Cîțu le-a transmis colegilor săi de partid care îl contestau „sper că nu așa arată disperarea”.

Vizibil iritat că nu este adulat de întregul partid, Florin Cîțu a trecut la atac. „Cei care strigați demisia știți că înseamnă să vă dați jos propriul guvern. Numai Dragnea făcea așa ceva”, le-a replicat Cîțu.

În apărarea lui Florin Cîțu a intervenit Ludovic Orban care le-a cerut contestatarilor să nu-l mai huiduie. Dar Cîțu i-a spus în stilul său arogant: „nu am nevoie de susținere”. Premierul le-a cerut liberalilor să voteze „omul faptelor”, moment în care huiduielile s-au intensificat.

Orban: „Fraților, ce facem cu guvernarea?”

Ludovic Orban și-a prezentat moțiunea în jurul orei 13.30. El le-a readus aminte liberalilor cum a fost trădați de premierul Florin Cîțu, deși anterior l-a numit „prieten” și „coleg”.      

„Premierul Cîțu a spus că toate deciziile le va lua împreună cu dvs, mă îndoiesc. Nu îmi amintesc ca el să se fi consultat ceva când a dat afară consilierii de stat ai PNL. Nu îmi amintesc ca Florin Cîțu să fi consultat pe cineva când l-a consultat pe ministrul Alexandru Nazare? Nu îmi amintesc să fi fost consultat un for al PNL înainte de deciziile care au dus la criza guvernamentală”, a spus Ludovic Orban.

Apoi și-a întrebat colegii: „Fraților, ce facem cu guvernarea? Realitatea e că suntem într-o situație aproape imposibilă. Cum vom îndeplini condiția partenerilor de coaliție, și dacă nu o vom îndeplini, cu cine facem majoritate parlamentară? Credeți că există vreun liberal care să fie de acord cu refacerea USL într-o combinație pe masă sau pe sub masă cu PSD? Eu cred că nu. Negocieri pe sub masă cu PSD s-au făcut. Avem doar două variante strategice. Prima e să refacem coaliția, iar pentru asta, după congres, cum ne vom prezenta în fața partenerilor din coaliție dacă va fi ales cel care a provocat criza, în loc să fie ales cel care are soluția la criză? Nu avem un premier și un guvern cu care să ne putem mândri, niciodată nu a existat un premier cu cotă de încredere atât de joasă. Toți suportăm de la cetățeni reproșuri și cuvinte grele. Nu din cauza mea, nu din cauza competiției”, a declarat Ludovic Orban.

Articolul Alegeri PNL în pandemie. Premierul Cîțu a fost huiduit de liberali la Romexpo, iar Orban a cerut refacerea alianței cu USR PLUS apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență, condus de premierul Florin Cîțu, a adoptat noi măsuri în cotextul pandemiei de coronavirus. În acest sens a fost emisă Hotărârea cu numărul 70 din 16 septembrie 2021.

Conform acestei hotărâri, în localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori, desfășurarea competițiilor sportive organizate în spații închise sau deschise, poate fi realizată cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spațiului. Cu condiția ca toți participanții să fie vaccinați, testați negativ în ultimele 72 de ore sau trecuți prin boală. Participanții sunt obligați să poarte măști de protecție și să respecte distanța de 1 metru între spectatori.

Cinematografele vor funcționa la capacitate de 50%

Cinematografele, instituțiile de spectacole și concerte își vor reduce capacitatea la 50%. Doar dacă incidența în localitate este între 3 și 6 la mia de locuitori. Participanții trebuie să fie vaccinați cu schema completă, să aibă test RT-PCR negativ emis în ultimele 72 de ore sau au trecut prin boală.

Petrecerile cu maxim 200 de invitați vaccinați

Nunțile și botezurile sau petrecerile private pot fi organizate în spații închise cu maxim 200 de invitați. Asta în cazul în care incidența în localitate este între 3 și 6 la mia de locuitori. La eveniment pot participa doar persoanele vaccinate cu schema completă, cei care au un test RT-PCR negativ emis în ultimele 72 sau au trecut prin boală.

