Prima etapă prevede ca sistemul de semaforizare inteligentă din București să fie modernizat în 85 de intersecții. Dar și amplasarea a 220 de stații de încărcare a mașinilor electrice.

Cum va fi modernizat Sistemul de Semaforizare Inteligentă din București

Primarul Nicușor Dan a anunțat că a semnat contractele de finanțare prin PNRR pentru modernizare și exstinderea Sistemului de Semaforizare Inteligentă din Capitală (BTMS).

„Valoarea totală a proiectelor este de aproximativ 25 milioane de euro, din care fonduri nerambursabile 12,5 milioane euro”, a spus primarul Nicușor Dan.

Sistemul de Semaforizare Inteligentă din București va fi modernizat și extins în patru etape distincte. Însă, contractele semnate vizează primele trei etape.

Primăria Capitalei a transmis că prima etapă prevede modernizarea și reconfigurarea a 85 de intersecții. Acesea sunt aferente unui număr de 5 radiale care asigură legătura dintre ieșirile importante din oraș cu zona centrală. Adică, Şoseaua Colentina, Şoseaua Alexandriei, Bd. Iuliu Maniu, Şoseaua Bucureşti – Târgovişte, Șoseaua Berceni. Această etapă include și amplasarea în Capitală a 220 de stații de încărcare mașini electrice.

PMB caută finanțări pentru etapa a patra a sistemului

Cea de-a doua etapă prevede creșterea capacității centrului de trafic actual. În cea de-a treia etapă vor fi modernizate alte 185 de intersecţii existente, incluse în sistemul actual BTMS. Acestea se află diverse stadii. Unele sunt fără conexiune prin fibră optică, bucle inductive nefuncționale, etc.

„Se au în vedere noi soluții de detecție a vehiculelor (camere video, senzori magnetici, etc.)”, susține municipalitatea.

În a patra etapă, Sistemul de Semaforizare Inteligentă din București va cuprinde reabilitarea și modernizarea unui număr de 194 de intersecții semaforizate existente. Ulterior vor fi înrolate în sistemul actual BTMS. Acestora li „se adaugă un număr de 80 de intersecții sau treceri de pietoni nesemaforizate dar care necesită semaforizare şi includere în BTMS, din perspectiva eficientizării Sistemului Integrat de Management al Traficului. Pentru aceste investiții vom aplica în cadrul altor programe de finanțare nerambursabilă”, mai susține Nicușor Dan.

Ce este Sistemul de Management al Traficului București?

Sistemul de Management al Traficului București (BTMS) este un sistem integrat UTC. Adică,  Urban Traffic Control și PTM  – Public Transport Management – care este capabil să ofere prioritate transportului public. Sistemul UTC este un sistem adaptiv și cuprinde în această primă fază 100 de joncțiuni situate pe și în interiorul Inelului interior al Bucureștiului.

BTMS are, de asemenea, un sistem CCTV care ajută operatorii UTC să gestioneze mai bine sistemul. Comunicările pentru toate aceste sisteme se bazează pe o rețea de fibră optică care a fost implementată în acest sistem. Soluția de comunicare wireless pentru PTM este bazată pe un TETRA. Compania Elsol Electronic Solutions menționează pe site că a fost responsabilă pentru conceptul și designul pentru întreaga rețea de comunicații și proiectarea Centrului de control.

Articolul Sistemul de Semaforizare Inteligentă din București va fi modernizat cu 25 milioane de euro apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Conducerea PSD a votat în unanimitate nominalizarea lui Petre Daea pentru funcția de ministru al Agriculturii. Pe lista scurtă de candidați a fost și Daniel Botănoiu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Dar și Florin Barbu, președintele comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

Adrian Chesnoiu și-a dat demisia de la Agricultură

Adrian Chesnoiu și-a dat demisia din funcția de ministru după ce DNA a cerut începerea urmăririi penale împotriva sa. Potrivit unui comunicat de presă al DNA, în perioada 9 februarie – 11 aprilie 2022, ministrul Adrian Chesnoiu ar fi determinat o persoană din subordine, care era membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze unui coleg, persoană de încredere a ministrului, o parte din subiectele la probele scrise la concursurile pentru ocuparea unor posturi.

Subiectele ar fi ajuns apoi la patru candidați „agreați”. În urma susținerii probelor scrise și orale, doar trei au promovat concursurile respective. Adrian Chesnoiu este acuzat de abuz în serviciu și instigare. Aceste acuzații l-au determinat să se suspende din toate funcțiile pe care le deținea în cadrul PSD.

Petre Daea, propunerea PSD pentru Agricultură

Partidul Social Democrat l-a nominalizat pentru funcția de ministru pe Petre Daea, fost minstru al Agriculturii. El a spus că imediat după ce va fi învestit, va merge pe teren și își va face publică strategia.

