Dacă moțiunea Parlamentului European ar fi fost adoptată, von der Leyen și echipa sa de comisari ar fi fost forțați să se retragă – un scenariu improbabil care ar fi aruncat UE în haos.

Dar înainte cu câteva zile înainte de votul din plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a oferit o concesie bugetară semnificativă europarlamentarilor. POLITICO a dezvăluit că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis mai multă putere pentru regiunile UE, în încercarea de a înăbuși o revoltă parlamentară care a murit înainte de votul de neîncredere.

Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Euopene

Europarlamentarul Gheorghe Piperea a inițat o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, condusă de președinta Ursula von der Leyen. Semnată în principal de europarlamentari de extremă dreaptă, moțiunea de cenzură s-a bazat pe ancheta Parlamentului European deschisă în 2022 cu privire la modul în care s-a negociat și încheiat contractele prin care s-au acciziționat vaccinurile Pfizer.

„Comisia condusă de Președinta Ursula von der Leyen nu mai este demnă de încrederea Parlamentului și nu oferă garanția că respectă principiile transparenței, răspunderii și bunei guvernanțe, esențiale pentru o Uniune democratică”, se menționează în textul moțiunii de cenzuă publicată pe site-ul Parlamentului European.

Totodată, Comisiei Europene i se reproșează „ingerința ilegală” în alegerile statelor membre. Cum? „Printr-o aplicare abuzivă a Actului legislativ privind serviciile digitale, reprezintă o încălcare gravă a mandatului său de a susține principiile democratice și de a respecta suveranitatea națională”.

Regulamentul SAFE, o inițiativă prin care se vor finanța cheltuieli militare în valoare de 150 de miliarde euro, este o altă nereculă invocată în moțiune de cenzură.

Prin moțiunea de cenzură s-a cerut ca „Comisia să demisioneze pentru că în repetate rânduri s-a dovedit incapabilă să asigure transparența și a nesocotit controlul democratic și statul de drept în Uniune”.

Ursula von der Leyen invocă amenințarea rusă

Ursula von der Leyen a susținut că moțiunea de cenzură a fost o încercare a forțelor de extremă dreapta de a destabiliza UE. Asta, în contextul în care moțiunea de cenzură este un instrument care guvernează democrația.

Șefa Comisiei Europene, nemulțumită că s-a depus o moțiune de cenzură împotriva sa, a declarat că „vedem amenințarea alarmantă din partea partidelor extremiste care doresc să polarizeze societățile noastre cu dezinformare”. Există dovezi ample „că multe dintre ele sunt susținute de dușmanii noștri și de stăpânii lor din Rusia sau din alte părți”, a mai spus Ursula von der Leyen.

Manfred Weber, șeful PPE, a spus că „lui Putin îi va plăcea ceea ce fac prietenii săi aici”, calificând partidele de extremă dreapta AUR din România și Alternativa pentru Germania – ambele semnatare ale moțiunii – drept „marionete ale lui Putin”.

Ursula von der Leyen și-a cumpărat liniștea cu concesii bugetare

În ajunul votului din Parlamentul European, Ursula von der Leyen a făcut o concesie bugetară europarlamentarilor.

Socialiștii și liberalii au amenințat că se vor abține în timpul votului, în încercarea de a-i smulge angajamente politice lui von der Leyen privind următorul buget pe șapte ani al blocului comunitar, pe care îl va dezvălui miercurea viitoare, conform POLITICO.

Ursula Von der Leyen le-a întins o ramură de măslin criticilor în ajunul unui vot crucial de neîncredere din Parlamentul European, care i-ar putea afecta grav conducerea. În timpul unei întâlniri cu președinții partidelor, care a avut loc marți la Strasbourg, von der Leyen a declarat că plățile către regiuni – care reprezintă în prezent o treime din bugetul multianual al UE – vor continua să fie acordate autorităților locale, spre deosebire de guvernele naționale.

Oferta lui Von der Leyen, însă, nu a fost suficientă pentru a calma îngrijorările socialiștilor și democraților. Socialiștii, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European, își leagă sprijinul de menținerea Fondului Social European, care ar trebui să combată sărăcia și să sprijine grupurile vulnerabile.

Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură

Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură pentru care va plăti un preț prea mare. Moțiunea de cenzură a fost votată de 175 de parlamentari, mult sub majoritatea de două treimi necesară pentru a fi adoptată.

