Deputatul Florin Roman a dezvăluit că Dan Vîlceanu l-a invitat la o luptă bărbătească în afara plenului, acolo unde a primit doar o lovitură de genunchi în zona nasului.

Bătaia dintre Florin Roman și Dan Vîlceanu a generat o serie de reacții în lanț din partea șefilor marilor partide. Liberalul Nicolae Ciucă a declarat că „violenţa fizică este de neacceptat”, apoi i-a luat apărarea subalternului său bătut de Dan Vîlceanu. În timp ce Marcel Ciolacu, aflat în vizită oficială în Turcia, a răspuns în stilul său caracterisc: „e de cascadorii râsului”.

Ministrul Justiției Alina Gorghiu, colega de partid a celor doi bătăuși liberali, a spus că „imaginile ne-au costat pe noi toți destul de scump” în ochii electoratului.

Cum a început bătaia din Parlament dintre Florin Roman și Dan Vîlceanu?

Marți, 21 mai 2024. O zi istorică pentru Parlamentul Românie după ce s-au luat la bătaie doi parlamentari liberali. Deputatul Florin Roman, liberalul din județul Alba, a explicat cum a început conflictul cu Dan Vîlceanu, fostul său coleg de partid. Acesta i-a reproșat lui Dan Vîlceanu că ocupă una dintre băncile din plenul Camerei Deputaților care aparține Partidului Național Liberal.

„I-am spus că încalcă Regulamentului şi a izbucnit o altercaţie verbală, după care deputatul neafiliat a avut un comportament golănesc, practic, dacă vă uitaţi pe camere, sare peste bancă, mă prinde în zona gâtului, mă invită afară din plen la bătaie – vă citez din ce a spus domnul Vîlceanu. Pe parcurs, am încercat să îl liniştesc, să îi spun că se face de ruşine”, a declarat Florin Roman la Digi24.

Ulterior, nu se știe de ce, dar poate pentru a da curs invitației, deputații Florin Roman și Dan Vîlceanu au ieșit din plen pentru a avea o discuție bărbătească.

Bătaie în Parlament: Roman vs. Vîlceanu

Discuția bărbătească s-a trasnformat rapid într-o bătaie în Parlament: Roman vs. Vîlceanu. Imaginile de supraveghere arată că cei doi parlamentari au început o luptă liberă. S-au luat un brațe. S-au ținut strâns unul de altul câteva secunde. Timp în care Dan Vîlceanu l-a prins de gât și a încercat să-i aplice celebra lovitură „mușcătura de nas”. Nu i-a ieșit schema pentru că Florin Roman, un pic mai scund, și-a ferit un pic nasul. Dar, odată ajuns în colt, Dan Vîlceanu i-ar fi aplicat o lovitură de K1 cu genunchiul în nas. Toată tevatura a durat în jur de 15 secunde, o luptă din care Florin Roman a ieșit șifonat.

„Aici, afară, sub această cameră, a încercat să mă muşte, m-am ferit şi în acel moment mi-a aplicat o lovitură cu genunchiul în zona nasului”, a povestit Florin Roman.

Florin Roman așteaptă eliberarea unui certificate medico-legal și va depune plângerea penală împotriva lui Vîlceanu.

„Aveam două variante, de a reacţiona fizic, şi am evitat acest lucru, şi de a suporta această agresiune”, a spus Florin Roman, după ce a mers marţi la INML pentru a scoate certificat medico-legal.

Întrebat ce i-a reproşat Vîlceanu, Florin Roman a răspuns: „Nu ştiu şi nici nu mă interesează. Singurul lucru care mă interesează este că un deputat îşi permite să agreseze un alt deputat în Parlamentul României”. Deputatul Dan Vîlceanu nu a dorit să comenteze acuzaţiile aduse de liberalul Florin Roman.

Florian Emil Dumitru: „l-am găsit pe colegul Florin Roman plin de sânge”

Florian Emil Dumitru, deputat PNL, a surprins finalul luptei Roman vs. Vîlceanu. Acesta a spus că a ieșit din plen atunci când l-a văzut pe Florin Roman când se ridica de jos, cu mâna la nas, plin de sânge.