„În prima oră a activității mele mă voi ocupa de acest lucru. Pentru că în 2017 știți foarte bine că după depunerea jurământului la orele 11 noaptea eu eram la pompa Cama din Giurgiu. Așa voi face și imediat după ce voi depune jurământul: o să mă duc în șantierul muncii al obiectivelor de investiții atât de necesare pentru țară. Tot ceea ce înseamnă sistemele de irigații”, a spus Petre Daea.

Petre Daea, nemulțumit de PNRR

Petre Daea, ministrul nominalizat de PSD la Agricultură, a spus că în zonele în care au existat sisteme de irigații situația nu e atât de gravă. Totodată, el e nemulțumit că finanțarea irigațiilor nu a fost inclusă în PNRR.

„Nu am înțeles de ce foștii miniștrii nu au putut să prezinte Comisiei Europene acel interes formidabil pentru Europa și pentru România – că am spus-o foarte clar – România este semnatară a pactului privind Europa verde și nu este posibil să ai o Europă verde cu o Românie uscată”, a declarat Petre Daea.

Articolul Petre Daea, nominalizat de PSD pentru Ministerul Agriculturii apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Cu toate acestea, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentă la București, a spus că planul a răspuns unor „criterii foarte exigente”.

România va putea primi din partea Uniunii Europene granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro. Dar și împrumuturi în cuantum de 14,9 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Ursula von der Leyen la București

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit la București în cadrul seriei de vizite NextGenerationEU. La București s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu. Ulterior, cei trei oficiali, au făcut o vizită la Spitalul Universitar de Urgență București. Spitalul Universitar ar urma să beneficieze de fonduri prin programul NextGenerationEU.

Ursula von der Leyen a anunțat că Planul Național de Redresare și Reziliență a primit undă verde de la Comisia Europeană. „Acest lucru are loc în urma unei evaluări meticuloase şi unei foarte bune cooperări şi vreau să vă felicit pentru asta şi să vă mulţumesc pentru cooperare”, a declarat Ursula von der Leyen.

Ea a declarat că vor fi investiții în energie verde, dar și pentru un sistem de sănătate de calitate, pentru spitale moderne. PNRR îndeplinește toate criteriile, la un standard ridicat, digitalizare, energie verde, infrastructură.

PNRR, un document ținut la secret

Guvernul României și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu au făcut public Planul Național de Redresare și Reziliență. O versiune mai veche a acestuia a fost publicată în mai 2021 pe site-ul MIPE. Între timp, Planul Național de Redresare și Reziliență a suferit modificări majore.

Comisia Europeană a constatat că prin PNRR, România alocă 21% din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziţiei digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administraţiei publice şi a întreprinderilor. Dar și îmbunătăţirea conectivităţii, a securităţii cibernetice şi a competenţelor digitale. Totodată, se urmărește dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate şi telemedicină.

Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educaţiei vor contribui la dezvoltarea competenţelor. Atât în rândul elevilor, cât şi al profesorilor. Prin PNRR se va moderniza și laboratoarele şcolare, dar se vor aloca și fonduri pentru creare a unor laboratoare inteligente. Participarea la un proiect multinaţional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Comisia Europeană consideră că planul României include un set amplu de reforme şi investiţii care se consolidează reciproc. Măsuri care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice şi sociale evidenţiate în recomandările specifice adresate României.

Când va fi adoptat Planul Național de Redresare și Reziliență?

Comisia Europeană a trimis PNRR la Consiliul Uniunii Europene care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a adopta propunerea. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde de euro, sub formă de prefinanţare. Adică, 13% din suma totală alocată României.

Articolul Planul Național de Redresare și Reziliență a primit undă verde de la Comisia Europeană apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

• Studiul de fezabilitate pentru Banca Națională de Dezvoltare a fost realizat de Pricewaterhouse Coopers. Compania Deloitte se va ocupa de autorizarea și organizarea băncii.

• Capitalul social va fi întregit cu toate operațiunile și conturile statului de la EximBank, inclusiv cu garanțiile și creditele acordate în condiții de piață.

• În plus, EximBank va transfera către noua Bancă Națională de Dezvoltare toată activitatea de asigurare la export (ECA) desfașurată în numele și contul statului, precum si garanții, împrumuturi și scheme de minimis acordate în context COVID, pentru care la maturitatea sau expirarea derulării acestor scheme fondurile rămase disponibile să fie rambursate la bugetul de stat.

• Premierul Florin Cîțu a contestat în 2017 proiectul lui Liviu Dragnea pe motiv că voia să transforme EximBank în bancă de dezvoltare. Dar același lucru îl face astăzi și premierul Florin Cîțu. În plus, premierul Florin Cîțu a inclus Banca Națională de Dezvoltare pentru a fi finanțată  prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

• România urmează să primească prin Programul Național de Redresare și Reziliență suma de 29,2 miliarde euro. Din această sumă 14,248 miliarde de euro vor fi sub formă de grant, iar restul sub formă de împrumuturi rambursabile.