Sprijinul pentru von der Leyen, sub forma voturilor de respingere a moțiunii de cenzură, a venit, așa cum era de așteptat, în mare parte din partea grupurilor politice centriste, inclusiv a propriului său Partid Popular European, a Socialiștilor și Democraților, a liberalilor Renew și a Verzilor.

Dar la o inspecție mai atentă, sprijinul pentru von der Leyen a fost lipsit de strălucire. Doar 553 dintre cei 719 deputați europeni ai Parlamentului s-au prezentat la vot. Cel puțin o parte din această absență pare să fi fost deliberată, deoarece 636 de parlamentari au participat la următorul vot din programul Parlamentului, care a avut loc doar câteva minute mai târziu.

Per total, numărul parlamentarilor care au respins moțiunea împotriva lui von der Leyen a fost de două ori mai mare decât cel al celor care au susținut-o. Cu toate acestea, cu 166 de voturi lipsă, susținerea acordată lui von der Leyen a fost modestă.

Articolul Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură inițiată de europarlamentarul Gheorghe Piperea apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Deputații din Comisia de Mediu a Parlamentului European au dat avizul legat de această directivă, urmând să fie adoptată în plenul de la Bruxelles. Directiva va completa legislația UE existentă, cum ar fi Regulamentul privind divulgarea finanțelor durabile, Directiva UE de raportare non-financiară (NFRD), Directiva privind mineralele de conflict și noua directivă de raportare a durabilității corporative (CSRD).

Eficacitatea directivei va depinde de cât de bine este transpusă în legislația națională. Dar și de măsura în care va îmbunătăți drepturile omului celor pe care este menită să îi protejeze

Directiva due diligence ar putea fi votată în mai 2023

Propunerea pentru Directiva due diligence în domeniul sustenabilității corporative a fost prezentată de Comisia Europeană în februarie 2022. Însă, a primit avizul Comisiei de Mediu de abia în data de 9 februarie 2023. Conform acestui proiect de directivă, Comisia Europeană vrea obligații mai stricte privind impactul asupra mediului și climei pentru companii. Prevede inclusiv cerințe de reducere a emisiilor de carbon, în conformitate cu legislația UE în vigoare.

Tiemo Wölken, raportorul pentru avizul de mediu, a transmis că „Comisia de mediu trimite un semnal puternic: vrem să obligăm companiile să-și facă întregul lanț valoric neutru din punct de vedere climatic până în 2050”.

Potrivit avizului, companiile ar trebui să se asigure că lanțurile lor valorice sunt aliniate cu obiectivele Acordului de la Paris. Dar și legislația europeană privind clima. În plus, avizul stabilește criteriile pentru planurile obligatorii de tranziție pe care companiile ar trebui să le implementeze pentru a atinge aceste obiective.

Comisia pentru afaceri juridice, care conduce lucrările la dosar, este de așteptat să voteze raportul final până în martie. În timp ce Parlamentul ar trebui să îl voteze în ședința plenară din mai. Negocierile cu Comisia și Consiliul ar trebui apoi să înceapă în vară.

De ce este nevoie de Directiva due diligence a UE?

Multe companii recunosc nevoia de a aborda impactul negativ al activităților lor asupra drepturilor omului și asupra mediului. Însă complexitatea crescândă și natura globală a lanțurilor de aprovizionare, precum și fragmentarea normelor naționale privind dezvăluirea legată de sustenabilitate au dus la implementarea lentă și neuniformă a bunelor practici.

Cercetările UE au descoperit că majoritatea eforturilor voluntare nu au reușit să genereze îmbunătățiri sistemice. Mai ales cu privire la modul în care corporațiile își îndeplinesc responsabilitățile în materie de drepturile omului. Un sistem obligatoriu de due diligence în domeniul sustenabilității corporative va oferi companiilor o claritate juridică sporită cu privire la obligațiile lor.

Atâția reprezentanți ai societății civile, sindicate, consumatori, chiar și întreprinderi, au cerut reguli obligatorii de due diligence în domeniul sustenabilității corporative. Șaptezeci la sută dintre respondenții la o consultare publică cu privire la inițiativa de guvernanță corporativă durabilă lansată de Comisia Europeană au transmis un mesaj clar: este nevoie de acțiunea UE privind diligența necesară în domeniul drepturilor omului.