„Recunosc că şi eu sunt şocat de ce am reuşit să surprind, nu am întâlnit în activitatea mea de parlamentar, la primul mandat, astfel de comportamente. Practic, după o discuţie verbală care s-a petrecut în banca în care eu stau în mod regulat în plenul Parlamentului, în care şi-au schimbat replici cei doi, au ieşit către ieşirea de la sala de plen. Binenţeles că nu i-am urmat imediat. Am ieşit la câteva zeci de secunde, când l-am găsit pe colegul Florin Roman plin de sânge în dreptul nasului şi pe domnul Vîlceanu destul de agitat”, a spus deputatul PNL.

Despre motivul scandalului, Florian Dumitru a precizat că discuţia va trebui relatată organelor de anchetă şi nu vrea să lase loc speculaţiilor.

Nicolae Ciucă: „violenţa fizică este de neacceptat”

Bătaia din Parlament dintre Florin Roman și Dan Vîlceanu i-a iritat pe șefii Partidului Național Liberal. Generalul (r) Nicolae Ciucă, șeful PNL, a afirmat că „violenţa fizică este de neacceptat”, mai ales în Parlament. Acesta a apreciat că atacul asupra lui Florin Roman „arată măsura unei lipse de caracter şi conduită morală din partea deputatului Dan Vîlceanu”.

„Violenţa fizică este de neacceptat, cu atât mai mult cu cât se întâmplă aici, în Palatul Parlamentului. Am fost trimişi aici de oameni, ca să lucrăm pentru ei şi pentru interesul comun al societăţii. Avem datoria morală de a da un exemplu de comportament decent şi civilizat, cu respectarea regulilor. Cum putem face mai bine pentru ţară şi pentru români dacă nu putem respecta reguli de bază?”, a transmis Nicolae Ciucă într-un mesaj postat pe Facebook.

Dan Vîlceanu a fost exclus din grupul PNL anul trecut, după ce a semnat sesizarea formulată de Forţa Dreptei şi USR la Curtea Constituţională pe proiectul de lege privind măsurile fiscale, pentru care Guvernul îşi asumase răspunderea în Parlament.

Articolul Bătaie în Parlament: Roman vs. Vîlceanu! Imagini incredibile cu Dan Vîlceanu care a încercat să îl muște de nas pe deputatul Florin Roman apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Fostul premier consideră că alegătorii români cad pe spate atunci când îl văd „pe ăsta cu brânza, care și-a făcut nunta pe câmp cu oile. Oamenilor le plac chestiile astea”.

Cine ar putea candida la alegerile prezidențiale din 2024?

Alegerile prezidențiale din 2024 dau bătăi de cap principalelor partide aflate la guvernare. Social-democrații, inclusiv secretarul general Paul Stănescu, îl forțează pe Marcel Ciolacu, președintele partidului, să candideze pentru funcția supremă. Dar Marcel Ciolacu nu pare deocamdată atât de curajos să își anunțe candidature. În schimb, liberalii par dispuși să îl arunce în luptă pe senatorul Nicolae Ciucă, președintele PNL. Un alt candidat care ar putea să intre în campania electorală este Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO. Acesta pare că își construiește din timp campania electorală, dar deocamdată nu are în spate vreun partid puternic care să îl susțină la alegerile prezidențiale.

Mircea Geoană ar putea candida din partea Partidului Social Românescu (PSRO), un partid de centru stânga pe care l-a înființat în 2015. La alegerile locale din 2016 partidul a obținut peste 99.000 de voturi, adică 1,2%. A fost al nouălea partid în ordinea preferinței de vot a publicului.

Theodor Stolojan: „Lupta va fi grea”

Theodor Stolojan a afirmat că liberalii nu au deocamdată alt candidat la alegerile prezidețiale în afară de Nicolae Ciucă. Fostul premier a spus despre Nicolae Ciucă că deşi nu este un personaj carismatic „este un om care are o integritate clară, are un caracter clar, are nişte realizări foarte clare”.