Senatorul Florin Cîțu critica Banca Națională de Dezvoltare

În noiembrie 2017, grupurile parlamentare ale PSD și ALDE au depus la Senat o propunere legislativă privind înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare. Liviu Dragnea, în calitate de deputat și lider PSD, a deschis lista de semnături pentru susținerea proiectului. Cu trei luni înainte de depunerea proiectului legislativ, senatorul liberal Florin Cîțu a criticat inițiativa.

„Ce nu v-am spus atunci dar pot să vă spun astăzi este că Dragnea și Valcov au hotărât să-și facă și ei bancă. Normal că nu banii lor. Cu banii noștri. Sper că nu ați uitat că Valcov a fost director la Banca Populară de tip Caritas din Olt. El crede că de acolo are experiență. Acum pot vă spun cu certitudine că cei doi au hotărât să transforme EXIM Bank în bancă de dezvoltare a PSD”, spunea senatorul Florin Cîțu.

Proiectul legislativ al lui Liviu Dragnea a rămas blocat în Camera Deputaților, din 2018. Dar ideea a fost preluată de alianța de guvernare formată din PNL, USRPLUS și UDMR în iulie 2020. Apoi, un an mai târziu, premierul Florin Cîțu a trimis un punct de vedere negativ la proiectul lui Liviu Dragnea.

În punctul de vedere negativ, premierul Florin Cîțu îi informa pe parlamentari că are propriul proiect de înființare a unei bănci de dezvoltare cu finanțare de la Comisia Europeană.  

Banca Națională de Dezvoltare a premierului Cîțu

Banca Națională de Dezvoltare (BND) o regăsim pe lista proiectelor PNRR pentru care Guvernul Cîțu speră să obțină finanțarea europeană. Conform PNRR, Banca Națională de Dezvoltare va fi înființată ca o instituție de credit, deținută 100% de stat. Aceasta va activa sub supravegherea BNR și în conformitate cu legislația locală și UE în vigoare.

În paralel se vrea operaționalizarea Fondului de Capital de Risc, un instrument de equity, în cadrul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Ulterior, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri va fuziona cu Banca Națională de Dezvoltare a României. Fuziunea dintre cele două instituții va avea loc în preajma anului 2026.

În urma fuziunii, BND va avea expertiză în gestionarea Fondului de Capital de Risc. Cum? „Prin preluarea personalului specializat și a fondului de capital de risc de la FNGCIMM”, se menționează în planul PNRR.

Banca Națională de Dezvoltare va introduce produsele financiare mai riscante, cum este și cazul celor de tip equity.

Bănca Națională de Dezvoltare: creare și operaționalizare

Premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea susțin că în prezent, nu există bănci naționale de dezvoltare în România care să îndeplinească, în numele statului, rolul de stimulare și susținere a investițiilor pentru a compensa disfuncționalitățile pieței financiare și pentru decalajele de finanțare.

Principala justificare economică pentru înființarea BND este necesitatea de a aborda disfuncționalitățile pieței existente care afectează dezvoltarea economică și constrâng nivelurile de investiții.

Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare este justificată de raportul privind disfuncționalitățile pieței și decalajele de investiții din România, realizat în cadrul proiectului „Înființarea Băncii naționale de dezvoltare a României”, finanțat de COM prin SRSS în perioada 2018-2019. Adică, proiectul care a stat la baza proiectului de bancă al lui Liviu Dragnea.

Din acest raport aflăm că există diferite disfuncționalități ale pieței, atât pe partea de cerere, cât și de ofertă, dar și decalaje de finanțare care trebuie soluționate.

Top 5 disfuncționalități ale pieței pe partea de cerere

• acces limitat la finanțare din cauza subcapitalizării companiilor mici;

• acces insuficient la finanțare din cauza lipsei sau a garanției eligibile limitate;

• lipsa de cunoștințe din partea companiilor românești cu privire la instrumentele de finanțare, garanție și de tip equity disponibile la nivel național și UE;

• potențialul insuficient de generare a veniturilor și / sau profitabilitatea în unele domenii cheie de investiții, cum ar fi proiecte la scară largă care nu generează venituri (cercetare, transport public, infrastructură medicală pe scară largă);

• capacitatea insuficientă pentru a pregăti planuri de afaceri bancabile și bugete pentru a accesa împrumuturi bancare comerciale, de la instituții nefinanciare și instrumentele de finanțare ESIF.

