Până acum au fost reluate procedurile de selecție pentru desemnarea administratorilor la opt companii: Nucelarelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Termenil, Conpet, CE Oltenia, Midia, CNCIR. Însă nu au fost reluate la SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest SA, Radioactiv Minerale SA Măgurele și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.          

George Simion a avertizat, Nicușor Dan a negat

Tăierea fondurilor europene au fost unul dintre subiectele abordate în campania electorală. Candidatul George Simion a spus că fondurile europene pentru România vor fi tăiate în iunie. Contracandidatul său, actualul președinte Nicușor Dan, i-a dat imediat replica. „Contracandidatul meu minte ca o gazetă rusească. Nu există nicio decizie sau procedură de suspendare a fondurilor europene pentru România, de care ne „salvează” azi de la Bruxelles, unde a fugit de dezbaterea cu mine”, a scris Nicușor Dan, tot pe Facebook.

Vestea oficială a venit în cursul acestei săptămâni. Ministrul Marcel Boloș a fost nevoit să țină o conferință de presă la Palatul Cotroceni în care a declarat oficial că Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane, din care componenta de grant 814 milioane euro și cea de împrumut de 55 milioane euro.

„Consecința adoptării acestei decizii, care este una cu componentă bună pentru ceea ce înseamnă încasările la bugetul de stat al României, este că termenul de șase luni pentru suma suspendată de 869 milioane euro curge din 28.05.2025 și se împlinește pe data de 28.11.2025”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Numirile politice la AMEPIP, pagubă de 330 milioane euro

Ministrul Marcel Boloș a explicat ce jaloane au fost suspendate și comunicate oficial de Comisia Europeană. Primul, jalonul 440, este cel legat de operaționalizarea și funcționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice, cum este cunoscută instituția cu denumirea prescurtată AMEPIP.

Numirile politice la conducerea AMEPIP a dus la suspendarea unei plăți de 330 milioane euro. Soluționarea jalonului 440 are ca termen 28 noiembrie 2025, timp în care trebuie selectată și numită conducerea AMEPIP. Atenție, după criteriile și standardele pe care le impune Comisia Europeană.

„Iar din acest punct de vedere, în prezent, procedura se găsește în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Termenul pentru depunerea candidaturilor în vederea selectării comisiei care va evalua candidații la funcțiile de conducere din cadrul acestei autorități, respectiv din cadrul AMEPIP, este data de 11 iunie”, a declarat ministrul.

Comisia Europeană a semnalat nereguli, incompatibilități și conflicte de interese, privind procedura de selecție. Până va fi finalizată o nouă procedură de selecție, AMEPIP va avea o conducere interimară.

Companiile din Energie au dus la blocarea a 227 milioane de euro

Cel de-al doilea jalon suspendat este legat de numirea administratorilor companiilor din subordinea Ministerului Energiei. Suma blocată de Comisia Europeană pentru acest jalon este de 227 milioane de euro. Până acum au fost revocați 43 de administratori.

„Suntem în următoarea situație: proceduri reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii: Nuclearelectrica, Hidroelectrica, RomGaz, Oil Terminal, Conpet, CEO Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR, acestea sunt cele opt companii unde procedurile au fost reluate”, a spus Marcel Boloș.

Însă nu s-au reluat procedurile la Societatea de Administrare a Participațiilor în domeniul Energiei SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest Radioactiv Măgurele și Institutul de Resurse Minerale.

„În domeniul energiei unde procedurile încă sunt nereluate, termenul pentru ca noii administratori să fie numiți este, de asemenea, data de 28 noiembrie 2025”, a  mai declarat ministrul.

Pensiile speciale au generat suspendarea a 231 milioane euro

Pensiile speciale, prevăzute în jalonul 215, a dus la suspendarea unei plăți de 231 milioane euro

„În prezent, proiectul de act normativ care privește componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistrați este trecut de dezbaterile în comisii, în Senatul României, și are două prevederi importante, respectiv creșterea vârstei de pensionare, progresiv, până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045, iar de asemenea, baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puțin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senatul României, la 85% din veniturile nete”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Articolul VIDEO Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro și arată vinovații apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Mai mult, spune Ștefan Pălărie, legea împarte România între iobagii care muncesc legat de glie, zilnic până la 65 de ani şi privilegiaţii, excepţionalii, superbii, specialii, care pot să iasă la pensie la 45 de ani şi care astăzi câştigă cele mai mari zece pensii din România, peste 45.000 de lei până la 70.000 de lei”.