Întrebat dacă liberalii au încredere că Nicolae Ciucă va ajunge în turul doi al alegerilor, Stolojan a răspuns: „Cred că va ajunge. Îmi e greu să vă spun, pentru că am văzut sondaje. Lupta va fi grea”. Cu toate acestea, fostul premier consideră că „lumea cade pe spate când îl vede pe ăsta cu brânza, care și-a făcut nunta pe câmp cu oile. Oamenilor le plac chestiile astea”, a mai adăugat acesta, făcând referire la liderul AUR, George Simion. În ceea ce îl privește pe actualul președinte al României, Klaus Iohannis, Theodor Stolojan a spus că șeful statului aduce un avantaj electoral liberalilor și că „nu a avut erori în activitățile și deciziile pe care le-a luat”.

Articolul Theodor Stolojan afirmă că PNL nu are alt candidat la prezidențiale în afară de Nicolae Ciucă apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Societatea civilă a protestat față de această inițiativă controversată prin care se restricționează libertatea întrunirilor și dreptul la liberă exprimare. Mai mult, organizațiile nonguvernamentale atrag atenția că un demers asemănător a fost inițiat în anul 2017 de către PSD, proiect legislativ susținut de Carmen Dan, ministrul de Interne din acea perioadă.

Legea antiproteste, inițiată de Bode și Ciucă

Liberalii Nicolae Ciucă și Lucian Bode au inițiat un proiect de lege pentru a sancționa direct cu închisoarea infracțiunile de ultraj sau de tulburare a liniștii publice care până acum erau sancționate doar cu amendă. Noile modificări ale Codului Penal prevăd:

• Fapta persoanei care, în public, prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
• Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
• Dacă fapta este comisă de o persoană care are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
• Ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârşite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa privativă de libertate prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate

Legea antiproteste a fost promulgată, deși societatea civilă s-a opus

Liberalii Nicolae Ciucă și Lucian Bode justifică inițiativa legislativă prin faptul că „frecvența cazurilor de loviri și alte violențe în spațiul public, gravitatea consecințelor unor astfel de fapte (infirmități, decesul unor persoane), precum și escaladarea faptelor de tulburare a ordinii și liniștii publice petrecute în ultima perioadă, au scos în evidență existența unui specific ce se caracterizează prin participarea unui număr important de persoane, existența unor stări conflictuale mai vechi, exercitarea unor acte de violență și atitudine refractară, inclusiv față de forțele de ordine, manifestată ostentativ și prin violență”.

Tot cei doi liberali susțin creșterea pedepselor prin modificarea articolului 371 din Codul Penal argumentând că „în unele cazuri, faptele comise în public au fost precedate de fapte de instigare publică prin folosirea unor platforme sociale, atât prin mesaje, dar mai ales prin imagini și clipuri video (în direct), aspecte care au sporit violența și caracterul intimidant la adresa comunității”.

Nouă organizații ale societății civile au transmis că PNL vrea să modifice Art. 371 din Codul Penal, cu privire la tulburarea ordinii publice. „Același demers a fost încercat și în 2017, inițiator atunci fiind PSD. Punem în oglindă forma actuală a articolului, modificarea propusă de PNL, dar și modificarea propusă de PSD în 2017, prin vocea dnei. Carmen Dan (la acea vreme ministru de interne, ca și dl. Bode)”, sunt cele nouă organizații.

Cum arată acum articolul 371 din Codul Penal: „Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

Articolul Legea antiproteste a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Marius Nistor, liderul FSE Spiru Haret, a transmis că organizațiile județene din subordinea sa au respins oferta. În timp ce liderul FSLI, Simon Hăncescu, a anunțat că liderii județeni nu sunt de acord cu prounerile coaliției de guvernare.

Greva generală a profesorilor a început pe 22 mai 2023

Profesorii din întreaga țară se află în grevă generală din data de 22 mai 2023. Atunci au cerut coaliției de guvernare să respecte legea aflată în vigoare care prevede anumite drepturi pentru profesori. Cum ar fi plata orelor suplimentare, decontarea navetei, plata indemnizației de instalare, dar și creșterea salariilor. Inclusiv pentru profesorii debutanți. Guvernul a încercat să pună presiune pe profesori cu ajutorul organizațiilor elevilor și ale părinților. Însă, nu a avut efectul scontat pentru că atât elevii, cât și părinții, au susținut greva generală a profesorilor.

