Ce prevede Declarația comună semnată la Kiev?

Reprezentanții celor 46 de state, inclusiv președinți și premieri, au decis prin declarația comună de la Kiev, semnată la finalul summit-ului Platforma Crimeea:

1.Să stabilească Platforma internațională Crimeea ca format consultativ și de coordonare cu scopul de a pune capăt pașnic ocupației temporare a Federației Ruse a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol și de a restabili controlul Ucrainei asupra acestui teritoriu în deplină conformitate cu dreptul internațional,

2.Să continue să pună în aplicare politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă,

3.Să ia în considerare alte măsuri politice, diplomatice și restrictive împotriva Federației Ruse, dacă sunt prevăzute de jurisdicția legală a fiecărui participant și în conformitate cu procedurile respective, atunci când este cazul și dacă acțiunile Rusiei o impun,

4.să abordeze provocările emergente și amenințările hibride în evoluție rezultate din militarizarea continuă a Crimeei și să sprijine eforturile comune de consolidare a rezistenței la aceste amenințări în contextul amenințărilor tot mai mari la adresa securității și stabilității în regiunea Mării Negre;

5.Să se opună din nou cu fermitate oricărei încercări unilaterale de a contesta și modifica o ordine internațională bazată pe statul de drept și să exprime hotărârea de a proteja, menține și întări ordinea internațională bazată pe reguli, inclusiv o ordine juridică pentru mări și oceane, bazată pe respect pentru dreptul internațional al mării, inclusiv după cum se reflectă în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării,

6.Să îndemne Federația Rusă să își respecte obligațiile ca putere ocupantă în temeiul dreptului internațional umanitar și al altor drepturi internaționale aplicabile, să îndemne Federația Rusă să pună capăt imediat tuturor încălcărilor și abuzurilor drepturilor omului ale rezidenților din Crimeea și să nu se opună unor mecanisme de monitorizare regionale și internaționale stabilite, în special Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina și Misiunea specială de monitorizare OSCE în Ucraina, astfel cum se prevede în mandatele lor existente, care acoperă întreg teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea , precum și pentru organizațiile neguvernamentale pentru drepturile omului,

7.Să unească eforturile care vizează protejarea drepturilor și libertăților populației civile care trăiesc în Crimeea ocupată și realizarea eliberării imediate și necondiționate a cetățenilor ucraineni reținuți sau condamnați ilegal din motive politice de către Rusia și agenții săi de stat,

8.Să îndemne Federația Rusă să se asigure că toate persoanele aparținând comunităților etnice și religioase din peninsulă, inclusiv etnici ucraineni și tătari din Crimeea, sunt pe deplin capabili să se bucure de drepturile omului și li se oferă posibilitatea de a-și menține și dezvolta cultura, educația, identitatea și tradițiile patrimoniului cultural, care sunt în prezent grav amenințate de ocuparea temporară,

9.Să utilizeze mecanismele adecvate ale ONU, Consiliului Europei, OSCE, ale altor organizații internaționale și regionale pentru a aborda problemele legate de ocuparea temporară, să ia în considerare implementarea altor mecanisme, după caz, și să consulte, să facă schimb și să își coordoneze eforturile în cadrul organizații internaționale, după caz, la conferințe internaționale, forumuri și alte evenimente în care se discută Crimeea,

10.Să ia în considerare sprijinirea proiectelor economice, de infrastructură și de mediu care ar contribui la dezvoltarea în continuare a regiunilor Ucrainei adiacente peninsulei Crimeea ocupate temporar,

11.să stabilească o rețea de comunicare constantă și rapidă între reprezentanții ministerelor afacerilor externe (să înființeze puncte focale Crimeea),

12.să recunoască rolul parlamentelor naționale în abordarea ocupării temporare a Crimeei și să încurajeze coordonarea activităților asupra parlamentului național, precum și în cadrul adunărilor interparlamentare,

Articolul Platforma Crimeea: Declarația comună privind condamnarea Rusiei pentru anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a invitat Rusia să semneze declarația comună a Platformei Crimeea care condamnă anexarea peninsulei.

Ce prevede declarația comună?