Propunerea de directivă privind due diligence în domeniul sustenabilității corporative este în concordanță cu standardele internaționale existente. Inclusiv Principiile directoare ale Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului (UNGPs). Totodată, respectă și Ghidul OCDE privind o conduită responsabilă în afaceri și ghidurile sectoriale. Dar și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite (ODD).

Directiva propusă este obligatorie pentru companii?

Directivele UE sunt instrumente juridice care sunt obligatorii pentru statele membre. Aceasta înseamnă că, odată ce va fi finalizată, directiva va cere statelor membre să creeze legi și politici naționale care să impună diligența necesară în domeniul drepturilor omului, în termen de doi ani. Directivele pot fi folosite doar pentru a trage la răspundere guvernele naționale. Prin urmare, directiva în sine nu poate fi utilizată direct împotriva companiilor. Doar legile și instrumentele naționale vor fi utilizate pentru o astfel de responsabilitate.

Ce tipuri de companii vizează de directiva due diligence în domeniul sustenabilității corporative?

Directiva propusă se aplică următoarelor societăți (așa cum se prevede la articolul 2 din propunere):

• Afaceri înregistrate în UE cu peste 500 de angajați și cu o cifră de afaceri globală netă de peste 150 de milioane de euro în ultimul exercițiu financiar;

• Afaceri înregistrate în UE care activează în sectoare cu risc ridicat. Printre acestea sunt amintite companii din industria textilă, agricultură, silvicultură, pescuit etc., cu peste 250 de angajați și o cifră de afaceri mondială netă de 40 de milioane de euro;

• Afaceri care sunt înregistrate în afara UE (companii din afara UE) care sunt active în UE și generează o cifră de afaceri în UE care depășește pragurile menționate mai sus. Fie 40 de milioane de euro dacă compania se află într-un sector cu risc ridicat, fie 150 de milioane de euro în ultimul exercițiu financiar.

Comisia estimează că directiva va acoperi aproximativ 13.000 de companii din UE și 4.000 de companii din afara UE.

Ce se așteaptă de la companiile cărora li se adresează directiva due diligence?

Companiile trebuie să identifice și să-și atenueze impactul în legătură cu aspecte precum munca copiilor, exploatarea lucrătorilor, condițiile de muncă, pierderea biodiversității și poluarea. Pentru a face acest lucru, aceștia trebuie să efectueze următorii șase pași de due diligence. Aceștia sunt prevăzuți la articolele 4 – 11 din directivă și în Ghidul OCDE privind due diligence:

1.Integrarea due diligence în politica companiei. Întreprinderile vor trebui să implementeze o politică care va conține cel puțin o descriere a procesului lor de due diligence în domeniul drepturilor omului. Dar și un cod de conduită pentru angajați și filiale, plus o descriere a măsurilor luate pentru implementarea și verificarea antecedentelor.

2. Trebuie să identifice efectele negative reale sau potențiale asupra drepturilor omului și asupra mediului. Aceste impacturi ar putea rezulta din operațiunile proprii ale companiei. Sau din activitățile filialelor sale sau orice impact asupra drepturilor omului care apare în lanțurile sale valorice globale. Lanțul valoric cuprinde întregul ciclu de viață al unui produs sau serviciu. De la dezvoltare până la utilizare și, în cazul unui produs tangibil, eliminarea acestuia.

Prevenirea, atenuarea, încetarea și minimizarea drepturilor omului reale

3. Prevenirea, atenuarea, încetarea și minimizarea drepturilor omului reale, potențiale și negative și a impactului asupra mediului. Pentru a preveni daunele, companiile pot, de exemplu, să facă investițiile necesare în procesele de management sau producție. Să caute asigurări contractuale de la partenerii de afaceri direcți că va asigura conformitatea cu standardele privind drepturile omului și va monitoriza această conformitate de către partenerii de afaceri. Acolo unde prevenirea nu este posibilă, companiile ar trebui să atenueze în mod adecvat impacturile prin acțiuni corective. Inclusiv prin plata daunelor, compensații financiare sau nefinanciare și alte forme de sprijin pentru persoanele sau comunitățile afectate.

4. Trebuie să sabilească și să mențină o procedură de reclamații pentru părțile afectate. Acestea trebuie să poată depune plângeri dacă au preocupări legitime cu privire la drepturile omului reale sau potențiale și efectele negative asupra mediului în cadrul operațiunilor companiilor sau lanțurilor lor valorice.