Cursuri cu maxim 150 de persoane

Cursurile de instruire și workshop-uri pentru adulți, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene pot fi realizate cu participarea unui număr de maximum 150 de persoane în spații închise, respectiv maximum 200 de persoane în spații deschise.

La fel ca și în celelalte cazuri, doar dacă participanții sunt vaccinați, au test RT-PCR negativ sau au trecut prin boală.

Organizarea de conferințe în spații închise poate fi realizată cu participarea unui număr de maximum 150 de persoane. În cazul conferințelor, fiecare participant trebuie să poarte masca de protecție. Organizatorul trebuie să ofere o suprafață de minim 2 metri pentru fiecare participant.

Proteste cu 100 de persoane

Mitingurile sau protestele pot fi organizate cu participarea a maxim 100 de persoane în localitățile în care incidența este între 3 și 6 la mia de locuitori. Protestatarii trebuie să fie vaccinați, testați negativ sau trecuți prin boală. Pe lângă acest aspect, protestatarii trebuie să poarte maști de protecție și să își dezinfecteze mâinile. Totodată este obligatorie păstrarea distanței de 1 metru între manifestanți.

Articolul Nunțile și botezurile pot fi organizate în spații închise cu maxim 200 de invitați vaccinați, testați negativ sau trecuți prin boală apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Sindicaliștii sunt nemulțumiți de faptul că industria românească a fost lăsată de izbeliște. Aceștia susțin că Ministerul Apărării Naționale, condus de Nicolae Ciucă, trebuia să cumpere produse fabricate din România.

O protestatară din Moreni, care lucrează de 36 de ani în industria de apărare şi are o leafă de 2800 lei, a declarat pentru Antena 3 că nu mai există proiecte noi şi se face mai mult mentenanţă:

„La această oră facem mentenanţă mai mult, din cauza faptului că guvernanţii nu au fost în stare să cerceteze şi să aducă un produs nou pe piaţă. Ministerul Apărării trebuia să cumpere de la noi, nu de la alţii. Suntem în stare să promovăm în continuare industria însă guvernul nostru dacă nu ştie cât costă o pâine şi valoarea salariului minim, ce să mai înţeleagă din Legea 232. Mesajul meu este că industria de apărare nu trebuie să moară, este strategică şi pentru România, şi pentru Moreni şi pentru judeţul Dâmboviţa şi pentru oamenii care sunt adevăraţii specialişti în industrie”, susține femeia.

Articolul Angajații din industria de Apărare și Aeronautică protestează la Ministerul Economiei apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

În cursul zilei de luni, câteva zeci de manifestanți s-au strâns vizavi de Palatul Cotroceni, lângă celebra statuie Leu. Ei protestau împotriva tergiversării în instanță a dosarului Colectiv. Protestatarii au venit cu un coșciug, o cruce, dar și zeci de mesaje. Pe cruce era menționat anul 2015, anul în care a avut loc tragedia de la Colectiv. Pe afișe erau scrise mesaje împotriva lui Cristian Popescu Piedone, actualul primar al Sectorului 5. „Dreptate pentru Colectiv”, „Piedone fără moralitate ai lăsat 65 de familii îndurerate”. „Piedone Vinovat Colectiv” sau „Incompetența Ucide”. Acesta sunt doar câteva dintre mesajele afișate de protestatari.  

Tensiuni între procuror și judecători

Primarul Sectorului 5 și fost primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a fost condamnat în primă instanță la o pedeapsă de la opt ani și jumătate de închisoare în Dosarul Colectiv. El a fost acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale Sectorului 4. Dar primarul Cristian Popescu Piedone se consideră nevinovat în acest dosar. Până la o decizie finală în acest caz este cale lungă.

Judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, de la Curtea de Apel București, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor. Măsura a fost luată pentru o parte din inculpaţii din dosar, printre care şi Cristian Popescu-Piedone. În replică, procurorul Melinda Diaconescu a depus la Curtea de Apel Bucureşti o cerere de recuzare a judecătorilor Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan. Cei doi fac parte din completul din dosarul „Colectiv”. Conflictul dintre procuror și judecători s-a mutat la Curtea Supremă de Justiție.

Articolul Protest la Palatul Cotroceni împotriva tergiversării Dosarului Colectiv apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Aproape 400 de transportatori din Timișoara, Arad și Oradea protestează împotriva Guvernului Cîțu și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, condusă Mirela Călugăreanu, pentru că vor să impoziteze retroactiv, pe ultimii cinci ani, diurnele primite de șoferii români.

Transportatorii consideră că supra-impozitarea apărută ad-hoc printr-o reinterpretare a legii, împinge spre faliment sectorul transporturilor rutiere din România, singura industrie în care capitalul românesc reprezintă peste 98% și care reușește să se claseze pe al treilea loc la nivelul Uniunii Europene.

Peste 40.000 de companii românești din transport sunt afectate de această decizie controversată.

Diurnele nu se impozitează în UE

Dorin Jurjuț, vicepreședintele Asociației Patronale a Transportatorilor Europa 2002, susține că diurnele nu se impozitează în nici un stat al Uniunii Europene. Agenția Națională de Administrare Fiscală, condusă Mirela Călugăreanu, consideră că diurnele sut venituri salariale și trebuie impozitate ca atare.

,,Suntem împinși spre faliment, prin reinterpretarea diurnei ca venit salarial și solicitându-ne sume pentru ultimii 5 ani, sub amenințarea sechestrului și a închiderii companiilor’’, spune Dorin Jurjuț.

În urma deciziei Agenției Naționale de Administrare Fiscală de a impozita diurnele, transportatorii au ajuns într-o situație disperată. Adrian Pop, președinte APTE 2002, susține la rândul său că firmele de transport cu capital românesc sunt efectiv mutilate

Impozitarea retroactivă pe ultimii cinci ani este considerate de transportatori un impozit inventat de autorități pentru a face rost de bani la buget. „Impozite inventate care, în condițiile unor marje de profit de 2,5%-3% pe an, echivalează cu profitul pe 20 de ani. În mod real, aceste sume nu pot fi plătite și nici nu trebuie plătite, întrucât diurnele nu se impozitează nicăieri în Uniunea Europeană’’, susține Adrian Pop.

40.000 de companii afectate

Cei doi reprezentanți ai asociației susțin că transportatorii au declanșat proteste pentru că își văd amenințate locurile de muncă. Aceștia susțin că decizia de impozitare retroactivă afectează 40.000 de compani de transport românești și pune în pericol peste 300.000 de locuri de muncă. „Pe de altă parte urmărește, de facto, o naționalizare a patrimoniului companiilor românești de transport, în beneficiul altor economii naționale”, susține Dorin Jurjuț.

El a mai spus că împingerea companiilor de transport spre faliment va duce la disparția a sute de mii de locuri de muncă și va conduce la scumpiri în lanț.

Sectorul transporturilor rutiere din România este reprezentat de 40.000 de companii care angajează peste 300.000 de persoane și care contribuie printr-un excedent de balanță comercială sectorial anual de peste 5 miliarde de euro la diminuarea dezechilibrelor economice din România.

„Având în vedere ramificațiile pe orizontală a industriei transporturilor rutiere (industria auto, leasing, service-uri, consum, contribuții la buget etc), contribuția reală a sectorului transporturilor din România depășește 10% din PIB în timp ce angajează aproape 8% din forța de muncă”, susțin reprezentanții asociației.

Guvernul refuză dialogul și nu își manifestă în mod real responsabilitatea față de sectorul transporturilor din România, susțin reprezentanții transportatorilor.

Articolul 400 de transportatori protestează la Arad și Oradea împotriva impozitării retroactive a diurnelor primite de șoferi apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.