Ulterior, în timpul negocierilor dintre sindicate și guvern, coaliția de guvernare a propus acordarea de vouchere. Într-o primă fază profesorii urmau să primească vouchere a câte 1.000 de lei, iar în toamnă încă 1.500 lei. Însă, profesorii au considerat oferta jignitore pentru că politicienii i-au considerat cazuri sociale. A urmat o nouă rundă de negocieri în urma căreia valoarea voucherelor a crescut la 4.000 de lei.

Nemulțumiți de modul în care au fost tratați de politicieni, profesorii au continuat greva generală. Mai mult au organizat proteste de stradă în toată țara. La București au protestat în jur de 15.000 de profesori. Au ajuns chiar la Palatul Cotroceni pentru a discuta probeleme grave din educație cu președintele Klaus Iohannis.

Oferta Guvernului pentru sindicatele din educație

Oferta Guvernului pentru sindicatele din Educație prevede creșterea salariului începând cu luna iunie cu 1.000 de lei brut lunar pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ. Pentru personalul nedidactic din sistemul educational este prevăzută o creștere cu 400 lei brut lunar.

Guvernul le-a promis sindicaliștilor din educație că în noua grilă de salarizare, salariul va fi majorat etapizat. Timp de trei ani!? Prima tranșă prevede majorarea cu 40% din valoarea totală a majorărilor. Ulterior vor urma alte două tranșe anuale a câte 30%. Sindicatele din Educație nu au fost de acord cu mărirea salarială eșlonată pe trei ani. Dar nici cu creșterea promisă de la 1 iunie.

Profesorii solicită ca majorare salarială să fie făcută într-o singură tranșă, nu în trei ani. De ce? Pentru că profesorii nu mai cred în promisiunile Guvernului pentru că nu au respectat legea în vigoare.

Sindicatele din educație vor continua greva generală

Marius Nistor, liderul FSE Spiru Haret, a anunțat că organizațiile județene ale sindicatului au refuzat oferta Guvernului. „În momentul de față greva continuă”, a spus Marius Nistor.

Simion Hăncescu, liderul FSLI, a transmis că liderii județeni au respins oferta propusă de coaliție. „Nu suntem de acord cu acel interval de trei ani, de majorare etapizată. Cum la medici s-a putut dintr-o singură tranșă, trebuie să se poată și la profesori”, a spus Simion Hăncescu.

Sindicatele din educație au transmis ulterior un comunicat de presă prin care au anunțat că nu vor accepta oferta Guvernului. „Oferta a fost discutată cu sindicatele teritoriale, care la rândul lor au consultat membrii de sindicat. Majoritatea membrilor de sindicat, care sunt în grevă, au votat pentru continuarea acțiunii de protest”, se menționează în comunicat.

Articolul Sindicatele din educație au refuzat oferta de majorare a salariilor propusă de Guvern. Greva generală a profesorilor continuă în toată țara apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Scandalul dintre Rareș Bogdan și ministrul Bogdan Aurescu a început în urmă cu o săptămână. Atunci, prezent la o emisiune TV, liberalul Rareș Bogdan i-a reproșat ministrului Bogdan Aurescu că a lăsat de izbeliște politica externă a României. Dar mai ales eșecul aderării României la spațiul Schengen.

Liberalul Rareș Bogdan: „Salutări de la … Kremlin”

Liberalul Rareș Bogdan a participat la cina anuală de Ziua Lincoln la care a participat și fostul președinte al SUA Donald Trump. Evenimentul organizat de Partidul Republican a avut loc la Mar a Lago Club, una dintre proprietățile deținute de fostul președinte american. Rareș Bogdan a postat sâmbătă pe contul său de Instagram o fotografie de la eveniment cu Donald Trump cu mesajul: „Salutări de la … „Kremlin”… special pentru ministrul care nu e PNL”. Europarlamentarul PNL a editat postarea câteva ore mai târziu.