5. Monitorizarea eficacității politicii și măsurilor de due diligence. Companiile vor trebui să efectueze evaluări periodice pentru a monitoriza eficacitatea măsurilor lor de due diligence în domeniul sustenabilității corporative. Evaluările se vor concentra nu numai asupra operațiunilor proprii și ale filialelor lor. Ci și pe cele ale partenerilor de afaceri implicați în lanțul lor valoric.

6. Comunicarea publică a eforturilor de due diligence în domeniul sustenabilității corporative și a rezultatelor. Companiile vor trebui să publice pe site-ul lor web o declarație anuală cu privire la activitățile lor. Conținutul acestei declarații va fi stabilit ulterior printr-un act de punere în aplicare al Comisiei Europene.

Ce înseamnă lanțul valoric?

Directiva propusă impune companiilor să efectueze diligența necesară în lanțurile valorice globale. „Lanțul valoric” este definit în cei mai largi termeni posibili în propunere. Include totul, de la producție și utilizare până la eliminarea produsului. Dar și relațiile de afaceri directe și indirecte stabilite ale companiei care proiectează, extrag, fabrică, transportă, depozitează și furnizează materii prime sau mărfuri (entități din amonte), precum și relații directe și indirecte care utilizează sau primesc produse și în cele din urmă elimină produsul.

În sectorul serviciilor financiare, „lanțul valoric” se limitează la activitățile clienților care primesc astfel de servicii. Dar și la filialele ale căror activități sunt legate de aceste servicii.

Ce tipuri de drepturi și impact ar trebui să acopere procesul de due diligence?

Propunerea prevede că procesul de due diligence în domeniul sustenabilității corporative ar trebui să acopere orice încălcare sau posibilă încălcare a drepturilor și interdicțiilor consacrate în convențiile internaționale și legislația privind drepturile omului. Aceasta înseamnă că directiva urmărește să protejeze și să promoveze toate drepturile omului. Due diligence în domeniul sustenabilității corporative ar trebui să cuprindă, de asemenea, efectele negative asupra mediului. Fie care creează efecte negative asupra drepturilor omului, fie care în sine încalcă convențiile internaționale de mediu cheie.

Cum va afecta obligativitatea due diligence îndatoririle directorilor?

În toate statele membre ale UE, directorii au obligația de a acționa în interesul companiei. Articolul 25 din directivă menționează că atunci când își îndeplinesc datoria de grijă, directorii ar trebui să țină seama de consecințele deciziilor lor asupra drepturilor omului și asupra mediului. Inclusiv pe termen scurt, mediu și lung. Pentru a se asigura că sarcinile directorilor sunt coerente și în concordanță cu obligațiile de diligență, directiva cere țărilor UE să se asigure că legile lor corporative relevante țin cont de cerințele articolului 25.

Cum va fi pusă în aplicare directiva due diligence în domeniul sustenabilității corporative?

Odată adoptată, directiva va fi pusă în aplicare de către UE printr-o combinație de supraveghere reglementară și răspundere civilă.

1. Supravegherea administrativă (articolele 17 și 18). La nivel național, statelor membre ale UE li se cere să aibă un administrator sau un organism de reglementare național care să supravegheze companiile în ceea ce privește respectarea legislației naționale. Sancțiunile în cazul nerespectării pot include amenzi substanțiale și ordine de conformitate (articolul 20). La nivel regional, Comisia va înființa o Rețea europeană a autorităților de supraveghere care va reuni reprezentanți ai autorităților naționale pentru a asigura o abordare coordonată a punerii în aplicare (articolul 21).

2. Răspunderea civilă (articolul 22): Statele membre trebuie să se asigure că victimele pot iniția acțiuni în justiție pentru a obține despăgubiri pentru daune. Plus căi de atac judiciare efective pentru prejudicii care rezultă din nerespectarea de către companii a obligațiilor lor de diligență.

Când va fi adoptată propunerea ca directivă obligatorie?

Propunerea este în prezent examinată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Dacă aceste două instituții ajung la un acord asupra propunerii, aceasta va fi adoptată. Termenul mediu al UE de la propunerea Comisiei până la adoptarea oficială este de aproximativ 18 luni. Prin urmare, cel mai devreme probabil ca directiva să fie adoptată este jumătatea anului 2023. Cu toate acestea, având în vedere sensibilitatea politică a propunerii și opiniile divergente dintre statele membre și instituțiile UE, sunt de așteptat întârzieri din cauza negocierilor intense.