Pensiile speciale costă bugetul de stat 12 miliarde de lei anual, în timp ce România se împrumută din ce în ce mai mult, din ce în ce mai scump. Cu toate acestea, Senatul României a adoptat, în urma reexaminării, legea pensiilor speciale, prin punerea acesteia în acord cu decizia Curții Constituționale. Noua formă a legii crește impozitarea pensiilor speciale la 20%.

Ce spun senatorii despre modificările aduse la legea pensiilor speciale?

Curtea Constituţională a României a decis pe 2 august să retrimită în parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale. Comisiile de specialitate ale Parlametului au depus o serie de amendamente asttfel încât proiectul de lege să respecte Constituția României.

Lucian Romașcanu, liderul senatorilor PSD, a anunțat de la tribuna Senatului că prin această lege „trebuie protejaţi banii din PNRR şi se creează un sistem de pensii corect în România”. Totodată, a dat vina pe USR care trebuia să rezolve problema cu pensiile speciale „atunci când era la putere”.

La rândul lui, senatorul USR Ștefan Pălărie a atras atenția că actuala formă a legii pensiilor speciale este „mult mai îngăduitoare decât permite CCR”. Dar că împarte România între „iobagi – românii obişnuiţi cu pensii calculate pe baza contributivităţii şi speciali – cu pensii mult mai mari”. Senatorul USR Irineu Darău şi-a exprimat nemulţumirea că guvernul nu oferit un impact bugetar al legii şi că unele măsuri incluse legea pensiilor speciale intră în vigoare peste 5 ani.

Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, a transmis că Curtea Constituțională a Românieinu permite tăierea bruscă a pensiilor. Dar nu a ezitat să-i acuze pe senatorii USR de demagogie şi ipocrizie. În plus, senatorul Daniel Fenechiu a menționat că PNL va continua să susţină ca pensiile să fie calculate pe principiul contributivităţii.

Claudiu Târziu, liderul senatorilor AUR și candidat la alegerile europarlamentare din 2024, consideră că proiectul de lege cu amendamente este mai bun. În acest context, senatorii AUR au acordat un vot politic de încurajare.

Legea pensiilor speciale ar putea fi modificată de abia în 2028

Reforma pensiilor speciale îi avantajează în mod direct pe magistrați. Cele mai importante modificări se vor aplica peste 20 sau chiar 40 de ani, atunci când vârsta de pensionare a magistraților va crește la 60 de ani sau 65 de ani.

Senatorul USR Irineu Darău le-a spus senatorilor că „amânați cu 4 ani orice modificare privind pensiile speciale. Trebuie să înțeleagă toată lumea asta, ce înseamnă 4 ani – 2028. Dacă dvs. credeți că ieșim de aici din Parlament cu un pachet de legi care vor păcăli Comisia Europeană, vă înșelați”.

Acesta a mai afirmat că „coaliţia PSD-PNL a mers chiar mai departe decât cere Curtea Constituţională, amânând până la finalul anului 2028 orice mică reformă, orice mică schimbare în ceea ce priveşte pensiile speciale. Practic, coaliţia oferă cinci ani întregi tuturor oamenilor care visează la pensii speciale să iasă la pensie pe vechile reguli, iar în anexe de zeci de pagini PSD şi PNL au propus o etapizare, în unele cazuri pe 20-30 de ani, timp în care pe anumite aspecte nici măcar nu ne vom apropia de eliminarea pensiilor speciale”.

USR atrage atenţia că, în lipsa unei reforme reale a sistemului de pensii, a calculării tuturor pensiilor pe baza principiului contributivităţii şi a creării unui sistem de pensii echitabil, corect şi sustenabil, există riscul major ca jaloanele din PNRR să nu fie respectate, iar România să piardă 1,4 miliarde de euro.

Ce amendamente favorizează magistrații și cum vor fi impozitate pensiile speciale?

Senatorii au decis ca, începând cu 1 ianuarie 2024, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.

Noua formă a proiectului de lege prevede ca pensiile de servicu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.

Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

• 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta.

• 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

• 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

• 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Articolul Pensiile speciale, protejate de coaliția PSD – PNL. Magistrații se vor putea pensiona la vârsta de 60 de ani de abia peste 40 de ani apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.