„Voi ce părere aveți? Ce se întâmplă Marți în SUA? Da sau Nu?” – cu referire la faptul că Donald Trump a spus sâmbătă că se aşteaptă să fie arestat în cursul zilei de marţi. Totodată, Donald Trump a făcut apel la manifestaţii, înaintea unei posibile inculpări. În anul 2016 a plătit pentru a cumpăra tăcerea unei actriţe de filme pentru adulți cu care ar fi avut o aventură, potrivit Digi24.

Cum a început scandalul dintre liberalul Rareș Bogdan și ministrul Bogdan Aurescu?

Scandalul dintre liberalul Rareș Bogdan și ministrul Bogdan Aurescu a început în urmă cu o săptămână. Atunci, europarlamentarul liberal a spus că pe Bogdan Aurescu l-a numit în funcție „statul” și nu de către PNL. Totodată, i-a reproșat modul în care gestionează politica externă a României. Ministrul Bogdan Aurescu i-a răspuns lui Rareș Bogdan printr-o declarație dată la Digi24 în care l-a comparat cu „portavocea” Rusiei.

„Practic, astfel de atacuri de la asemenea personaje sunt de fapt o confirmare că fac bine ce fac – e exact ca atunci când sunt atacat de Sputnik”, a spus Bogdan Aurescu.

Mai mulți liderii PNL au condamnat ferm declarațiile lui Bogdan Aurescu. Gazetabucurestilor.ro le-a prezentat pe larg AICI.

Prim-vicepreședintele PNL, Dan Motreanu, a reacționat la conflictul dintre Rareș Bogdan și Bogdan Aurescu. Acesta spune că se aștepta de la ministrul de externe „să nu exprime o poziție publică care să afecteze PNL”.

Lucian Bode și Nicolae Ciucă vor analiza scandalul în Biroul Politic

Lucian Bode, secretarul general al PNL și ministrul Afacerilor Interne, a spus că conflictul dintre liberalul Rareș Bogdan și ministrul Bogan Aurescu va fi analizat în Biroul Politic Național al PNL.

„Vom avea aceste discuţii clarificatoare la solicitarea multor preşedinţi de filială. Ne-au contactat şi ne-au întrebat de unde această discuţie în spaţiul public, când ea putea să aibă loc într-un cadru statutar (…) O astfel de discuţie în spaţiul public, astfel de mesaje transmise în spaţiul public cu certitudine nu fac bine nici actorilor şi nici PNL. Aceste chestiuni trebuie discutate în structurile statutare ale PNL şi vă asigur că acest lucru se va întâmpla. Nu aţi văzut niciodată în ieşirile publice ale preşedintelui Nicolae Ciucă sau prim vicepreşedintelui Gheorghe Flutur. Sau ale secretarului general, să criticăm anumite lucruri care nu ne plac la demnitarii susţinuţi de PNL în diferite funcţii publice. Vă garantez că astfel de discuţii au avut loc în Biroul Executiv şi în Biroul Politic Naţional”, a anunțat Lucian Bode.

Șeful liberalilor, premierul Nicolae Ciucă a încercat să reducă tensiunea din partid. El a spus că a discutat cu liberaul Rareș Bogdan, cât și cu ministrul Bogdan Aurescu.

„Fiecare au atribuţii foarte importante. Domnul Bogdan Aurescu în ansamblul problemelor care fac obiectul tuturor sarcinilor pe care le avem la nivelul Guvernului pentru diplomaţia românească. Și domnul Rareş Bogdan e liderul grupului românesc în PPE. Şi partea aceasta de expunere în public am convenit cu toţii că o discutăm în Biroul Politic Naţional. Ca atare, tot ce avem de discutat se va rezolva în BPN al PNL”, a precizat Nicolae Ciucă.

Articolul Liberalul Rareș Bogdan: „Salutări de la … Kremlin … special pentru ministrul care nu e PNL” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

O demisie așteptată cu sufletul la gură de Marcel Ciolacu, șeful său pe linie de partid. Dar și de liberalii conduși de premierul Nicolae Ciucă. Decizia a fost anunțată cu o zi înainte de întrunirea Consiliului Suprem de Apărare al Țării, acolo unde ar urma să se discute achiziții importante în zona militară.