Dacă va fi adoptată, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în legislația lor națională. În prezent, doar două state membre, Franța și Germania, au introdus deja legi interne obligatorii de due diligence. Câteva alte state membre sunt, de asemenea, în proces de legiferare sau de a lua în considerare astfel de acțiuni.

Care va fi rezultatul directive due diligence?

Dacă va fi adoptată, directiva va reprezenta o evoluție revoluționară în modul în care companiile țin cont de drepturile omului. Dar și al costurilor de mediu în activitățile lor comerciale de-a lungul lanțurilor lor globale de aprovizionare. Nu numai că va crea condiții de concurență mai echitabile pentru a se asigura că toate companiile care desfășoară afaceri în UE sunt ținute la același standard, ci va oferi și un cadru agreat pentru accesul la căi de atac. Astfel încât deținătorii de drepturi să poată urmări justiția și responsabilitatea.

Alte prevederi unice ale directivei, cum ar fi „preocupările fundamentate” din articolul 19, permit terților să depună reclamații. Asta în condițiile în care există motive să creadă că o companie nu își îndeplinește obligațiile de diligență. Astfel de prevederi vor asigura că organizațiile societății civile și grupurile pentru drepturile lucrătorilor pot fi implicate în procesul de monitorizare și supraveghere.

Articolul Directiva due diligence în domeniul sustenabilității corporative, votată în Comisia de Mediu a PE apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost dezbătută în plenul Parlamentului European de la Strasbourg în urmă cu aproximativ două săptămâni. Dan Nica a spus atunci că România îndeplinește criteriile de aderare la spațiul Schengen, iar de 11 ani aplică acquis-ul comunitar. Totodată, a cerut sancționarea parlamentarului german Guido Reil pentru că „a folosit un limbaj jignitor, suburban” la adresa României.

Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluție prin care i se cere Consiliului Uniunii Europene ca, în decembrie, când este programată reuniunea Consiliul de Justiție și Afaceri Interne, România şi Bulgaria să fie primite în spaţiul Schengen.

Europarlamentarul Dan Nica a cerut sancționarea lui Guido Reil

Parlamentul European s-a reunit la Strasbourg în data de 5 octombrie 2022 pentru a discuta în plen aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Majoritatea parlamentarilor au susținut discursuri pro aderare. Totodată, au condamnat discriminarea la care a fost supusă în ultimii 11 ani. Însă, europarlamentarul german Guido Reil s-a opus intrării României în Schengen pentru că suntem „vestul sălbatic al Europei”. Concluzie la care a ajuns în urma unei singure vizite.

Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD, a cerut președintei Parlamentului European „să ia măsuri în privința acelui domn care a vorbit mai devreme în această sală și a folosit un limbaj jignitor, suburban și sub demnitatea acestei instituții, sub demnitatea prestigiului pe care noi trebuie să îl avem în Uniunea Europeană”.

Totodată, europarlamentarul Dan Nica a atras atenția asupra faptului că România îndeplinește toate criteriile de aderare la spațiul Schengen. Mai mult, în ultimii 11 ani a aplicat acquis-ul comunitar. „Suntem printre primii care, de fiecare dată când apare o modificare, o punem în practică. Și e de salutat faptul că în mod voluntar am cerut: mai veniți o dată și vă mai convingeți încă o dată, dumneavoastră, Comisia și statele membre, că suntem în regulă din punct de vedere al protecției frontierelor Uniunii Europene”.

Europarlamentarul Dan Nica a ajuns viral pe TikTok

Europarlamentarul Dan Nica a mai spus că „nu putem accepta ca o țară cum este România și o populație cum este România să fie umilită în permanență. Te duci într-un aeroport: cetățenii europeni într-o parte, românii în altă parte; te duci la frontierele Uniunii Europene, vrei să traversezi cu mașina: cozi, kilometri, ore, zile – aceeași umilință; vrei să transporți mărfuri: cozi de tiruri nesfârșite. Este o situație absolut umilitoare și intolerabilă și care, cu atât mai mult, nu are nici măcar o singură sau un singur motiv, sau o singură motivație, care să poată să fie spusă”.

Discursul lui Dan Nica a fost preluat de Gazeta Bucureștilor și publicat pe contul de TikTok. În mai puțin de 24 de ore discursul europarlamentarului s-a viralizat în online. A strâns peste 1,5 milioane de vizualizări și peste 52,1 mii de aprecieri. A avut 1.060 de comentarii, 1.49 de distribuiri și 2.725 de distribuiri.

