Cine candidează la președinția Libiei?

Saif al-Islam Gaddafi, cel de-al doilea fiu al lui Muammar al-Gaddafi, va candida la alegerile prezidențiale. Deși în urmă cu 13 ani nu își dorea acest lucru. Libia este în prezent condusă de un guvern interimar. Dar rămâne instabilă din punct de vedere politic. La alegerile prezidențiale din 24 decembrie 2021 vor mai candida Khalifa Haftar, premierul Abdulhamid al-Dbeibah și președintele parlamentului Aguila Saleh.

Cine este Saif al-Islam Gaddafi?

Saif al-Islam Gaddafi, născut în 1972, a fost văzut ca moștenitorul lui Muammar al-Gaddafi la conducerea Libiei. El a jucat un rol cheie în apropierea Libiei de Occident. A negociat plata despăgubirilor pentru familiile celor uciși în atentatul de la Lockerbie din 1988. Dar și pentru familiile celor uciși în atacul la clubul de noapte din Berlin din 1986 și doborârea zborului 772 UTA din 1989. În 2009 a fost implicat în decizia controversată de a-l elibera din închisoare pe Abdelbaset al-Megrahi. El a fost condamnat pentru atentatul de la Lockerbie.

După aceste acorduri, sancțiunile internaționale au fost ridicate. Libia părea pregătită să se angajeze într-o eră a schimbărilor remarcabile.

Saif al-Islam Gaddafi deținea o casă în Londra și avea legături cu personalități politice britanice, precum și cu familia regală. L-a întâlnit de două ori pe Ducele de York – o dată la Palatul Buckingham și cu altă ocazie la Tripoli.

Gaddafi, ale cărui prenume înseamnă Sabia Islamului, a negat întotdeauna că ar fi căutat să moștenească puterea de la tatăl său. El spunea că frâiele puterii „nu sunt o fermă de moștenit”. De asemenea, a făcut apel la reformă politică, o temă pe care a abordat-o în doctoratul pe care l-a obţinut în acelaşi an de la London School of Economics.

Războiul civil din Liban

Pe 15 februarie 2011, libienii s-au revoltat împotriva regimului Gaddafi. Revolta a fost inspirată de cele din Tunisia și Egipt, dar și de cele din Africa și Orientul Mijlociu. Atunci, forțele de securitate ale lui Gaddafi au refuzat să lupte împotriva civililor. Mai mult, o parte importantăa forțelor de securitate s-au alăturat protestatarilor.

Saif al-Islam Gaddafi a anunțat pe 19 februarie, la câteva zile după începerea conflictului, crearea unei comisii de anchetă asupra violențelor, prezidată de un judecător libian. Însă, tatăl său a angajat mercenari străini pentru a ataca manifestanții. În iunie 2011, Saif al-Islam și  Muammar Gaddafi au anunțat că sunt dispuși să organizeze alegeri.

La 27 iunie 2011, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele său sub acuzația de ucidere a protestatarilor civili. Câteva zile mai târziu, pe 1 iulie 2011, Saif al-Islam a acordat un interviu pentru Russia Today, unde a negat acuzațiile. El a subliniat că nu era membru al guvernului sau al armatei și, prin urmare, nu avea autoritatea să dea astfel de ordine.

Saif al-Islam Gaddafi a fost prins la 19 noiembrie 2011, la o lună după ce tatăl său a murit. Atunci încerca să fugă din Libia. Miliția care îl ținea la Zintan dorea ca el să fie judecat în acel oraș și nu de Curtea Penală Internațională. În cele din urmă, el a fost judecat în lipsă în 2015 de un tribunal din Tripoli și a fost eliberat în 2017. Dar acuzațiile Curții Penale Internaționale sunt încă în vigoare.

Cine a fost Colonelul Gaddafi?

Muammar al-Gaddafi s-a născut în data de 7 iunie 1942, în apropiere de orașul Surt din Libia. Cunoscut și sub numele de Colonelul Gaddafi, el provine dintr-o familie de țărani beduini. A absolvit academia militară din Liban, apoi a fost trimis la cursuri de perfecționare la Academia Militară din Atena și în Marea Britanie.

Pe 1 septembrie 1969, un grup de tineri ofițeri conduși de Gaddafi a dat o lovitură de stat, în timp ce Regele Idris I se afla în Turcia la tratament medical. Prințul moștenitor Sayyid Hasan ar-Rida al-Mahdi as-Sanussi, nepotul regelui, a fost destituit și ținut sub arest la domiciliu. Monarhia a fost abolită, proclamându-se „Republică Arabă a Libiei”.

Gaddafi și-a bazat noul regim pe o combinație de naționalism arab pe care îl considera o democrație populară. Dar în realitate era un „socialism islamic”. El a naționalizat marile companii petroliere, dar a permis dezvoltarea companiilor mici private.

În 1972 a proclamat o „Federație a Republicilor Arabe” compusă din Libia, Egipt, Siria, dar țările nu s-au putut înțelege la detalii privind federația. În 1974 a semnat un acord cu liderul tunisian Habib Bourguiba referitor la o uniune între cele două țări, dar nici acest acord nu a durat. În 1977 a desființat republica și a instaurat o așa-numită jamahirie, adică o domnie a maselor. Ulterior, începând cu anii 1980, mai mulți disidenți libieni din străinătate au fost uciși pentru că nu s-au reîntors în Libia până la termenul de 11 iunie, termen impus de autoritățile libiene.

Gaddafi a fost ucis în 2011

Pe 20 octombrie 2011 este găsit și capturat de către revoluționari în timp ce încerca să fugă din orașul Sirt. A murit în circumstanțe neelucidate. Curtea Internațională de Justiție a deschis o anchetă în privința morții lui Gaddafi, apreciindu-se că este vorba despre o crimă de război. Trupul său neînsuflețit a fost expus publicului și mii de conaționali au venit pentru a se asigura că fostul lor lider este mort. A fost înhumat într-un loc necunoscut.

Articolul Saif al-Islam Gaddafi, fiul dictatorului Gaddafi, candidează la funcția de președinte al Libiei apare prima dată în Gazeta Bucurestilor.