Demisia lui Vasile Dîncu a fost agreată de Marcel Ciolacu, liderul PSD, care voia portofoliul Apărării pentru Mihai Tudose. Pe lista posibililor înlocuitori se află și senatorul PSD Angel Tîlvar. Până când PSD va decide pe cine va susține pentru funcția de ministru, Marcel Ciolacu i-a cerut premierului Nicolae Ciucă să preia funcția de ministru interimar. De ce vrea Marcel Ciolacu să scape de ministerul Apărării?

Demisia lui Vasile Dîncu, publicată pe facebook

Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, a anunțat pe facebook că și-a dat demisia din funcție. „Motivez gestul meu prin perspectiva imposibilității colaborării cu Președintele României, comandantul suprem al Armatei. Consider necesară retragerea mea din această funcție pentru a nu prejudicia în niciun fel procesele de decizie și programele care necesită fluiditate pe întreg lanțul de comandă și pentru a nu bloca o serie de proiecte absolut necesare pentru funcționarea optimă a Ministerului Apărării Naționale și a Armatei Române”, se menționează în demisia lui Vasile Dîncu. Demisia a fost datată cu 24 octombrie 2022.

În urmă cu trei săptămâni, Vasile Dîncu a căzut în dizgrația președintelui Klaus Iohannis, dar și a premierului Nicolae Ciucă. Mai mult, nu mai era dorit nici măcar de colegii săi de partid conduși de Marcel Ciolacu.

Declarația ministrului Vasile Dîncu care a încins coaliția

Vasile Dîncu a fost izolat oficial în urma declarațiilor controversate făcute la Prima TV, în data de 8 octombie 2022. Atunci a declarat că negocierile reprezintă singura șansă pentru încheierea războiului din Ucraina.

„Războiul va mai continua şi singura şansă pe care ar putea să o aibă Ucraina şi mai ales sfârşitul războiului, singura şansă a păcii poate să fie negocierea, negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă, în care, aşa cum au lansat în acest moment ucrainenii, un document politic pentru toate ţările europene şi pentru NATO, un document care încearcă să dea garanţii de securitate pentru Ucraina pentru viitor”, a declarat atunci ministrul Vasile Dîncu.

El a mai afirmat că „țările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia sigură. Singură, Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia. Pentru că clasa politică din Ucraina, în momentul acesta nu poate să îşi permită, să-şi asume. Ar fi o sinucidere curată în politică să îşi asume pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă, de teritorii, ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, a declarat atunci ministrul Vasile Dîncu.  

Această declarație pare să fie motivul care a generat demisia lui Vasile Dîncu de la Apărare. În urmă cu o săptămână, ministrul Vasile Dîncu a fost convocat la Palatul Victoria pentru a da explicații cu privire la afirmațiile sale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Dan Cărbunaru a anunțat la finalul întâlnirii că temele abordate au vizat reuniunea miniştrilor apărării din cadrul NATO de la Bruxelles şi „calibrarea comunicării publice la nivelul Ministerului Apărării în context guvernamental”.

Marcel Ciolacu îl susține pe Nicolae Ciucă

Marcel Ciolacu, șeful PSD, s-a arătat surprins de demisia lui Vasile Dîncu. Dar nu a ezitat să îl propună pe premierul Nicolae Ciucă pentru funcția de ministru interimar. Ba chiar și-a arătat disponibilitatea să facă un troc cu liberalii.

„Am avut o discuţie cu premierul şi i-am spus că, ţinând cont de experienţa dumnealui, în zona de Apărare ar fi cel mai potrivit să preia atribuţiile la Minister. Cred că atâta timp cât domnul premier va prelua interimatul, nu este nicio problemă”, a explicat Ciolacu.

Întrebat dacă PSD ar putea ceda PNL portofoliul Apărare, Marcel Ciolacu a replicat: „este posibil orice”. Însă, rămâne o întrebare: de ce vrea Ciolacu să scape de ministerul Apărării?

Articolul Demisia lui Vasile Dîncu: „Motivez gestul meu prin perspectiva imposibilității colaborării cu Președintele României” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

În schimb, declarația deputatului Alexandru Muraru l-a înfuriat pe „premierul” Marcel Ciolacu, care a amenințat cu alegeri anticipate dacă nu se respectă guvernarea rotativă.