Parlamentul European a votat o nouă rezoluție

Parlamentul European a votat o nouă rezoluție prin care i se cere Consiliului Uniunii Europene ca România şi Bulgaria să fie primite în spaţiul Schengen. Din totalul de 639 de europarlamentari, 547 au votat pentru, 49 au votat împotrivă, iar 43 s-au abținut.

O decizie finală în acest sens urmează să fie luată la începutul lunii decembrie. Atunci este programată reuniunea Consiliul de Justiție și Afaceri Interne. La această reuniune vor participa miniştri de interne ai statelor deja membre. Pentru ca România și Bulgaria să intre în Schenge trebuie ca toți să dea un vot pozitiv. Dacă cele două state vor intra în Schengen vor fi eliminate controalele la toate frontierele interne ale UE.

Articolul Europarlamentarul Dan Nica, peste 1,5 milioane de vizualizări pe TikTok cu discursul din Parlamentul European apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

În declarația de avere menționează că liberalii Iustin Cionca și Decebal Ciprian Fordon i-au restituit împrumuturi de 220.000 de lei. Cei doi liberali nu au menționat în declarațiile de avere că au împrumutat bani de la Gheorghe Falcă.

Proprietar în Bruxelles

Europarlamentarul Gheorghe Falcă este unul dintre noii proprietari din Bruxelles, capitala Belgiei. El și-a cumpărat un apartament de lux de 90 de metri pătrați pentru care a fost nevoit să își facă un credit ipotecar de 256.500 de euro. Pentru acest apartament a concesionat trei boxe și două locuri de parcare. Creditul a fost contractat în anul 2021 și este scadent în 2029.

Tot în acest an a mai primit în baza unui contract de donație un teren extravilan de 1.400 de mp în localitatea arădeană Mâsca. Fostul primar al Aradului, europarlamentarul Gheorghe Falcă, mai deține în coproprietate cu Ela Falcă, soția sa, o vilă de 169 metri pătrați în Arad. Separat, Ela Falcă, are tot în Arad un apartament de 206,5 mp. Cu toate acestea, Gheorghe Falcă are pe numele său doar o Mazda fabricată în anul 2006. În perioada 1979 -2016 a strâns bijuterii estimate la 30.000 de euro.

Câți bani are oficial Gheorghe Falcă?

Fostul primar al Aradului, deși duce o viață luxoasă, are într-un cont și un depozit bancar în jur de 406.000 de lei. În contul de euro are 34.858 de euro declarați. La Banca Transilvania, sucursala Arad, are două conturi deschise în 2019 în care se află 100 de lei și 394 euro. Iar la ING Bank are două conturi curente în care se află aproximativ 10.000 de euro.

Europarlamentarul Gheorghe Falcă împreună cu soția sa au creditat mai multe societăți la care dețin părți sociale. De exemplu, el a împrumutat firma Pro Arhitectura cu suma de 91.000 lei. O altă firmă la care europarlamentarul Gheorghe Falcă este unic asociat, F&G Intelligent Company, a fost împrumutată cu 60.543, 95 lei. De administrarea firmei se ocupă un anume Adrian Valentin Florea. Ela Falcă a creditat firmele Guinot Center și Atodis Serv cu 54.025 lei, respectiv 72.000 lei.

Liberalul Gheorghe Falcă mai deține părți sociale sau acțiuni la Marmosim SA Simeri, Future Solutions și la cele cinci SIF.   

Cionca și Fordon nu au menționat împrumuturile

Decebal Ciprian Fordon, consilier municipal la Arad, a fost unul dintre cei care au luat bani cu împrumut de la Gheorghe Falcă. Fostul primar i-a dat împrumut 30.000 lei. Dar în anul 2021 și-a restituit datoria. Dar în declarațiile de avere depuse în anul 2020 și 2021 de Decebal Ciprian Fordon nu sunt menționați banii primiți și returnați lui Gheorghe Falcă.

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a împrumutat 190.000 de lei de la fostul primar liberal. Europarlamentarul Gheorghe Falcă susține că și-a primit banii în anul 2020. Dar din declarațiile de avere ale lui Iustin Cionca nu rezultă că s-ar fi împrumutat și ar fi returnat banii în anul 2020.

„Am luat 190.000 de lei de la Gheorghe Falcă. Banii i-am împrumutat partidului pentru campania electorală. Când am primit banii de la AEP i-am dat banii înapoi lui Falcă”, a declarat Iustin Cioancă pentru Newsweek România.