Top 4 disfuncționalități ale pieței pe partea de ofertă

• constrângeri de pe piețele de credit care încurajează băncile să adopte o abordare mai conservatoare a portofoliului, ceea ce reduce accesul la finanțare pentru beneficiarii cu risc mai ridicat (de exemplu, microîntreprinderi și întreprinderi noi);

• apetitul la risc limitat față de anumite sectoare ceea ce are ca rezultat cerințe ridicate de capitaluri proprii și / sau un cost crescut al împrumuturilor sau refuzul de a finanța anumite tipuri de proiecte (în special proiecte cu perioade lungi de recuperare sau întreprinderi care funcționează într-un mediu de reglementare neclar);

• costuri mai mari de tranzacționare și administrare în gestionarea portofoliilor de împrumuturi cu valoare redusă (IMM-uri, agricultură) din cauza fragmentării excesive și a restricțiilor privind împrumuturile bancare pe baza obligațiilor de adecvare a capitalului;

• lipsa instrumentelor financiare menite să stimuleze anumiți operatori economici (de exemplu, start-up-uri și spin-off-uri inovatoare).

Consulanții Pricewaterhouse Coopers și Deloitte

Din PNRR aflăm că studiul de fezabilitate a fost realizat Pricewaterhouse Coopers (PwC) care a estimat decalajele medii de finanțare la aproximativ 26 de miliarde euro în 2019. Tot din PNRR mai aflăm premierul Florin Cîțu are la bază proiectul BND promovat de Liviu Dragnea.

Conform documentului public, faza 1 a proiectului „Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României” aprobată în cadrul SRSS a fost finalizată la sfârșitul anului 2019, în cadrul căreia a fost realizată analiza ex-ante a disfuncționalităților pieței financiare din Romania precum și Studiul de fezabilitate.

Faza 2 „Sprijinirea implementării operaționale a Băncii Naționale de Dezvoltare a României” a început în august 2020, cu termen de finalizare de 18 luni. În cadrul proiectului actual, Deloitte, consultantul angajat de SRSS/TSI, va sprijini MF în procesul de autorizare de către Banca Națională a României (BNR) și COM (procesul de notificare NDB).

„Astfel, Deloitte va pregăti dosarul de autorizare care trebuie depus la BNR cu toată documentația și informațiile necesare procesului de autorizare, conform legislației bancare românești și a regulamentelor europene și va sprijini MF în discuțiile cu BNR în procesul de autorizare până la obținerea autorizației de funcționare”, se menționează în PNRR.  

Banca Națională de Dezvoltare, organizată de Deloitte

Autoritățile române au pre-notificat Comisiei Europene proiectul de înființare inclusiv descrierea activităților, produselor și beneficiarilor eligibili pe care noua bancă intenționează să le furnizeze. Capitalul social total al BND este estimat la 3 miliarde RON.

În paralel cu pregătirea dosarului pentru BNR, Deloitte va pregăti o serie de documente care să asigure acoperirea tuturor activităților BND. Respectiv structura organizațională, proiectarea sistemului de management și control al riscului sistemului de achiziții, sistemului intern și extern raportare, bugetare, documente de politici pentru toate celelalte activități, inclusiv prezentarea sistem IT al viitoarei bănci și specificații tehnice detaliate.

Banca Națională de Dezvoltare construită cu acareturile de la EximBank

Compania de consultanță Deloitte va sprijini autoritățile române pentru transferul operațiunilor în nume și cont stat desfășurate de EximBank, respectiv garanții si credite acordate în conditii de piață (cu preluarea fondurilor în capitalul social al BND la momentul infiintarii noii institutii), activitatea de asigurare la export (ECA) ce se va desfasura in continuare pe baza de mandat in numele si contul statului, precum si garanții, împrumuturi și scheme de minimis acordate în context COVID, pentru care la maturitatea sau expirarea derularii acestor scheme fondurile rămase disponibile să fie rambursate la bugetul de stat.

Prin această reformă complementară se dorește finanțarea cheltuielilor care nu sunt acoperite de acest proiectul european.

Banca Națională de Dezvoltare: obiective

Oficialii susțin că odată înființată Banca Națională de Dezvoltare, aceasta va funcționa pe baze performante în ceea ce privește furnizarea produselor financiare, gestionarea riscurilor, transparența. Banca Națională de Dezvoltare va avea următoarele obiective conform PNRR:

• promovarea dezvoltării economice și a competitivității;

• accesul la finanțare pentru proiecte de infrastructură viabile din punct de vedere economic, inclusiv în perioadele de dezintermediere financiară;

• asigurarea accesului la finanțare pentru IMM-uri;

• îmbunătățirea absorbției fondurilor UE și a mecanismelor aferente;

• funcționarea ca administrator de Fond al Fondurilor;

• să acționeze ca intermediar financiar cu rol de atragere a altor resurse private (crowdingin);

• furnizarea de servicii de consultanță și asistență tehnică.

Articolul Banca Națională de Dezvoltare, proiectul contestat al lui Liviu Dragnea va fi implementat de premierul Florin Cîțu apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.