„Prim-ministrul” Marcel Ciolacu din mai 2023

Premierul Nicolae Ciucă a declarat la Prahova că „ceea ce vă pot spune cu certitudine este că, în acest moment, rotația la funcția de premier se va produce pe 25 mai (2023 – n.r.), așa cum am stabilit în momentul în care s-a coagulat această coaliție. Ceea ce au apărut ca opinii, a fost doar o opinie, noi discutăm cu realitatea faptelor, realitatea angajamentelor, iar în realitate așa urmează să se întâmple”, a declarat Nicolae Ciucă, președintele PNL.

Totodată, se va face și o rotație între ministere. PNL va prelua Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor. PSD va primi la schimb Ministerul Justiției.

Astfel, prim-ministrul Marcel Ciolacu se pregătește pentru a ajunge la conducerea guvernului.

Mircea Geoană, candidatul PSD la alegerile prezidențiale din 2024?

„Prim-ministrul” Marcel Ciolacu, șeful PSD, a declarat că e o onoare să fi premier. „Nu e pe dorinţe. Dorinţa mea ţine de votul colegilor mei. Dacă colegii mei vor considera că eu sunt cea mai potrivită persoană să îi reprezint ca prim-ministru, eu am să fiu. Dacă nu se face această rotativă, altă variantă decât alegeri anticipate nu există”, declara Marcel Ciolacu pe 9 august 2022.

Șeful PSD mai spune că pe parcursul mandatului său de premier, PSD va nominaliza un candidat pentru alegerile prezidenţiale. Fie din partid, dar şi din afara acestuia, numai dacă filialele PSD vor accepta persoana pentru această poziţie. În prezent, Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, se pregătește pentru alegerile prezidențiale. Mandatul de secretar adjunct al NATO îi va expira în octombrie 2023.

Articolul „Prim-ministrul” Marcel Ciolacu va conduce Guvernul României începând cu 23 mai 2023 apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Klaus Iohannis, președintele României, a aplaudat decizia Guvernului Ciucă spunând că e vorba de „50 de bani pe care nu-i dai când alimentezi la pompă”.

Reducerea accizelor nu este la îndemâna guvernelor?

Președintele României, Klaus Iohannis, a explicat că reducerea accizelor „este doar așa, aparent, la îndemâna guvernelor, în realitatea nu este din cauza legislației europene”. El a explicat că la accize este uşor de umblat dacă vrei să le crești! În cazul în care se vrea scăderea acestora nu se prea poate sub un anumit nivel. „Deci discuția aici se oprește foarte repede și rămâne una doar de teorie matematică”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele României a mai spus că nu este posibilă plafonarea prețurilor sau subvenționarea cu o parte semnificativă. „Dar atât cat se poate – și am discutat ieri cu premierul aceasta chestiune, mi-a explicat cum vede mecanismul –, atât cat se poate este corect să se facă”.

50 de bani pentru carburant

Concluzia președintelui Klaus Iohannis a fost că „până la urmă și 50 de bani sunt 50 de bani pe care nu-i dai când alimentezi la pompă și cred că la cei care, de exemplu pentru transport de mărfuri, consumă cantități mari de carburant se simte la sfârșitul lunii și la unii se simte chiar semnificativ”.

El a mai precizat că această sumă poate fi suportată de bugetul national. „Poate fi suportată din resurse pe care le va identifica Guvernul, mai exact ministerul finanțelor”, a spus Klaus Iohannis.

Prețul carburantului se va reduce la pompă cu 0,5 lei. Însă, jumătate din această sumă va fi suportată din bugetul național. Ceea ce înseamnă că în următoarele trei luni statul va deconta carburant de 400 de milioane de euro.

Articolul „50 de bani sunt 50 de bani pe care nu-i dai când alimentezi la pompă” apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Florin Cîțu anunță că premierul va fi de la PNL

Florin Cîțu, noul șef al PNL, este contestat puternic în interiorul partidului pe care îl conduce. Acestuia i se reproșează coaliția cu PSD, dar și faptul că se ținea scai de scaunul de premier. Într-un final, Biroul Național Executiv al PNL a decis ca propunerea partidului de premier să fie Nicolae Ciucă. Ulterior Nicolae Ciucă și Florin Cîțu au participat la o nouă rundă de negocieri cu Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu.