Câți bani plătește Parlamentul European?

Conform propriei declarații de avere, în anul 2020 Gheorghe Falcă a primit un salariu anual de 83.860 de euro. Adică, în jur de 6.988 euro în fiecare lună. Paramentul European i-a mai plătit o diurnă de 28.101 euro, cheltuieli cu transport 44.429 euro, diverse cheltuieli 181 euro. Indemnizația pentru durata călătoriei a fost de 6.932 euro, indemnizația de distanță a fost de 5.174 euro, iar pentru cabinet a primit 50.400 de euro. În total 218.817 euro.

Europarlamentarul Gheorhe Falcă are șapte persoane angajate ca asistenți locali. Rebeka Camelia Bene, Cătălin Florin Filea, Cătălin Adrian Lăzurcă, Speranța Sofia Milancovici, Andreea Anca Pintea, Lucian Marius Șerban și Mihaela Parmena Țibrea.   

Până pe 20 iulie 2021, Mihaela Parmena Țibrea a fost plasată ca membru în Consiliul de Administrație al IPROCHIM SA și la Societatea Națională a Apelor Minerale. Conform declarației ei de interese din iulie 2021, de la cabinetul lui Gheorghe Falcă a primit un salariu de 16.956 de lei pentru funcția de consilier. De la CA al IPROCHIM a primit 23.364 lei, iar de la SNAM SA 8.136 de lei. 

Articolul Europarlamentarul Gheorghe Falcă, noul proprietar din Bruxelles, plătit cu 83.860 de euro de Parlamentul European apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Parlamentarii europeni au cerut Comsiei Europene să sancționeze România, Polonia și Ungaria pentru încălcarea drepturilor persoanelor LGBTIQ.

Rezoluție adoptată cu 387 de voturi pentru

Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ. Prin acest document statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să recunoască în mod uniform căsătoriile și parteneriatele legale între persoanele de același sex.

Conform rezoluției, căsătoriile sau parteneriatele înregistrate într-un stat membru ar trebui să fie recunoscute în toate statele membre în mod uniform. Iar soții și partenerii de același sex ar trebui tratați în același mod ca și cei de sex opus. Rezoluția a fost adoptată cu 387 de voturi pentru, 161 împotrivă și 123 abțineri.

Parlamentul European subliniază că acești cetățeni ar trebui să își poată exercita pe deplin drepturile. Inclusiv dreptul la liberă circulație, oriunde în Uniunea Europeană.

Cazul „Coman & Hamilton”

Adrian Coman şi Robert Clai Hamilton s-au căsătorit în 2010, în Bruxelles. Ei au cerut ca uniunea lor să fie recunoscută şi în România, fiind vorba despre cetăţeni europeni cu drepturi egale. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis pe 5 iunie 2018, răspunzând unei întrebări adresate de CCR, că un cuplu căsătorit format din două persoane de același sex este recunoscut ca atare în orice țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește libera circulație.

Comisia Europeană a declanșat în toamna anului 2020 o procedură de pre-infringement împotriva României. Motivul? România nu respectă decizia CJUE în cazul „Coman & Hamilton”.

Parlamentarii europeni recomandă Comisiei Europene să ia măsuri împotriva României, în cazul în care guvernul nu actualizează legislația națională pentru a reflecta această hotărâre.

Măsuri împotriva Ungariei și Poloniei

Europarlamentarii îndeamnă prin rezoluția adoptată ca toate statele UE să accepte ca părinți legali adulții menționați în certificatul de naștere al unui copil.

„Deputații doresc ca familiile LGBTIQ să aibă dreptul la reîntregirea familiei ca și cuplurile de sex opus și familiile acestora. Pentru a se asigura că copiii nu devin apatrizi atunci când familiile lor se mută într-un alt stat membru, eurodeputații susțin că familiile ar trebui să beneficieze de același tratament în întreaga UE”, se menționează într-un comunicat de presă al Parlamentului European.

Parlamentul European a luat act de discriminarea cu care se confruntă comunitățile LGBTIQ din Polonia și Ungaria. Europarlamentarii vor ca UE să sancționeze cele două state prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, măsuri judiciare, instrumente bugetare.

Articolul Parlamentarii europeni cer recunoaşterea statutului parental pentru persoanele LGBTIQ apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.