Reprezentanții a 46 de state, inclusiv România, s-au reunit la Kiev în cadrul summit-ului Platforma Crimeea. La final, cei 46 de reprezentanți, inclsuiv președinți și premieri, au semnat o declarație comună prin care condamnă „ocuparea temporară şi anexarea ilegală a Crimeei, care constituie o provocare directă la adresa securităţii internaţionale”. Totodată, îşi confirmă angajamentul faţă de „suveranitatea, independenţa politică şi integritatea teritorială ale Ucrainei în interiorul frontierelor sale recunoscute international”, se menționează în declarația comună adoptată la finalul summit-ului Platforma Crimeea.  

În declarația comună, adoptată cu o zi înainte de aniversare a 30 de ani de la proclamarea independenței Ucrainei, se mai menționează că „orice modificare a statutului Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol ca parte integrantă a teritoriului suveran al Ucrainei nu este şi nu va fi recunoscută”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susținut la summit că a început „numărătoarea inversă pentru dezocuparea” peninsulei Crimeea. Totodată, a mai specificat că declarația finală adoptată este deschisă semnării și de alte state sau organizații.

Peninsula Crimeea, transformată într-o bază militară

Președintele Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că, după ce a anexat Crimeea în 2014, a transformat această peninsulă dintr-un loc paşnic de relaxare într-o „bază militară” şi că în peninsulă sunt încarceraţi peste 100 de deţinuţi politici.

La summit-ul Platforma Crimeea, președintele Volodimir Zelenski a susținut că Ucraina are nevoie de sprijin eficient la nivel internațional pentru a readuce înapoi Crimeea.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat summit-ul organizat de Ucraina „antirusesc”. Ministerul Afacerilor Externe din Rusia, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, a afirmat că Rusia va lua notă de poziţia statelor participante la summitul Platformei Crimeea şi va trage „concluziile corespunzătoare”.

Ce este Platforma Crimeea?

Platforma Crimeea este o iniţiativa recentă a Ucrainei menită să consolideze politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a peninsulei Crimeea şi, în ultima instanţă, să faciliteze revenirea Crimeii în componenţa Ucrainei.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat un decret prin care a creat „Platforma Crimeea”, considerată un forum de dialog al cărui obiectiv este încheierea ocupaţiei ruse asupra acestui teritoriu.

Oficialii din întreaga lume au fost invitați la Kiev în data de 23 august 2021. „La manifestarea de la Kiev vor participa şefi de stat şi de guvern, miniştri ai afacerilor externe şi ai apărării, precum şi reprezentanţi de nivel ai Uniunii Europene şi ai altor organizaţii internaţionale”, se arată în comunicat guvernului din Ucraina.

Cine a participat la summit-ul Platforma Crimeea?

La summit-ul Platforma Crimeea au luat parte președintele Consiliului European, Charles Michel, dar și președinți de state, premieri, miniștri și președinți ai parlamentelor. La finalul reuniunii, președintele Volodymyr Zelensky le-a acordat participanților diverse distincții de stat. Premierul Florin Cîțu a primit Ordinul de merit al gradului 1. Același ordin l-au mai primit premierul Georgiei Irakli Garibashvili, premierul Slovaciei Eduard Heger și premierul Croației Andrej Plenkovic.

Ordinul Prințului Yaroslav cel Înțelept de gradul I a fost acordat: Președintelui Poloniei Andrzej Duda, Președintelui Ungariei János Áder, Președintelui Estoniei Kersti Kaljulaid, Președintelui Republicii Letonia Egils Levits, Președintelui Consiliului European Charles Michel, președintele Lituaniei Gitanas Nausėda, președintele Finlandei Sauli Niinistö, președintele Sloveniei Borut Pahor, președintele Moldovei Maia Sandu și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis.

Ordinul prințului Yaroslav cel Înțelept de gradul II a fost acordat primului ministru suedez Stefan Löfven.

Săgeți către Rusia

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a invitat Federația Rusă să se alăture Platformei Crimeea pentru a elabora împreună modalități de a elibera Crimeea și a corecta o greșeală istorică.

„Federația Rusă, care, desigur, nu a participat la summit-ul nostru, dar care a discutat ​​atât de activ, a comentat, a reacționat – într-un cuvânt, a fost atât de activă încât părea că ar fi fost un participant deplin la Platforma Crimeea. Și dacă este atât de interesată de această platformă, invităm Rusia să se alăture platformei Crimeea pentru a elabora în comun modalități de a elibera Crimeea și a corecta greșeala istorică tragică a acesteia”, a declarat Volodymyr Zelenskyy în timpul remarcilor sale de închidere la summitul inaugural al Platformei Crimeea. la Kiev.

Articolul Ocupare și anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, condamnată de 46 de țări apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.