La finalul negocierilor, Florin Cîțu a anunțat că partidul său a obținut o „mare victorie” pentru că PNL va da premierul. Dar nu înainte de a-și aroga meritul că l-a propus pe Nicolae Ciucă pentru funcția de premier.   

„Eu am propus să se renunțe de două ori la acest mandat (mandatul încredințat lui Florin Cîțu – n.r.), suntem a doua oară când tot eu l-am propus pe domnul Nicolae Ciucă, pentru a debloca aceste negocieri”, a susținut Florin Cîțu.

Ulterior, în stilul său caracteristic, Florin Cîțu a spus că a obținut o mare victorie în urma negocierilor cu PSD. „Eu zic că este o mare victorie ca în această coaliție partidul mai mic să aibă premierul, este o victorie pentru PNL, și cu siguranță o victorie pentru România”, a anunțat triumfător Florin Cîțu. Liderul PNL speră ca în urma negocierilor cu PSD să obțină și Ministerul de Finanțe.

Negocierile PNL – PSD: Marcel Ciolacu îl contrazice pe Florin Cîțu

Marcel Ciolacu, liderul PSD, i-a luat avântul lui Florin Cîțu și a spus că încă se negociază funcția de premier.

„După cum ştiţi, sunt două propuneri de prim ministru, una a PNL şi una a PSD. Din acest punct de vedere, singurul lucru, am încercat să creionăm cele două propuneri şi structurile guvernului, ţinând cont de cine va avea prin rotaţie primul prim ministru. Nu am ajuns la o discuţie să hotărâm cine are prim ministrul. Dacă noi insistăm, cum e corect, dacă nu avem prim ministrul, Ministerul de Finanţe să fie la PSD şi cei de la PNL la fel de corect au insistat dacă nu au prim ministru să aibă Ministerul de Finanţe.”, a spus Marcel Ciolacu.

Marcel Ciolacu a repetat că până joi are siguranța că România va avea un guvern stabil.

Articolul Negocierile PNL – PSD: Cîțu anunță că PNL va da premierul, Ciolacu îl contrazice apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.

Nicolae Ciucă a mai fost premierul desemnat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou guvern, dar acesta și-a depus mandatul înainte de a fi votat de Parlament.

Premierul desemnat Nicolae Ciucă a ratat guvernarea

Pe 21 octombrie 2021, președintele Klaus Iohannis a decis ca Nicolae Ciucă, ministrul demis al Apărării și fostul șef al Statului Major, să fie premierul desemnat. Decizia președintelui a fost anunțată în urma consultărilor cu partidele politice. Dar, zece zile mai târziu, premierul desemnat a fost obligat să își depună mandatul. El a susținut că a încercat să negocieze susținerea unui Guvern minoritar, dar a fost refuzat atât de USR, cât și de PSD.

În urma eșecului, premierul desemnat spunea atunci că „realitatea matematică o cunoaştem cu toţii şi am încercat ca prin demersurile pe care le-am întreprins să reuşesc să cristalizez o soluţie politică astfel încât să putem să obţinem acordul pentru un guvern minoritar. Au fost decizii ale celor două partide politice, care au anunţat că nu vor vota Guvernul minoritar. Fapt pe care am discutat în BEx şi acesta a decis retragerea mandatului”.

Nicolae Ciucă, premierul PNL

Liberalii au primit acordul de la președintele Klaus Iohannis de a negocia formarea Guvernului cu PSD. Partid blamat atât de președintele Klaus Iohannis, cât și de premierul demis Florin Cîțu. În cursul acestei zile, Biroul Executiv Național al PNL a decis să îl nominalizeze pe generalul Ciucă pentru funcția de premier. Decizia a fost luată după ce mai mulți lideri ai PNL i-au reproșat lui Florin Cîțu eșecul guvernării. Însă, propunerea de desemnare a ministrului Ciucă ca premier al PNL a aparținut lui Florin Cîțu.

Articolul Nicolae Ciucă, premierul propus de PNL, va conduce negocierile cu PSD apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.